Biserica și Muzeul de Cultură și Artă Religioasă din Borzești

TIPĂREȘTE

Obiectivele pe care le voi prezenta în continuare le-am vizitat într-o duminică de la finalul lunii septembrie 2012. Ne întorceam de la Slănic Moldova, unde petrecusem o parte din finalul de săptămână, fiind cazați pentru o noapte la Pensiunea Andrei (am afișat impresiile aici: vezi impresii). Ca variantă pentru drumul către casă am optat pentru traseul: Slănic Moldova – Târgu Ocna – Onești – Adjud – Râmnicu Sărat. La ieșirea din Onești către Adjud am intrat în localitatea Borzești, iar pe partea dreaptă în sensul nostru de mers am observat un indicator firav care ne îndruma către Biserica din Borzești, ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare. Deși mai parcursesem acest traseu în urmă cu mai mulți ani, nu am vizitat niciodată acest interesant obiectiv istoric, despre care cunoșteam doar legenda pe care am citit-o în școala primară. Cu siguranță mulți dintre cei care vor citi acest review cunosc această legendă, potrivit căreia Ștefan cel Mare a ridicat această biserică în memoria prietenului său din copilărie, Mitruț, care a fost ucis aici de hanul tătar.

Noi am urmat indicatorul și am intrat pe o uliță pietruită, iar după aproximativ 100 de metri am ajuns la intrarea în curtea bisericii. Nu am știut că există și o altă cale de acces, pe care am descoperit-o la plecare. La biserică se poate ajunge și trecând prin curtea Muzeului de Cultură și Artă Religioasă, cele două locații fiind amplasate în aceeași curte.

Biserica era închisă, însă am găsit un paznic căruia i-am spus că dorim să vizităm lăcașul de cult. Acesta a plecat să cheme muzeografa, care a apărut repede și ne-a invitat în interiorul lăcașului de cult. Până să intrăm în biserică am observat că la câțiva metri se află clopotnița, o construcție restaurată în urmă cu câțiva ani, având o formă sugestivă pentru legenda care învăluie biserica. Lângă clopotniță, pe un suport metalic, este expusă legenda ”Stejarul din Borzești”. Tot în apropierea bisericii se găsește și un mic cimitir unde am descoperit mormântul Mariei Bogdan, fiică a poetului Vasile Alecsandri. Poetul a deținut în zonă moșia Borzești, pe care a dăruit-o fiicei sale.

Privind-o din exterior, biserica ne-a impresionat. Zidurile sunt înalte, observându-se îmbinarea armonioasă dintre cărămidă și piatra de râu, materialele utilizate la construcția lăcașului de cult. Biserica nu a fost niciodată pictată la exterior, dar materialele de construcție au fost îmbinate armonios cu anumite elemente ceramice. Biserica nu are turle, acoperișul fiind realizat în două ape. La intrarea în biserică, deasupra ușii de acces, se află pictată o mică icoană, reprezentativă pentru hramul acestui lăcaș de cult: ”Adormirea Maicii Domnului”. Lângă icoană, către dreapta, găsim încastrată în zid pisania originală a bisericii, care precizează că lăcașul de cult a fost ridicat de Ștefan cel Mare împreună cu fiul său Alexandru. Accesul în biserică se face printr-o ușă din lemn cu inserții metalice.

Pe pereții din interiorul lăcașului de cult sunt pictați diverși sfinți, scene de luptă care îl înfățișează pe Ștefan cel Mare dar și diverse imagini care surprind detalii din legenda ”Stejarul din Borzești”. Un detaliu interesant este faptul că accesul între naos și pronaos se face printr-o ușă având dimensiuni reduse. Despre înălțimea mică a ușii, muzeografa ne-a spus că ea a fost realizată astfel încât să poată intra Ștefan cel Mare având coroana pe cap. O altă explicație ar fi aceea că intrarea destul de scundă îi împiedica pe cotropitori să pătrundă călare în interiorul bisericii și să păngărească astfel lăcașul de cult. Ușile cu înălțimi mici sunt obișnuite pentru bisericile ridicate în vremea lui Ștefan cel Mare. Catapeteasma bisericii este și ea deosebită, fiind construită din piatră și având trei deschideri către altarul bisericii. În pronaos am văzut o icoană înfățișându-l pe IIsus, care a fost scrijelită cu sabia în timpul unei invazii a tătarilor, fiind astfel profanată.

Muzeografa ne-a prezentat câteva date interesante despre istoricul locației: această biserică a fost construită între 09 iulie 1493 și 12 octombrie 1494 și se spune că altarul lăcașului de cult a fost zidit chiar peste rădăcina stejarului din legendă. De-a lungul anilor biserica a suferit mai multe stricăciuni datorită invaziilor inamice, incendiilor sau cutremurelor. O restaurare importantă a lăcașului de cult s-a făcut în secolul al XVIII-lea. În interiorul bisericii, pe partea stângă, se află un mormânt placat cu marmură din anul 1718 al Irinei Rosetina, persoană care este considerată al doilea ctitor al bisericii, aceasta ducând o viață închinată credinței și făcând numeroase donații lăcașului de cult.

Ultima restaurare majoră a lăcașului de cult a fost realizată în perioada 1993 – 1994, iar pictura a fost refăcută de Grigore Popescu în anul 2004. Pentru faptele sale de vitejie și numeroasele acte de credință, voievodul Ștefan cel Mare a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Română, fiind menționat în calendar pe data de 02 iulie cu numele ”Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Noi am ascultat cu interes precizările muzeografei, admirând interiorul bisericii și fotografiind cât mai multe dintre detalii. La ieșirea din biserică am achitat câte doi lei de persoană pentru această vizită și am fost apoi invitați să mergem la ”Muzeul de Cultură și Artă Religioasă Borzești”, aflat în aceeași curte cu biserica. Am coborât câteva trepte pe o alee străjuită de diverși arbuști și am ajuns în fața muzeului. În părculețul din fața muzeului am admirat bustul lui Ștefan cel Mare și apoi am intrat în clădire.

”Muzeul de Cultură și Artă Religioasă Borzești” își desfășoară activitatea într-o clădire a unei foste școli. Acest muzeu a fost înființat în anul 1994 și adăpostește diverse obiecte cu o valoare istorică deosebită. Accesul în muzeu se face printr-o ușă sculptată din lemn ce se deschide în două canaturi, pătrunzându-se astfel într-un hol mic, unde este amenajat un stand de la care se pot cumpăra diverse pliante cu informații despre cele două locații. Muzeul propriu-zis este o sală mare unde sunt expuse în vitrine de sticlă, dar și pe pereți, adevărate comori din patrimoniul țării noastre.

În partea stângă, la capătul sălii, se află expusă o catapeteasmă lucrată pe lemn de tei, care a aparținut Mănăstirii Bogdana, datând din 1798. Pe pereți am admirat icoane ale diverșilor sfinți, majoritatea fiind pictate în secolele XVIII – XIX. În vitrinele din sticlă am văzut mai multe obiecte bisericești: potire din secolul al XVIII-lea, tăvițe, un felon preoțesc din secolul al XIX-lea, paftale, un serafim din secolul al XIX-lea, brâu și mânecuță preoțească din secolul al XIX-lea, sfeșnice, ceașcă pentru Sfânta Căldură din secolul al XIX-lea, precum și câteva cruci de mână cu o vechime considerabilă. Într-un colț al sălii este așezat cel mai vechi obiect din această colecție muzeală: un vas de rezonanță, aparținând Bisericii din Borzești, care datează din secolul al XV-lea. Ceea ce m-a surprins cu privire la acest muzeu este bogata colecție de cărți religioase vechi, pe care le cunoșteam după denumire, dar nu le văzusem până la această vizită. Am admirat aici Cazania lui Varlaam (Iași, 1643), Evanghelia de la București (1682), un Triod (Râmnic, 1731), două ediții diferite de Apostol (București, 1743 și 1774), Cazanie (București, 1768), Biblia de la Blaj (1795), Octoih (Blaj, 1792), precum și câteva exemplare diferite de Apostol, Ciaslov, Noul Testament sau Liturghier. Muzeul mai deține și alte obiecte valoroase în afara celor enumerate mai sus, eu am făcut doar o selecție a celor văzute acolo.

Pe tot parcursul vizitei noastre muzeografa ne-a oferit informații cu privire la obiectele expuse, iar la final am achiziționat trei pliante diferite, pentru care am achitat 13 lei. Accesul în muzeu a costat 4 lei de persoană, iar pentru folosirea aparatului de fotografiat am achitat încă 6 lei. Programul de funcționare este cuprins între orele 08.00 – 16.00, în fiecare zi.

În încheiere voi recomanda tuturor celor care ajung în zonă să aloce măcar o jumătate de oră pentru vizitarea celor două obiective, pentru că vor avea cu siguranță multe lucruri interesante de văzut. Ca o completare la cele de mai sus, voi atașa și câteva fotografii făcute de noi cu ocazia vizitării Bisericii din Borzești și a Muzeului de Cultură și Artă Religioasă Borzești...

---

VIZUALIZĂRI: 3865 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI