O zi in Muntii Apuseni: Padis, Barsa, Crisul Pietros

TIPĂREȘTE

Voi prezenta un traseu inedit de o zi in Muntii Apuseni, in Parcul Natural Apuseni. Sansa sa mai fi optat cineva pentru excat acelasi traseu este minima. La aceasta au contribuit urmatoarele elemente: am depins partial de masina; am ales cateva obiectivele de atins, dar am adaptat din mers; nu am vrut sa riscam pentru ce nu eram pregatiti.

Traseul nostru isi propunea sa ajunga la Pestera Ghetarul Focul Viu si in imprejurimile acesteia la Ghetarul de la Barsa, la Taul Negru si la Pestera Neagra. Punctul de pornire era Casa Irlandeza din Sanmartin vezi impresii situata la o distanta de circa 100 km de tinta propusa.

Mai intai o scurta prezentare a zonei in care ne aflam.

Parcul Natural Apuseni

O parte insemnata a judetului Bihor, unde am petrecut majoritatea vacantei noastre, este alcatuita dintr-o zona muntoasa, unica in Romania prin bogatia reliefului carstic, cu sute de pesteri, chei, defilee si platouri carstice. Muntii Apuseni, de ei relatez, sunt usor accesibili, ideali iarna pentru practicarea schiului, iar in restul anului pentru drumetie, speoturism, catarare si ciclism.

Intre obiectivele din Muntii Apuseni se numara Castelul Zichy, Groapa Ruginoasa, Valea Iadului, Cetatile Ponorului, Valea Sighistelului, Ghetarul de la Vartop, ca sa fac o enumerare cat mai variata.

Platoul Padis, parte a Parcului Natural Apuseni, ofera cea mai mare concentratie de forme si fenomene carstice pe kilometru patrat din Romania. Sa punctez numai: Ghetarul Focul Viu, Cetatile Ponorului – cel mai grandios complex carstic din Europa, Cheile Galbenei, Poiana Ponor, Cheile Somesului Cald, Cetatile Radesei, Platoul Carstic Lumea Pierduta. Merita amintite si Groapa Ruginoasa, Valea Seaca, Valea si Canionul Sighistel, Saritoarea Bohodei, Poiana Florilor.

Tot in Parcul Natural Apuseni merita vizitate Pestera Portile Bihorului, satul de vacanta Boga, creasta Muntilor Codru Moma – cu o lungime de circa 70 km, Platoul Carstic Vascau, Cascada Sfanta Treime, statiunea Stana de Vale, Cascada Izvorul Minunilor, Cascada Iadolina, Valea Aleului, Varful Bihor sau Cucurbata Mare – 1849 metri alt, cea mai inalta cota din Apuseni, Platoul Carstic Rosia, satele si catunele traditionale de pe platourile carstice Darmis si Zece Hotare din Muntii Padurea Craiului, atelierul mesterului de viori cu goarna din Lazuri de Rosia, atelierul de incondeiat oua de la Dragoteni, Pestera Micula. Suna suficient de convingator?

Platoul Padis

Pentru iubitorii de drumetie montana, exista nenumarate obiective turistice de o inegalabila frumueste in zona turistica Padis, ramura nordica a Muntilor Bihor, din Muntii Apuseni. Exista si un site pe care puteti naviga dupa informatiile dorite: www.padis.ro.

Padis este cea mai cunoscuta zona turistica din Muntii Apuseni, cu altitudinea medie de 1.200 metri, celebra prin relieful carstic in Romania si nu numai, remarcabila prin suprafata, grandoare si varietate de forme. Rivalizand cu cele mai vestite obiective turistice mondiale de gen, aici gasim un imens complex carstic format din pesteri, “cetati”, doline, avene, ghetari, canioane salbatice, ape repezi, rauri care dispar in pamant si reapar la distanta de kilometric in surprinzatoare izbucuri, chei de=o incredibila frumusete, lacuri subterane, cascade, poieni, numeroase puncta de belvedere si creste cu vederi spectaculoase spre vai sis pre depresiunea Beiusului, ori asupra intregului bazin Padis.

Pestera Ghetarul Focul Viu

Ghetarul Focul Viu este o pestera care adaposteste al treilea bloc de gheata fosila ca marime din tara. Tavanul acesteia este spart de o fereastra naturala de mari dimensiuni prin care patrunde lumina care dezvaluie grupuri de stalagmite de gheata. Este recomandat sa se viziteze in jurul amiezii cand razele soarelui ce patrund in pestera prin fereastra creaza un décor feeric, dand scanteieri de foc stalagmitelor.

Intrarea in munte

Dupa atatea provocari lansate sa ne hotarim pentru un traseu. Am parasit DN76 / E79 in Sudrigiu, dupa ce am traversat in prealabil orasul Beius. Aici ne-am inscris catre stanga pe DJ763, care la un moment dat lasa in dreapta si drumul care conduce catre Pestera Ursilor – cea mai bogata pestera din tara noastra vezi impresii. Lasam in stanga localitatea Cociuba Mica si Gurani, iar in dreapta Pietroasa. De aici drumul devine tot mai sinuos, apropierea muntelui ofera peisaje tot mai frumoase.

Crisul Pietros (I)

In stanga noastra curge Crisul Pietros. Compania Crisului Pietros si padurea in care am intrat pe o sosea asfaltata impecabil ne-au indemnat la cateva popasuri. Si bine am facut! Am coborit in doua randuri in albia raului unde am ramas muti de tablourile de poveste intalnite.

Pe malul Crisului Pietros erau sute de momai din piatra. Ce sunt momaile? Sunt niste turnulete din piatra, construite de turisti. Eu le-am intalnit pentru prima data in Muntii Retezat, unde se foloseau in scopul “marcarii unor trasee nemarcate”. Aici insa era altceva! Era décor! Era poezie! Ba nu, poveste! Eram intr-o poveste cu multe castele de piatra, o poveste cu printese. Nu am mai intalnit nicaieri folosirea momailor in acest scop decorativ. Sau o fi fost un concurs de construit castele din piatra? Atunci cand vezi aceste constructii inedited, nu poti sa nu te opresti sa admiri capodoperele altora, dar si sa ridici propria constructie. Va recomand si Dumneavoastra daca treceti pe aici, nu goniti cu masina si cautati aceste locuri. Ele sunt mai vizibile la coborire cand esti mai aproape de rau sau va puteti orienta dupa locurile unde au parcat alte masini, care pot fi relativ usor identificate.

Un al doilea loc de popas va recomand cand iesiti din padure si nu aveti cum sa nu remarcati o zona mai stancoasa pe unde apele Crisului Pietros se strecoara ca printr-o menghina. Este Piatra Bulzului, loc marcat si pe google maps. Locul poate fi ales si pentru un popas mai prelungit pe malul raului, aici mai agitat. Imediat dupa aceasta intram in satul de vacanta Boga, pe care acum il traversam in graba ca sa ne indreptam catre Focul Viu unde doream sa stam mai mult si sa prindem momentele cele mai favorabile de vizitare cand razele soarelui cad pe imensul bloc de gheata din prima galerie a pesterii. In satul Boga ne despartim de cursul Crisului Pietros.

Imediat cum depasim satul Boga, soseaua incepe sa urce in serpentine stranse oferind dupa fiecare curba alte si alte cadre superbe. Acum incepe o tema de orientare. Am ales ceva inedit cum va spuneam in preambulul articolului. Am ales sa ajungem la Focul Viu pe un drum nemarcat, pornind de la identificarea pe Google Maps a amplasarii pesterii cu gheata fata de sosea. Am sperat poate chiar sa gasim un marcaj sau fie si un indicator improvizat la marginea drumului care sa ne indice macar unde sa oprim masina si de unde sa continuam pe jos, prin padure, pe carari de munte. Nu am zarit aceste indicia, si era evident ca deja ne deparatam. Am decis atunci sa continuam cu masina pana la Padis.

Platoul Padis

Dupa ce soseaua iese din padure, sus in platou, identificam un drum forestier principal care se lasa in dreapta, bun ca si directive de generala. Aici mai multe indicatoare te orientau catre diferite destinatii din apropiere, Focul Viu nefiind printre ele, inca o dovada ca depasisem ramificatia sau poteca pe care o cautam. Depasim aceasta intersectie si ne indreptam in curbe lente pe Platoul Padis catre Padis. Aici, la Padis, cu ani buni in urma am petrecut doua vacante, de fapt am avut baza de cazare respectiv de campare pentru drumetiile din zona.

Cum am regasit Padisul? Categoric, altfel. Cabana Padis (1.280 m alt.), casutele, magazinul si imensele poieni, nu, nu mai erau asa cum le stiam. Eu am intalnit in trecut o zona foarte populate concentrata in jurul celor mai sus descries, acum aparusera alte repere pe platou si desi turisti erau, am ramas cu un gust mai amar acum in 2017 fata de imaginea Padisului pe care eu o stiam.

Am citit toate indicatoarele, de dragul amintirilor din zona. Am parcurs soseaua pana la iesirea din zona Padis, unde culmea am intalnit politie! Aici se termina si asfaltul, desi DJ763 continua catre Doda Pilii, jud CJ, calitatea drumului fiind una execrabila, si o spune unul care se mai incumeta pe drumuri accidentate, dar aceasta arata in continuare la limita practicabilului.

Ei, da! Si acum? Avem doua optiuni. Sa parcam in Padis si sa urmam traseul marcat catre Focul Viu, dar care era mai lung decat cel pe care as fi vrut eu sa il gasim si in plus, era prea clasic. Sau sa ne intoarcem o bucata pana in zona unde inspiratia imi spune ca o poteca sau un drum nemarcat ar putea duce catre Focul Viu, pe o distanta de deplasare mai scurta.

Catre Barsa

Ne intoarcem pana langa borna kilometrica 27, care marcheaza 7 km distanta de Padis. De aici se forma un drum forestier care zoomand la maxim harta arata ca se apropei cel mai mult de Ghetarul de la Barsa si mai apoi nu ar mai fi mult pana la Taul Negru, Pestera Neagra si Pestera Ghetarul Focul Viu. Fain, frumos, cu rucsacul in spate, Emi si Dan pornesc. In lungul scurtului drum forestier am vazut mai multe urme de ulei de masina, semn ca unii s-au hazardat pe 4 roti pe aici. Drumul forestier se tot ramifica, se ingusta si peisajul incepea sa ridice probleme de orientare. Dealtfel din punct de vedere al orientarii Muntii Apuseni ridica probleme mai serioase decat alti munti care au fire clare de vai spre deosebire de peisajul acestor locuri care fiind carstic presupune si ascunderea firelor de apa subit in subteran. La un moment dat urmam o poteca prin iarba, o poteca putin conturata care ne conduce pana la intrarea in cavitatea neagra a Ghetarului de la Barsa (1.136 m alt.), care este o pestera de tip aven, adica verticala.

Citez de pe alpinet.org: “”Ghetarul de la Barsa reprezinta o retea ramificata si complicata de galerii. Intrarea principala, situata la o altitudine de 1136m, se continua cu o panta puternica, acoperita cu o crusta de gheata permanenta murdara (pericol mare de alunecare - loc foarte dificil) care se intinde pina la vreo 70m de la suprafata, intr-o sala al carei spatiu este fragmentat de numeroase septe de roca suspendate in tavan. [… ]”” La nivelul -70 se decshid mai multe galerii, pestera este active si are cateav cascade. Este neamenajata si vizitarea acesteia se adreseaza doar speologilor. Mai multe informatii aici: http://alpinet.org/main/poteci/puncte_ro_t_ghetarul-de-la-barsa_id_3477. html.

Privind ora, luand in considerare ca nu era nici tipenie de om in padure, iar de aici incolo poteca era si mai slab conturata, desi eram sigur ca duce la Neagra si la Focul Viu, dar si faptul ca nu aveam documentatia necesara cea mai buna pentru genul acesta de explorare, de ghicire, de intuire a potecii corecte, am considerat ca este intelept sa nu ne expunem mai mult si sa ne intoarcem la masina si sa renuntam la vizitarea Pesterii Ghetarul Focul Viu.

Tup in masina si sa vedem cum completam programul zilei. Prima idee era sa revenim in satul Boga sis a citi indicatoarele de acolo.

Satul de vacanta Boga si Crisul Pietros (II)

Satul de vacanta Boga este unul semi parasit. Multe din vilele ridicate aici erau de vanzare. Unele sina earu populate. Am intalnit mai multi turisti in zona. Urmam indicatorul care ne conduce catre o cascada de pe valea Crisului Pietros. Inca un indicator ne arata unde se parasim principalul drum secundar pe care intrasem. Traversam cu masina Crisul Pietros pe un podet. Drumul devine foarte ingust. Mai intalnim cateva vile izolate. Multi drumeti pe aici. Intalnim din noi castelele din pa=iatra in numar mare, unii stateau pe langa ele la un gratar, pe patura, pe iarba, la aer curat. Parcam si noi intr-un loc mai larg si continuam cam 1 km, poate ceva mai mult, la pas, pana la cascada. Cascada nu era una spectaculoasa, in plus firul apei se lasase mult mai jos decat drumeagul forestier tot mai accidentat si ingust, iar coborirea la baza cascadei era anevoioasa prin hatisuri, semn ca nu prea se incumeta nimeni sa coboare in locu, de unde ear cea mai buna perspectiva asupra ei.

Ne-am bucurat de plimbarea relaxanta la umbra padurii, de susurul Crisului Pietros, de momai si apoi ne-am intors la masina. Incotro acum?

Beius, Pestera Meziad

Trecuse cam de multisor ora mesei, asa ca am decis sa ne intoarcem catre Beius, unde am si mancat la Pizzeria Tornado. Inca ma gandesc daca sa scriu despre ea un articol critic cu multe spume, desi parca nu merita sa imi consum resursele, desi pe de alta parte as vrea ca oamenii sa fie informati si sa o evite. Deocamdata sa spun ca de mult nu am mai intalnit o pizza atat de execrabila, la care s-a adaugat o servire sub orice asteptari. Evitati Tornado din Beius!

In orasul Beius insa intalnesti multe indicatoare catre destinatii provocatoare. Cu burtile puse la cale, cu ochii din nou pe ceas, consider ca mai incape ceva in programul nostru de astazi si daca am ratat obiectivul principal Focul Viu si avem posibilitatea sa il inlocuim cu altul de acelasi calibru, atunci sa o facem. Asa am ales sa ne indreptam catre Pestera Meziad, pe care am vizitat-o cu ultimul grup de turisti din ziua respectiva. Pestera Meziad este o capodopera carstica despre care v-am povestit deja aici vezi impresii si pe care va invit sa nu o ratati.

---

VIZUALIZĂRI: 4199 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI