GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Valea Latoritei si Muntii Capatanii – spectacol linistit (I)
Pare un nonsens? Nicidecum!
Valea Latoritei si Muntii Capatanii sunt inca o zona putin vizitata de turisti – de unde epitetul “linistit”.
Valea Latoritei si Muntii Capatanii ofera un spectacol natural superb specific unei zone montane intesata de o retea hidrografica densa.
Cu 4 luni in urma, zapada mi-a limitat posibilitatile de explorare mai amanuntita a zonei, dar mi-a deschis planuri pentru un weekend de iunie.
Cand ajungi pe asemenea meleaguri si exista legende pe care le auzi sau pe care le citesti este de datoria ta sa le raspandesti.
Asta fac si eu in continuare inserand un extras de pe http://www.plecatdeacasa.net, care prezinta Legenda Lotrului si Latoritei.
Cândva, demult, atuncea când prin părțile Lotrului și ale Gâlcescului, trăiau oameni din neamul uriașilor, un flăcău chipeș, cum nu mai era altul în toți munții pășunilor întinse, s-a îndrăgostit de o fată de prin părțile vâlcene, venită cu oițele la vărat în Muntinuri.
Fata, Latorița, i-a căzut dragă și uriașului ce-și avea sălașul prin părțile Mohorului.
Dragostea fetei pentru chipeșul flăcău a fost stavilă în fața planurilor uriașului și, de furie, acesta i-a prefăcut pe amândoi în izvoare, despărțiundu-i -crezând el- pentru totdeauna.
Pe Latorița a trimis-o spre Soare-răsare, iar pe Lotru spre miazănoapte, presărându-le în cale stânci și deschizând prăpăstii în care să-și fărâmițeze trupurile și să se irosească în pământ sau în aer, pierduți pentru totdeauna.
Scăpat de lumina poienii din Obârșie (n. r. - Obârșia Lotrului), Lotru a stat puțin pe gânduri și a cotit-o brusc spre Soare-răsare.
A curs apoi vesel la vale oprindu-se în dulbine cu păstrăvi, primind soli de închinare a vârfurilor ninse din dreapta. Se urcă în înălțimi, se strecoară lotrește printre crăpături (n. r. - haiducește), sare în cascade, ajungând să-și facă, Cataracte" în drum spre izbândă. A plecat de aici grăbit, adâncindu-se în albie de stâncă și a întins mâna spre Latorița, mai sus de Mălaia, luând-o fericiți împreună cu Oltul care dădea și el lupta cu stâncile înainte de intrarea în defileul de la Cozia.
Spre deosebire de alte articole scrise despre drumetii montane, de data aceasta am sa va prezint si un traseu auto, un drum ce se strecoara in inima muntelui si ajunge undeva sus pe pajistea alpina.
Mentionez de la bun inceput ca acest traseu nu a fost practicabil iarna si ca in perioada fara zapada necesita prudenta maxima la condus datorita starii sale pe alocuri foarte accidentate. Un 4x4 este o posibila solutie, dar uneori nu e sufcient sa scrie aceasta inmultire pe caroseria masinii, iar alteori cand soferii sunt foarte dibaci, se poate circula si cu un autorism obisnuit, cu un scut de drumuri grele. Viteza medie de 13 km/h cu care am parcurs traseul vorbeste de la sine.
9:10 – 4 masini (+ 2 care ni s-au alaturat pe traseu) si vreo 20 de suflete pornim din Malaia de la Casa Bucureasa vezi impresii. Atentie! Musai sa aveti plinul facut!
Urmam DN7A pentru 4,7 km catre Voineasa fara sa ajungem in statiune, apoi cotim stanga pe DJ701D, marcaj clar la intersectie. Dupa 5,1 km, in localitatea Ciunget intalnim o intersectie in Y, unde cotim jumatate stanga. In 500 metri batem la portile Uzinei Lotru-Ciunget.
9:25 – prima regrupare la Uzina Lotru-Ciunget
Poate nu va imaginati in ce loc unic din Romania am ajuns! Uzina sau Centrala Hidroelectrica Lotru-Ciunget cu cei 510 MW putere instalata este a doua din tara ca si putere dupa Portile de Fier I. Mai sa nu va vina sa credeti cand aici langa uzina nu se vede niciun lac de acumulare! Asa-i? Spre comparatie un reactor de la Cernavoda are o putetre de 600 MW.
Taina locului este ca hidrocentrala se afla sub albia Latoritei la o adancime de 140 de metri, iar sursa de alimentare este apa acumulata in Lacul Vidra aflat la circa 40 km distanta. Functioneaza din anul 1972. Povestea sau tesatura de ape este mai complexa si reprezinta o lucrare inginereasca hidroenergetica de varf. “In spatele” Lacului Vidra este construita o retea de captari si aductiuni de la 4 baraje din zona: Galbenul de unde apa ajunge prin cadere libera prin galerii in Vidra, Petrimanu de unde apa este pompata prin galerii in Vidra, Jidoaia si Balindru. Fascinant!
Hidrocentrala poate fi uneori vizitata, dar trebuie sa sunati inainte sa va asigurati ca este posibil. Noi ne-am oprit 5 minute la portile ei, sperand ca vom intalni pe cineva sa ne faciliteze intrarea, ceea ce nu s-a intamplat.
Cheile Latoritei si Valea Latoritei
Continuam pe DJ701D. Drumul devine putin mai accidentat si intinde primele capcane. Minore totusi.
Valea Latoritei separa Muntii Capatanii in sud de Muntii Latoritei in nord. Imediat dupa uzina, cum urcam pe firul apei, intram in Cheile Latoritei, care au lungime de circa 5 km. Exista aprecieri ca aceste chei sunt printre cele mai frumoase defilee din tara, eu as spune Valea Latoritei in totalitatea ei este una spectaculoasa. Peisajul de chei este unul oarecum clasic, unul in care apa si-a sapat cursul intre peretii stransi ai muntilor. Frumosi, stancosi.
La ca. 7 km de la uzina, in punctul numit Prejbeni, traversam pe pod de pe malul stang pe cel drept al Latoritei, pe care vom ramane tot restul zilei, putand astfel afirma ca am intrat pe teritoriul Muntilor Capatanii.
10:05 – popas la cateva cascade provenite dintr-un parau lateral cu debit mare care se ramifica in dreptul soselei si isi arunca apele in mai multe brate peste parapetul inalt de piatra construit artificial.
La 10 km de la uzina trecem prin dreptul Cabanei Borogeana, parasita. Din cand in cand va recomand sa mai aruncam cate o privire catre albia Latoritei pentru a rata pasajul vaii numit La Lespezi.
10:20 - La Lespezi. Aici Latorita spala niste gresii peste care curge ca pe niste suprafete albe plane lucioase legate intre ele prin mici cascade unde se formeaza niste ligheane de apa cristalina pe fond deschis. Cu grija in unele locuri se poate cobori la “ligheane”.
10:40 – Popas obligatoriu la 15,5 km de la Uzina Ciunget. Am ajuns la Apa Spanzurata.
Cascada Apa Spanzurata se afla pe un paraul Turcinu Mare, afluent de stanga la Latoritei si este o minunatie. Un firicel de apa se arunca de la 35 metri inaltime pe o stanca de calcar in imediata apropiere a firului vaii Latoritei. Este timpul pozelor, este timpul filmuletelor. Se poate traversa Latorita prin apa, pe pietre, pana la baza cascade, dar escaladarea ei este nerecomandata din cauza abruptului alunecos. Superba! Superba! Superba!
11:00 – Dupa 16,4 km de la Ciunget suntem la coronamentul barajului lacului de acumulare Petrimanu la cota 1.134 m alt.
De o parte este Muntele Pristosu in Capatanii, de alta este Muntele Petrimanu in Latoritei. Apele Lacului de acumulare Petrimanu sunt tinute inca din anul 1977 de bariera puternica si arcuita din beton a barajului inalt de 50 de metri si lung de 190 de metri, pe care ne-am plimbat sin oi dup ace am sarit un gardulet. Lacul Petrimanu ocupa 17 hectare si acumuleaza pana la 2,5 milioane metri cubi de apa. Aici se aduce apa din 28 de captari, traseul aductiunilor fiind de 68 km! Din lac, statie de pompare Petrimanu urca apa intr-o galerie care apoi curge gravitational catre Lacul Vidra. Lacul Petrimanu este populat cu peste.
Cugetam incotro vom continua: spre Lacul Galbenu sau spre Curmatura Oltetului, cu masinile sau pe jos sau …. Norii incepeau sa isi dea mana deasupra culmilor. Am considerat ca daca vrem sa urcam cat mai sus, mai bine o facem acum, caci mai tarziu sigur va creste instabilitatea atmosferica. Am ales sa ne indreptam spre Curmatura Oltetului, daca om putea cu masinile pana sus pe pasunea alpina.
De aici drumul greu pentru masini se va transforma cu fiecare km parcurs intr-unul si mai greu. Ne incadram pe malul drept al Lacului Petrimanu si dupa 1 km depasim Cabana Tudor Petrimanu, care nu arata prea primitor desi am citit ca poate gazdui turisti, unii insa au preferat sa nu inopteze pe aici. In curand vedem si coada lacului si un drum ce se ramifica catre dreapta si care ajunge pe partea cealalta a lacului, intr-o zona de corturi.
La 2 km de la Barajul Petrimanu ajungem la o ramificatie importanta: inainte catre Galbenu, la stanga in urcus si ac de par catre Curmatura Oltetului. Aveam sa traversam cu masinile niste noroaie printre busteni si resturi de copaci parasite in drum. Am ezitat in doua randuri daca sa continuam pe jos sau nu. Am urcat greu pe teren foarte accidentat, cu clonturi de pietre, in panta si pe serpentine, aproape numai intr-antaia, a mirosit a ambreiaj incalzit, dar in cele din urma am ajuns acolo sus. In aproximativ 1 ora am parcurs 7,5 km de drum foarte greu pentru masini de la Barajul Petrimanu pana in Curmatura Oltetului.
Incheiere partea 1 din 2. Va urma.
Rog inserare videoclip prezentare Valea Latoritei https://www.youtube.com/watch?v=yerPjVabvk8
Trimis de Dan&Ema in 02.07.19 19:06:48
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Dan&Ema); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "La pas prin Cheile Latoriței, VOINEASA / VALEA LOTRULUI" (deja existentă pe sait)
-
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Felicitari Dan pentru articol. Foarte fain ai povestit.
Multumim si pentru invitatie. A fost un week-end deosebit.
Noi am abandonat masina aproape de jumatatea drumului. Am atins de cateva ori si stateam foarte incordati (trebuie sa ajungem si in Grecia anul asta cu masina aste . Am fost de acord sa parcam si sa ne continuam drumul pe jos. N-am regretat decizia deoarece am facut miscare (chiar daca n-am ajuns pe varf si n-am vazut bujorii) si ne-am incarcat sufletul si ne-am incantat privirea cu peisajele deosebite din jur.
Am baut apa din izvor, am vazut cascada apa spanzurata din dreptul de unde izvoraste, am cules plante medicinale.
La intoarcere ne-a si plouat putin dar deja suntem obisnuiti cu asta.
O zona deosebita care merita vizitata.
Multumim si ghidului pentru indrumare si sotiei ghidului pentru grija aratata copiilor.
Ne-a facut placere si asteptam urmatoarea iesire.
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@Denisa13:
Ai facut o precizare corecta la care subscriu:
Multumim @zlatna (Smara si Adi) pentru dragostea aratata copiilor si timpul petrecut cu ei si pentru ghidarea pe acest traseu minunat unde voi ati mai fost. Multumim!
Despre bujori mai incolo... Eu v-am apreciat pentru decizia rationala de a lasa la un moment dat masina cu dezavantajele de rigoare, dar cum voi sunteti niste oameni pozitivi ati lunctat oartea pkina a paharului.
Despre ploaie in episodul 2...
Numai de bine! ????☀️
@webmaster:
Multumesc pentru toate aprecierile primite. Chiar m-am straduit sa strang informatie care sa fie utila si altora si ma bucur daca va fi de folos.
@Dan&Ema: Felicitări pentru articol si fotografiile minunate!
La cât mai multe drumeții!
Numai bine!
@Dan&Ema: Din cele câteva fotografii postate se vede un peisaj minunat; incursiunile în natură ne încarcă bateriile pentru mult timp, mai ales dacă sunt efectuate cu familia.
Mi-ar fi plăcut să văd câteva imagini cu șoseaua și cu „lupta offroad” pe care ați dus-o până pe platou, dar presupun că erați prea concentrați la drum.
Numai bine și aștept partea a doua a articolului!
@Dan&Ema: Asta este una dintre drumetiile voastre foarte frumoas? Superba! Si v-a ajutat si peisajul, dar si vremea!
”Am urcat greu pe teren foarte accidentat, cu clonturi de pietre, in panta si pe serpentine, aproape numai intr-antaia, a mirosit a ambreiaj incalzit, dar in cele din urma am ajuns acolo sus.
luptatori, ca orice AFAisti! Daca zici c-a si peritat efortul, e de nu se poate!
Bravo voua!
Si pozele sunt de revista! Si, a sa cum te asteptai, P11 si P15 sunt preferatele mele!
As fi vrut sa pot si eu sa merg cu voi... Din pacate... nu pot! dar virtual, ma incumet!
@tata123:
A fost ceva stres pe drumul accidentat si nu mi-a ars de poze la urcare. Asteapta episodul 2,
Peisajele si iesirea in natura de incarca. Am prins, in partea descrisa aici vreme buna si atunci am facut si mai multe poapsuri caci era pacat sa trecem pe langa locuri asa frumoase si sa nu facem cativa pasi.
Pentru un fotograf profesionist sigur se gaseau cadre si unghiuri mult mai bune, dar eu raman la nivelul foto amator cu telefonul.
Multumesc de vizita si nu ma supar daca apreciezi articolul.
Numai de bine!
@Zoazore:
Ma bucur de vizita ta pe la articolul meu CA de obieci pe la articolele mele
Daca scriu fain... inginereste... si fac poze cu telefonul... dar imi ies...
Acum depinde si de asteptari, eu compar cu ce imi propun eu, dupa alte standarde, sigur se poate fotografia infinit mai bine.
Pentru episodul 2 sa iei o haina virtuala ceva pe tine, ca trebuie, daca vrei sa te transpui in poveste
Iti plac pozele cu ochi!
Multumesc, numai de bine!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2023 Pe Valea Latoriței, colțul de rai vâlcean — scris în 05.11.23 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Aug.2022 Pe carari de munte in zona Malaia, Cheile Latoritei — scris în 20.08.22 de raducondurache din SFANTU GHEORGHE - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Măreția naturii în Cheile Latoriței — scris în 18.10.20 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Jun.2019 Valea Latoritei si Muntii Capatanii – spectacol linistit (II) — scris în 03.07.19 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2017 Prin sălbăticia Văii Latoriţei — scris în 18.07.17 de cerdefurtuna din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2017 Două lacuri din mijlocul munților — scris în 20.11.17 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Jun.2017 Valea Latoriței - un tărâm de vis — scris în 24.10.17 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ