Început de an pe Vârful Ciucas

TIPĂREȘTE

Prima ieșire din acest an a fost, bineînțeles, o drumeție. Nu puteam să încep anul altfel decât pe munte, mai ales că în această iarnă a nins binișor și ceva mai devreme decât anul trecut. Așa că, pe 2 ianuarie, imediat după ce ne-am mai revenit din amețeala șampaniei și zgomotul artificiilor, am plecat pe munte. Și nu pe orice munte, ci pe unul drag  mie (toți munții îmi sunt dragi dar unii sunt mai aproape de inima mea). Este vorba de Munții Ciucaș, pe care nu am mai fost de ceva timp, ocupată cu alte drumeții sau călătorii, pentru că lumea e mare și viața scurtă și avem multe de văzut și mulți munți de urcat.  

Împreună cu câțiva prieteni de colindat pe munți, am stabilit să urcăm pe vârful Ciucaș pornind de la Pasul Bratocea, pe marcaj BR, și să coborâm spre Cabana Ciucaș și  apoi pe Valea Berii, pe marcaj BG și CA, până la Fabrica Keia, la intersecția cu DN1A.  

Ca să putem face acest traseu am lăsat o mașină la punctul de sosire, la Fabrica Keia.  

Vremea se anunța perfectă pentru cea de a doua zi de ianuarie, cu soare și câteva grade sub zero. Zăpada era, soare era, dor de ducă era, așa că m-am trezit pe la ora 5.00 și la 5.50 eram la Gara de Nord la locul de întâlnire cu o parte dintre prietenii de drumeție.  

Pe la ora 9.00 am plecat pe traseu din Pasul Bratocea, și nu eram deloc singuri.  Parcarea de pe DN1A, de la intrarea în traseu era deja aproape plină. Multă lume s-a gândit să dea jos din sarmalele și cozonacii mâncați de sărbători și au pornit pe munte, cu mici și mari și chiar și cu prietenii cu patru lăbuțe.  

Am început cu o urcare ușoară, pe o potecă cu zăpadă bătută, alunecoasă pe alocuri. Ca să nu alunecăm și să ne accidentăm, ne-am echipat cu spikes/colțărei sau unii (cazul meu) chiar cu colțari, deși traseul nu impune chiar astfel de protecții.  După ce trecem de o stână și un releu de transmisiuni, intrăm în pădure, urcând ușor.  

Ne-am încălzit serios în timpul urcării, soarele strălucea și, până la ieșirea in golul alpin nu se simțea nici vântul.  

Peisajul a devenit de vis în momentul în care am ieșit în Culmea Bratocea. Atmosfera era foarte clară astfel că se puteau vedea Bucegii, Piatra Craiului, Munții Iezer și Leaota. Totul era alb, brăduții mici, complet acoperiți de zăpadă, parcă erau căciulițe împrăștiate pe culmi. Zăpada și gheața depusă transformaseră brazii în forme tot mai ciudate, imaginația fiindu-ne serios pusă la încercare. La toate acestea, bineînțeles, se adăugau formațiunile stâncoase care sporesc frumusețea Ciucasului: Tigăile Mari, Colții Bratocei, Turnul lui Goliat sau alte stânci cu forme ciudate.  

Ajunși în Șaua Tigăilor (1745m) am văzut Vârful Ciucaș și pantaserioasă pe care o mai aveam de urcat până pe vârf. Tot de aici, traseul se bifurcă spre Babarunca prin Poiana Teslei (marcaj CR, traseu despre care am scris aici) sau prin Cheile Babruncai (marcaj TR) sau spre Cabana Ciucaș   (marcaj CR), fără însă a mai urca pe vârf.  

Am ajuns pe vârf după un ultim urcuș susținut. A trecut ceva timp de când am fost ultima oară pe cei 1954 m ai Vârfului Ciucaș. M-am bucurat ca am ajuns din nou, chiar dacă vântul specific acestui vârf bătea rece și destul de tare. Era cam aglomerație pe vârf, dar am reușit să găsesc un moment pentru câteva fotografii.

După  fotografii și un ceai cald am început coborârea spre Cabana Ciucaș. Babele la Sfat erau tot acolo, lângă potecă, întrebându-se probabil cât va mai dura iarna asta? Am mai oprit și la  ele preț de o fotografie, și am pornit la vale, pe o potecă înzăpezită și un pic abruptă. Am ajuns fără probleme la CabanaCiucaș care era foarte aglomerată, atât înăuntru cât și afară. În fața cabanei era amenajă și o pârtie de săniuș, care era plină de copii. Sănii se pot închiria de la cabană iar pentru cei care nu pot să urce pe jos, cabana asigură transportul de jos, de la Fabrica Keia. Nu recomand să urcați cu mașina personală decât dacă aveți o mașină 4x4  puternică și cu garda înaltă.  

De la cabană am coborât în prima parte prin pădure, pe marcaj BG după care am ieșit din pădure și am mers mult pe drumul forestier, pe Valea Berii până jos, la Fabrica de Apă, la intersecția cu DN1A.  

Am ajuns la mașini pe lumina, fericiți după o zi frumoasă, petrecută în natură.

---

VIZUALIZĂRI: 164 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI