O zi la Borzești

TIPĂREȘTE

Calatoria prin Valea Trotuşului am început-o din oraşul Oneşti, descris frumos în relatarea lui @Carmen Ion "De la stejarul din Borzeşti la blocurile din Oneşti", completată cu comentariile lui @ tata123 cu concluziile lui V. Alexandri, şi completările lui @ mihai18 referitoare la subiectele sportive şi muzicale legate de Oneşti.

Din oraşul Oneşti am apreciat sculptura originala dedicată lui Mihai Eminescu, remarcată pe plan mondial si biserica "Fericitul Ieremia Valahul".

Borzeştiul este locul unde s-a născut şi a crescut Ştefan cel Mare.

Biserica poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului", fiind construită de marele nostru voievod între 9.07.1493 şi 12.10.1494, lucru greu de înţeles faţă de termenele din zilele noastre.

Ştefan cel Mare a ridicat biserica împreuna cu fiul său Alexandru-Vodă, în amintirea prietenului său din copilărie, Gheorghiţă (MItruţ), omorât aici de tătari, eveniment păstrat în legendele noastre. Se pare că este singura biserică ridicată fără a comemora o victorie în bătăliile purtate de Ştefan cel Mare.

Probabil că acesta era locul lui cel mai iubit din Moldova, Ştefan cel Mare copilărind mult timp pe Valea Trotuşului, jucându-se cu copiii de răzeşi.

Stejarul din Borzeşti era un copac falnic, al cărui trunchi putea fi cuprins de 4 oameni.

În acele timpuri tătarii din Moldova erau veniţi din sec. XIII din Mongolia, cucerind şi distrugând în calea lor vaste teritorii din China, Asia Mijlocie, Persia, până în Orientul Mijlociu, dorind să ajungă până în apusul Eiropei. În sudul Rusiei ei au întemeiat o mare putere, din care s-a format Hoarda de Aur. Tactica tătarilor era de a ataca şi distruge tot ce întâlneau în cale, retrăgându-se apoi.

După crudul eveniment Ştefăniţă a jurat că-l va răzbuna pe prietenul său Mitruţ, iar când a urcat pe tronul Moldovei, prima lui grijă a fost să cuminţească hoardle tătare. Biruitor în lupte, Stefan cel Mare l-a judecat pe hanul tătarilor, spînzurându-l de ramurile aceluiasi stejar.

Biserica de dimensiuni mari, a fost construită în stil moldovenesc, având faţadele decorate cu ceramică smâlţută. Construcţia este ridicată din piatră de râu, cu ferestre mari la pronaos, are două bolţi construite pe sistem de arcuri şi pandantive specifice stilului moldovenesc, ferestrele împrumutând stilul gotic. Biserica are un plan dreptunghiular, fără turlă boltită.

Un element arhitectonic ne atrage atenţia dimensiunile uşii dintre naos şi pronaos, corespunzător înîlţimii reduse a domnului Ştefan.

În pronaosul cu arcade se observă icoana care a fost profanată cu sabia de tătari.

Catapeteazma păstrează vechea pictură. Picturile din partea interioară a ferestrelor reprezintă scene din vestita legendă a stejarului de la Borzeşti.

În partea dreaptă a aleii în pantă ce duce spre biserică, de zece ani funcţionează "Muzeul de cultură şi artă religioasă", organizat în clădirea vechii şcoli din 1838, aici fiind expuse obiecte religioase aduse din bisericile din judeţul Bacău, precum şi carţi religioase vechi, din secolele XIV - XIX. Zidurile sunt construite din blocuri masive din piatră.

Dintre cărţile bisericeşti vechi prezint o fotografie a Cazaniei lui Varlaam - 1643. O piesă deosebit de valoroasă o reprezintă catapeteasma din lemn de tei din sec. XVIII, donată de manastirea Bogdana, pictura fiind realizată de Nifon de la Neamţ.

Am avut norocul de a putea vizita acest muzeu şi astfel pot prezanta cateva imagini reprezentative.

---

VIZUALIZĂRI: 1996 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI