La Avrig, pe urmele lui Samuel von Brukenthal

TIPĂREȘTE

Știam de existența Palatului de vară "Samuel von Brukenthal" din Avrig cu faimoasele lui grădini, dar nu am avut ocazia să-l vizitez până în toamna anului 2022 când m-am alăturat grupului participant la minicircuitul Povești din Țara Făgărașului. Anterior, împreună cu soțul meu, planificasem o plimbare pe cont propriu prin zona Făgărașului, Avrigul - pentru reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal - fiind unul dintre principalele obiective din lista noastră de opțiuni turistice în zonă. Mai mult decât atât, rezervasem și o noapte de cazare la Casa Dinn, o pensiune aflată în Avrig, bine amplasată, la numai 400 m distanță față de centru, asigurându-ne astfel un acces facil la toate obiectivele de interes din oraș.

De astă dată, Avrigul nu a fost și locul nostru de odihnă. Cazați în toate cele patru nopți ale circuitului la Complexul Turistic "Păstrăvăria Albota", cu autocarul, plecam în fiecare dimineață - după micul dejun - spre alte și alte destinații. Una dintre acestea a fost orașul Avrig cu obiectivele sale.

În ziua aceea, a treia din circuit, aveam mai multe ținte de atins, dar prima dintre ele a fost orașul Avrig. Autocarul ne-a lăsat nu la intrarea din Str. Gheorghe Lazăr, nr. 39, mai aproape de centrul orașului, ci la poarta de acces în faimoasele grădini ale palatului, pe Str. Gării, nr. 6, mai aproape de vechea Oranjerie, acum un boem restaurant, urmând a vedea mai întâi partea cea mai frumoasă a zonei și lăsând pentru final palatul cu ceea ce a mai rămas din el.

Programul de vizită (afișat la intrarea din Str. Gheorghe Lazăr, nr. 39) este de Luni până Duminică în intervalul orar 10.00-18.00. Taxele de acces sunt: pentru vizitarea parcului - 10 lei/persoană, pentru vizitarea Expoziției de Sticlărie - 20 lei/persoană, iar pentru vizitarea Expoziției Medievale - 20 lei/persoană.

În special în zona din fața vechiului palat, acolo unde sunt și cele două expoziții, se pot vedea mai multe panouri ilustrate, de mari dimensiuni, care - în română, germană și engleză - prezintă aspecte din viata lui Samuel von Brukenthal, anii săi de tinerețe, ascensiunea pe scara socială, cariera în timpul administrației imperiale...

Cine a fost Samuel von Brukenthal nu cred că are rost să detaliez aici. Se găsesc multe informații pe internet, așa încât aici mă voi limita doar la a spune că Samuel von Brukenthal înnobilat de împărăteasa Maria Tereza în 1762 cu titlul de baron, a fost guvernator al Transilvaniei în perioada 1777-1787. A fost singurul sas care a deţinut această funcţie. El a cumpărat terenul din Avrig pe care - inspirat de palatul vienez Schönbrunn - a construit o frumoasă reședință de vară, înconjurată de un parc întins. Reședința de vară - o grădină a barocului târziu cu elemente de grădină englezească - nu era doar un loc de delectare, ci era concepută rațional, ca o proprietate agricolă cu totul deosebită. Brukenthal a cultivat plante noi pentru climatul local, dar și plante exotice - ananași, curmali, arbori de cafea, lămâi, portocali, smochini, dafini, migdali, leandri, aloe... Datorită poziției sale unice, la poalele Carpaților Meridionali, pe malul Oltului, precum și a bogatelor sale culturi, faima parcului - astăzi cu o vechime de aproape 250 de ani - a trecut dincolo de granițele Transilvaniei. În sec. XVIII era cunoscut ca "fântâna sănătății" sau "Edenul transilvănean".

Nu voi intra în amănunte, dar voi menționa că la sfârșitul vieții sale (1803), prin testament, pentru a nu fi împrăștiate, Samuel von Brukenthal a decis ca proprietăţile sale să fie moştenite numai de descendenţi bărbaţi. În 1872, după moartea baronului Hermann von Brukenthal, ultimul descendent pe linie masculină, baroana Wilhelmine Mylius-Brukenthal, a vândut domeniul agronomului german Friedrich Boll, care la rândul lui l-a vândut fabricantului de sticlărie Emil Porche, originar din Avrig. În cele din urmă (în 1908) domeniul ajunge în proprietatea Prezbiteriului Comunităţii Evanghelice din Sibiu care a amenajat acolo un sanatoriu şi un pavilion cu apă termală. Naționalizată în 1948, proprietatea a continuat să găzduiască sanatoriul. În timp, neîngrijite, atât parcul cât şi palatul cu anexele sale, s-au degradat. În 1999, Fundația "Samuel von Brukenthal", nou înființată, a preluat administrarea întregii proprietăți. Fundaţia lipsită de fonduri proprii, încearcă reabilitarea întregului domeniu prin donaţii, prin închirierea câtorva camere de oaspeți amenajate în fosta orangerie, prin închirierea unor spaţii pentru diverse evenimente și nu în ultimul rând prin veniturile obținute din taxele de acces pentru vizitarea domeniului.

Așa cum spuneam, vizita noastră a început cu Grădinile palatului. De altfel, turul a fost în așa fel conceput încât s-a încheiat tot în grădini, admirând și fotografiind în voie ingenioasele amenajări peisagistice de acolo.

Aleea de la intrare mărginită de arbori falnici ne-a condus la fosta Oranjerie, în prezent adăpostind un restaurant cu terasă în grădină, câteva camere pentru oaspeți și alte clădiri anexă. Totul este frumos renovat, iar zona adiacentă din parc, străbătută de o deviație a Pârâului Morii traversată de romantice podeţe, era o feerie de toamnă atunci când am fost noi acolo. Plantele agățătoare, cu frunzele lor roșiatice în acel octombrie 2022, decorau pereții gălbui ai fostei oranjerii. În fața intrării în restaurant, sumedenie de decoruri cu roade ale toamnei ne încântau privirile. Tufănelele cultivate în tufe mari, înflorite atunci, răspândeau un suav și plăcut miros de toamnă.

Nu pot decât să-mi imaginez cum arăta zona în vremea baronului Samuel von Brukenthal, cu o grădină barocă în stil vienez, cu altele de inspirație olandeză, franceză și englezească, toate amenajate de renumiți peisagiști aduși din străinătate. Acum, cu decorurile răspândite peste tot în grădină, gândite și executate de talentați peisagiști ai zilelor noastre, cu personaje în posturi amuzante, parcul m-a umplut de admirație.

Din grădina palatului, o scară lată, din piatră, face trecerea spre zona împrejmuită cu un gard de fier, curtea în care tronează palatul. Este o zonă tristă, contrastând mult cu prima - renovată și vesel decorată. De la capătul de sus al scării, înainte de a pătrunde în incinta palatului, se deschide privirii o frumoasă priveliște asupra grădinii și a bazinului cu fântâna arteziană.

Deși știam că Palatul Brukenthal din Avrig nu a fost renovat, vederea lui imediat după ce mi-am delectat privirile în frumoasele grădini de jos, a fost pentru mine o decepție. Probabil că va mai trece multă vreme până când se vor găsi fonduri și pentru readucerea gloriei de altădată a acestei construcții.

Palatul a fost gândit ca o reședință de vară, cu trei părți - o clădire principală, centrală, cu două niveluri și două aripi laterale, cu câte un singur nivel. În formă de U, palatul nu are deschidere spre oraș așa cum ne-am fi așteptat, ci spre grădină. Conform spuselor ghidei care ne-a întâmpinat și ne-a însoțit pe tot parcursul vizitei noastre la palat și la expozițiile amenajate acolo, în palat existau nu doar spații destinate locuirii și activităților gospodărești, ci și camere pentru oaspeți, la etaj având și o mare sală decorată de pictorul Anton Steinwald cu peisaje inspirate din împrejurimile Avrigului. Un număr mare de picturi și gravuri decorau încăperile palatului în vremurile sale de glorie, baronul fiind un împătimit al artelor. În privința anexelor gospodărești, ghida ne-a vorbit despre bucătăriile din aripa stângă, despre un grajd zidit care putea adăposti 20 de cai, dar și despre o șură și o remiză pentru trăsuri. Pe latura din dreapta, amenajată asemănător, se afla și un grajd exterior și un staul pentru vite, dar și o ghețărie.

Reședința de vară în stil baroc a lui Samuel von Brukenthal din Avrig a fost finalizată în 1771, baronul fiind probabil consiliat de arhitectul orașului - Johann Eberhardt Blaumann.

Nici curtea și nici exteriorul palatului nu arată bine. Corpul central, cu un balcon sub care trăsurile şi caleştile aduceau odinioară oaspeți de vază, cu ferestre înalte, dotate cu obloane verzi, arată acum părăsit, singuratic, în ciuda celor doi arbuști tuia care-i străjuiesc intrarea și a câtorva mușcate înflorite, aninate la balcon, care încearcă - timid - să mai îmblânzească monotonia și urâtul.

Pentru a atrage vizitatori și poate pentru a sensibiliza în privința necesității refacerii acestei clădiri-monument, în interiorul palatului au fost amenajate două expozitii permanente. Una dintre ele și prima pe care am vizitat-o noi este Expoziția bunurilor săsești din Trasilvania. Aici sunt etalate obiecte de mare valoare etnografică. Reproducând un vechi interior de casă săsească, vedem expuse aici ceramică pictată, vase de porțelan, perne, țesături, cusături, vestimentație de epocă (pentru femei sau pentru bărbați), cizme din piele, obiecte de mobilier (blidare, paturi, lăzi de zestre, lavițe și băncuțe) colorate, pictate manual și chiar un pătuț pentru copil nou-născut. Numeroase tablouri și fotografii înrămate mai pot fi văzute aici. Între toate, mi-au atras atenția două tablouri - "Das Stufenalter des Mennes" și "Das Stufenalter des Frau" - ambele rezultatul unor profunde meditații asupra vieții și originale reprezentări ale etapelor pe care le parcurge ființa umană de la naștere și până la moarte.

Tot aici există și o zonă în care se pot vedea câteva arme și armuri de epocă, precum și haine medievale cu care - dacă ai dorința - te poți costuma pentru inedite fotografii. Unii dintre noi chiar au făcut-o.

Expoziția de Sticlărie care m-a nedumirit la început, se află alături, cu intrare din curte. În afară de un cuptor folosit pe vremuri în atelierele de sticlărie, precum și de câteva unelte specifice meșteșugului, în vitrine sunt etalate sumedenie de obiecte de sticlă și de cristal. Nu pot spune că m-a impresionat această prea mare aglomerare de obiecte, dar m-a dus cu gândul la faptul că unul dintre proprietarii domeniului Brukenthal de la Avrig a fost fabricantul de sticlărie Emil Porche, el însuși originar din Avrig. Ce s-a întâmplat ulterior cu infloritoarea industrie a sticlăriei din Avrig? Cu fabrica de sticlă care functiona din 1625 și care-și livra produsele în Germania, Italia, Franța, Elveția, Belgia sau Austria, care a realizat paharele pentru nunta prințului Charles cu Diana și care a onorat comenzi pentru Versace și Tiffany?

Înainte de a încheia, menționez că aproape de intrarea în complexul turistic, cea din Str. Gheorghe Lazăr, nr. 39, se află și un punct de vânzare suveniruri.

P. S. Cornelia Feyer - arhitectă și peisagistă, născută la München, dar care trăiește acum în România, la Sibiu - specializată în întreținerea și amenajarea de parcuri și grădini cu valoare de monument, cea care a preluat în 2007 conducerea Fundației "Samuel von Brukenthal", este autoarea unei interesante lucrări - "Grădinile lui Brukenthal" - lucrare care se găsește la punctul de vânzare suveniruri din incinta complexului turistic de la Avrig. Am cumpărat această carte, am studiat-o și pot afirma că este un documentar valoros pentru cei care vor să cunoască mai multe amănunte din istoria reședinței de vară a baronului Brukenthal și a întregului ansamblu de parcuri, importante și din punct de vedere al istoriei artei privind perioada barocului târziu în care parcul a luat ființă. Fundația "Samuel von Brukenthal", prin cea care o conduce actualmente, este de părere că "... se impune reconsiderarea importanței lui Brukenthal pentru istoria europeană, ridicând-o de la valoarea regională la una internațională. Pe această bază conceptul Brukenthal poate deveni model european. Premisele acestuia sunt date de o colecție de nivel internațional. Împreună cu reședința de vară din Avrig și cu unica grădină barocă din România, aceasta se poate constitui într-un punct de întâlnire pentru artă, educație și știință. Reședința de vară și parcul istoric reprezintă un capital, care pe lângă identitatea culturală mai are și un puternic potențial de dezvoltare economică și turistică a întregii regiuni. Versailles-ul României poate deveni un punct de atracție turistică de mare importanță și un proiect-cheie din România".

Și mai trebuie să adaug că lucrarea amintită - "Grădinile lui Brukenthal" - include nenumărate scheme și mai ales fotografii de arhivă datând din perioada sfârșitului de sec. XIX și până la jumătatea sec. XX. Dacă despre ceea ce a fost știu doar cercetătorii, nouă nu ne rămâne decât să le citim concluziile și să ne bucurăm de ceea ce ne oferă azi parcul și fostele grădini ale lui Brukenthal.

---

VIZUALIZĂRI: 626 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI