GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
După trei zile petrecute în Cappadocia la Altinöz Hotel - Nevșehir și împrejurimi, am părăsit ținutul fantasticelor formațiuni de piatră revenind în zona Antalya, la 70 km de orașul care ne primise, în aeroport, cu câteva zile mai înainte. Găzduiți doar o singură noapte la Bașaran Business Hotel, timpul scurt în care am rămas atunci în Antalya nu ne-a permis decât o incursiune prin apropiere, obișnuita plimbare de recunoaștere. Vizitarea celei mai frumoase părți a așezării - orașul vechi - a fost planificată după întoarcerea din Cappadocia. Cazarea în ultimele trei zile ale circuitului, deși foarte bună - la Port River Hotel, cam izolată, undeva între lacul Titreyengöl și râul Manavgat - nu oferea prea multe oportunități pentru vizite individuale, de aceea planificata incursiune în Antalya, unul dintre cele mai frumoase orașe de pe Riviera turcească, a fost pentru noi o bucurie.
Am plecat în grup, cu autocarul. Prima oprire a fost pe platoul calcaros de la marginea orașului, cam la 10 km de centru, într-un parc frumos, acolo unde - din înălțimea țărmului - râul Düden se azvârle tumultuous în mare. Despre Cascada Düden - Düden Kıyı Șelalesi - se știe că are două surse de apă (Kirkgozler și Pinarbasi) care converg la un moment dat, dispar în adânciturile terenului pietros, reapar pentru ca, în cele din urmă să se arunce în Mediterana din înălțimea unei stânci de 40 m. Cascada râului Düden - Karpuzkaldiran cum îi spun turcii - oferă privitorului o imagine demnă de un tablou. Malul stâncos acoperit de vegetație, căderea învolburată a râului cu apă dulce transformată într-o pulbere fină la întâlnirea cu apa sărată a mării, albul torentului și albastrul mării, silueta orașului în plan îndepărtat… Fotografii și iar fotografii… Mai pe scurt, un colț de rai pământesc. Dacă am fost atât de încântați privind din parc acest fenomen natural, vă imaginați cum ar fi să-l privești de pe mare, dintr-o bărcuță?
Antalya - centrul administrativ al provinciei cu același nume și una din cele mai importante stațiuni de pe litoralul mediteranean turcesc - ne-a primit în Kaleiҫi, cartierul vechi, lângă Statuia lui Attalos. Monumentul impunătorului rege, cu lancea în mâna dreaptă, străjuiește piața centrală a vechiului oraș și este pentru mulți un important punct de reper și de întâlnire.
În anul 150 î. H., regele Pergamonului, Attalos al II-lea, a pus bazele așezării Attalea - numită astăzi Antalya - pentru a-i găzdui puternica flotă din Marea Mediterană. Cercetările arheologice din 2008 au scos la iveală rămășițe care datează din sec. III î. H., ceea ce sugerează că Attalea a fost o reconstrucție și o extindere a unei așezări și mai vechi. În anul 133 î. H. Attalea a devenit provincie romană când Attalos al III-lea - nepotul lui Attalos al II-lea, a lăsat orașul moștenire romanilor.
În perioada antică, atunci când a făcut parte din provincia romană Pamphylia Secunda, orașul a prosperat. Sub împăratul Hadrian, cetatea de la malul mării, important port comercial, era una dintre cele mai bogate din acele vremuri. Conform legendelor, carele cu mărfuri care intrau în cetate erau atât de încărcate încât roțile lor au lăsat urme adânci în dalele de marmură ale străzilor. Poarta Hadrian înălțată în onoarea împăratului care a vizitat orașul în anul 130 d. H., este o mărturie în acest sens. Înaltă de 14 m, tăiată în zidul înconjurător al cetății, poarta flancată de două turnuri masive, din piatră, are trei arcade și câteva coloane decorate în partea superioară. Pe drumul carelor, care trecea pe sub arcada din mijloc, se văd și astăzi șanțurile adânci săpate de roțile carelor grele de încărcătură.
Conduși de ghidă, pe vechile străduțe ale orașului acum înțesate de mici prăvălioare, am ajuns la Poarta lui Hadrian. Am privit, am fotografiat, după care am avut program de voie până după amiază când trebuia să ne reunim tot în centrul vechi, la statuia lui Attalos. Cei tentați de cumpărături mai ieftine, la sfatul ghidei, au trecut dincolo de Poarta lui Hadrian, în zona în care și localnicii își fac cumpărăturile. Magazinul LC Waikiki, cu vestimentație la prețuri accesibile, nu a fost o tentație pentru mine, eu având doar la câteva sute de metri de casă un LC Waikiki. Așadar, am luat orașul vechi la pas.
Nu vreau să intru prea adânc în istoria orașului, dar voi aminti totuși că fiind râvnit pentru prosperitatea și pentru poziționarea sa extrem de favorabilă, la țărm de mare, orașul a avut de-a lungul timpului mai mulți stăpânitori. În anul 1207 făcea parte din Sultanatul Seljuk, iar în 1391 a intrat sub stăpânirea Imperiului Otoman aflat atunci în plină expansiune. Creștinismul care începuse să se răspândească în zonă chiar din sec. I (Apostolul Petru împreună cu discipolii săi debarcase în Attalea în timpul primei sale călătorii în Asia Minor) s-a extins mult în regiune în perioada bizantină (sec. IV-V). În ciuda existenței unei bogate moșteniri arhitectonice care datează din vremurile elenistice, majoritatea arhitecturii istorice - laice și religioase - din Antalya datează din perioada otomană medievală. Atunci s-au construit mai multe moschei, școli de cult musulman (medrese), caravanseraiuri, hamamuri, precum și cimitire musulmane care conferă orașului un caracter islamic.
Din această perioadă datează și vechiul port, ulterior modernizat în întregime. Portul este un loc ideal pentru plimbare și pentru relaxare mai ales pentru că din centrul turistic și până acolo distanța nu este mare, iar străduțele șerpuinde, toate în coborâre, îți oferă tot felul de atracții - hoteluri și restaurante în clădiri vechi, mici magazine cu de toate și chiar un bazar. Am ajuns și noi în port și - poposind pe o bancă - priveam ambarcațiunile ancorate în port. Sunt ambarcațiuni moderne, dar și ambarcațiuni care amintesc de cele piraterești, din vechime. Un panou mare plasat pe faleză informa - în turcă, engleză, franceză, germană și rusă - că din port se pot organiza tururi de 1 oră în proximitatea portului sau o plimbare de 2 ore până la Cascada Düden - Karpuzkaldiran pentru a admira uluitoarea cădere de apă din imediata ei apropiere. Și pentru că tot am amintit de micile plimbări pe apă, trebuie să spun că există și un program mai complex, de 6 ore, care include pe lângă înot și o masă, precum și o vizită la peștera Ҫalticak.
Simbolul orașului - Yivli Minaret înalt, construit pe o bază din piatră, este vizibil de la mare depărtare. Prin forma sa specială (în secțiune transversală seamănă cu o floare cu 8 petale), construit din cărămidă roșie, decorat în partea superioară cu dale turcoaz, minaretul este unic în lumea islamică. Moscheea Alaaddin sau Moscheea Yivli Minare, denumită și Moscheea Ulu (în turcă Ulu Cami - Marea Moschee) a fost construită de sultanul Seljuk Alaaddin Keykubad I în 1230, dar a fost reconstruită complet în 1373. Are șase cupole. Moscheea și minaretul simbol al orașului fac parte dintr-un complex de clădiri care include și vechi școli religioase musulmane, precum și un mausoleu. În prezent complexul găzduiește Muzeul Etnografic Antalya, deschis publicului în 1974, care etalează obiecte specifice - vestimentație, ustensile de bucătărie, broderii, tapiserii și țesături, diverse ornamente, precum și vechi corturi nomade. Muzeul regional al Antalyei (cu o bogată colecție arheologică), necesita mai mult timp pentru vizitare, așa încât, în viitor - dacă va fi posibil - îl vom vizita. L-am menționat pentru că este un obiectiv cultural important, demn de a fi în atenția celor care ajung în Antalya.
Turnul cu ceas, Iskele Cami - moschee din sec. XIX, situată în apropierea portului, Moscheea Tekeli Mehmet Pașa - din sec. XVIII, construită în onoarea sultanului, Moscheea Kesik Minare (minaretul tăiat) - ruina unei moschei construită pe locul unei biserici bizantine care fusese ridicată la rândul ei pe locul unui templu roman, Karatay Medresesi - o școală musulmană construită în 1250 de emirul Celâleddin Karatay și încă multe altele pot fi descoperite și admirate în Kaleiҫi - zona veche a orașului. Nu trebuie să uit a menționa Kaleiçi Panoramik Asansör - liftul de lângă port. Panorama asupra orașului vechi cu portul din golf este încântătoare.
Într-o plimbare prin orașul vechi, cunoscătorii pot identifica arhitectură elenistică, romană, bizantină, selgiucidă și otomană. Și amatorii de suveniruri se pot bucura de o mulțime de mici magazine cu antichităţi şi cu obiecte tradiţionale. Zona de lângă statuia lui Attalos este înțesată de magazine și terase. Dar, dacă vă gândiți să vă răcoriți cu o bere, să știți că nu o puteți face. La terase se servește doar ceai și sucuri de fructe. Noi am găsit la vânzare și bere, dar am fost rugați să nu o desfacem acolo.
Pentru că mai aveam timp până la reunirea grupului la autocar, ne-am petrecut ultima oră în Antalya la o terasă. Câte un pahar cu suc proaspăt de portocale alături de o porție de gözleme - specialitate turcească mult lăudată, dar încă neîncercată de mine (de fapt, un gen de plăcintă cu brânză) - ne-au revigorat după cele câteva ore de umblet pe străduțele pietruite ale orașului vechi.
Trimis de iulianic in 14.11.19 17:59:46
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TURCIA.
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "La pas prin capitala Antalyei, ANTALYA [oraşul]" (nou-creată pe sait)
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@iulianic: Citit cu plăcere și acest articol, cu aducere aminte acum pentru mine, ce păcat că nu a fost scris mai devreme...
Oricum Side mi-a plăcut foarte mult și informația ta a fost excelentă!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2021 O seară în Antalya — scris în 14.11.21 de webSorin din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Nov.2019 Noiembrie în Antalya — scris în 07.07.20 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Nov.2019 Plimbare prin Antalya — scris în 20.12.19 de ANILU din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Nov.2019 Muzeul Antalya – incursiune în timpuri străvechi — scris în 29.11.19 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2019 O zi în Antalya — scris în 04.01.20 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- Jul.2017 Antalya, o incursiune in trecut si prezent — scris în 29.04.20 de ovidiuyepi din BUCUREşTI - RECOMANDĂ