Cheile Bicazului și Lacul Roșu un loc care mă uimește la fiecare vizită

TIPĂREȘTE

După întâlnirea din acest an vezi impresii

cu ocazia drumului spre casă duminică am ales un traseu drag mie, cel care traversează Cheile Bicazului. Locul acesta de și frecventat de mine de câteva ori întotdeauna mă uimește, astfel și de această dată am circulat cu plăcere pe acolo.

Câteva cuvinte despre Cheile Bicazului

Cheile calcaroase situate în munții Hășmaș, județele Neamț și Harghita s-au format timpuriu în epoca jurassicului și sînt traversate de râul Bicaz. Zona este o arie protejată și face parte din Parcul Național Cheile Bicazului.

Cheile Bicazului se împart în 4 sectoare așa cum este descris în descrierea preluată de mai jos :

În amonte încep la limita estică a stațiunii Lacu Roșu la km 26,5 și se termină în aval la km 34 al DN12C. Conform alpinistului Emilian Cristea, ele se împart în 4 sectoare:Sectorul I „Între chei” : km 26,5-28,7, între limita estică a stațiunii Lacu Roșu și Poarta de Piatră. Sectorul este limitat la stânga de peretele sud-estic al Suhardului Mic și pantele de început ale Muntelui Cupaș, despărțite de pârâul Cupaș. Deasupra și în apropiere de confluența Cupașului cu Bicazul, se află peștera Suhard. Pe partea dreaptă a cheilor, în aval de confluența cu Cupașul se află vârful Surduc, de unde pornește pintenul în care este tăiată de către șosea, Poarta de Piatră. Sectorul II „Polițele Bardosului” : km 28,7-31, între Poarta de Piatră și Gâtul Iadului. Este dominat la stânga de Piatra Altarului (sau Turnul Bardosului) și la dreapta de Muntele Piatra Poienii, care trimite spre vale un pinten prin care a fost săpat tunelul Lacu Roșu. Pe partea stângă, lângă Piatra Altarului, în amonte de aceasta se află confluența cu pârâul Lapoș și respectiv accesul spre Cheile Lapoșului. În aval de tunel se desfășoară serpentine ale șoselei, pe o lungime de aproape 1 km. După o porțiune mai strâmtă delimitată la stânga de Polițele Bardosului, se ajunge mai întâi într-o porțiune mai largă, unde se află pe dreapta confluența cu Bicăjelul și respectiv accesul spre Cheile Bicăjelului. Înainte de deschiderea văii spre zona de confluență, la dreapta se înalță Turnul Negru. Sectorul III „Gâtul Iadului” : km 31-32,2. Este o porțiune strâmtă, cu un veritabil aspect de canion. La dreapta se află Piatra Surducului. La km 32, pe stânga se află Gura Bardosului, de unde peisajul devine mai puțin sălbatic. Sectorul IV „Sfârșitul Cheilor” : km 32-34, în aval de Gâtul Iadului, într-o zonă mai largă cu pante mai puțin înclinate, în care apar conglomerate. În dreptul km 34, la intrarea în comuna Bicaz-Chei, pe stânga se află confluența cu pârâul Șugău și Cheile Șugăului. Dincolo de Șugău se află stâncile Munticelului și coloana înaltă a Pietrei Glodului (care nu mai aparțin de Cheile Bicazului).

Din punct de vedere rutier accesul la Cheile Bicazului se poate realiza pe DN12C (Gheorgheni-Bicaz). Dacă dinspre orașul Bicaz drumul este bun, dinspre Gheorgheni îți este milă de mașina ta atât de rău este drumul, arătura este autostradă față ce era pe acolo :)

Drumul de 55 km s-a construit în 1914 (dinspre Ardeal) și în 1938 dinspre Moldova dar era un drum îngust, s-a lărgit la 2 benzi în 1960. Există și un tunel cu o lungime de 155m, acesta s-a construit în 1918 dar avea doar o singură bandă. În 2005 s-a deschis tunelul actual cu 2 benzi.

Drumul se află la o înălțime de 575m deasupra mării.

Câtvea cuvinte și despre Lacul Roșu

Lacul Roșu s-a format datorită unui eveniment natural, un cutremur cu o magnitudine destul de mare în 1837. În urma cutremurului s-a prăbușit un versant al muntelui formând un baraj natural oprind apa Pârâului Roșu. Denumirea provine de la culoarea apei pârâului conținând oxizi de fier, iar lacul a fost denumit la fel după această culoare.

Iar legenda spune că versantul a acoperit un sat omorând toți localnicii colorând apa în roșu de la sânge. De asta lacul se mai numește și Lacul Ucigaș (Gyilkosto). Denumirea lacului în ordine cronologică a fost: 1864-Lacul Pietrei Roșii, pe urmă Lacul Ucigaș. Din 1936 este Lacul Roșu.

Lacul se întinde pe o suprafață de peste 11,4 hectare și poate aduna 587000 mc. de apă, cea mai mare adâncime fiind de 10,5m. Lacul este situat la o înălțime de 983 m deasupra mării.

Am mai preluat despre lac următoarele :

Lacul Roșu se situează între Suhardul Mic, Suhardul Mare din partea nordică, Munții Podu Calului din partea sud-vestică, Munții Licaș și Munții Kis-Havas din partea nord-vestică, Csíki-Bükk din partea nord-estică și Muntele Ucigaș din partea estică. Lacul este alimentat de patru pâraie mari și încă 12 cursuri de apă temporară, dintre care cele mai importante sunt: Verescheul (Roșul), Licașul, Suhardul, Oii, Ucigașul.

Cu toate că Lacul Roșu este o formație tânără, condițiile și timpul de formare a lacului sunt foarte discutate. În timpul formării, zona lacului era o zonă greu accesibilă, din punct de vedere economic neexplorată. După Franz Herbich, un geolog recunoscut în Ținutul Secuiesc, Lacul Roșu s-a format în anul 1838. Acest fapt este justificat și de cutremurul din 11 ianuarie 1838, care s-a repetat în februarie și ar fi putut provoca alunecarea de teren. Un alt an de formare este 1837, care poate să fie argumentat de furtuni foarte violente și ploi puternice. Despre această perioadă a scris Ferenc Puskás în lucrarea lui, Borszék története („Istoria Borsecului” ). Esențial este că lacul s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciare pe versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș.

Curând după obturarea văii, pădurea de brazi a fost inundată și arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate rară întregului peisaj. În primii ani de la formare, lacul s-a extins mai mult – cam un kilometru mai sus în valea pârâului, dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei stabilizându-se la nivelul actual.

Din punct de vedere personal

Am traversat cheile în 2005 prima oară și am fost uimit de ce poate să modeleze natura, dar și ce a făcut omul construind acel drum cu serpentine ac de păr și o înclinație ridicată. Am fost doar noi doi pe atunci, urmând să repet totul cu noi trei în 2010. În 2025 am repetat din nou cu noidoi și așa va rămâne de acum încolo.

Opriri au fost întotdeauna și la lac și la chei în plus de asta am avut și câteva drumeții mai scurte. În 2010 ne-am cazat într-o pensiune de la Lacul Roșu. Am folosit și bărcile de agrement de pe lac.

În 2025 după ce am venit de la Întâlnirea AFA am făcut 2 opriri la Cheile Bicazului în diferite locuri și o oprire la Lacul Roșu. Ca la obiective turistice în general putem observa locuri de cazare de agrement, restaurante și nelipsitele tarabe cu de toate, dar nimic deosebit față de anii precedenți. Totuși aceste locuri rămân printre cele mai frumoase din țară, și oricând se poate face o revizitare aici.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub

---

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 130 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI