Ideal pentru vizitarea Venetiei

TIPĂREȘTE

Asa cum spuneam in review-ul despre circuit, la mijlocul sejurlui am dat o fuga pana la Venezia, sa-i aratam si soacra-mii vestita laguna pe care inca nu o vazuse. Asa ca aveam nevoie de o noapte de cazare in zona.

Conditiile erau aceleasi: sa fie parcare (daca se poate fara plata), sa accepte animalele de companie si sa nu fie foarte departe de Venetia. Dupa mai multa hoinareala pe site-uri de specialitate, mi-a facut cu ochiu o oferta de pe onhotels.com, si anume acest hotel clasat cel putin oficial la 4 stele, camera tripla la doar 64 EUR. Mic dejun, parcare, pets allowed, tot ce trebuie. In plus, la nici 1km de mers de gara Mogliano Veneto, chiar urmatoarea localitate dupa Mestre. Avea un dezavantaj: plata era anticipata 100% si daca ne razgandeam cu o cel mult o saptamana inainte de data respectiva pierdeam 10% din suma. Daca ne razgandeam mai tarziu, pierdeam toata suma. Dar din moment ce deja facusem platile si pentru cazarile din Austria, era clar ca nu mai avem voie sa ne razgandim, deci am achitat si aici. Ca idee, aceeasi camera tripla, la acelasi hotel insa rezervat prin booking.com ar fi costat cam 85 EUR nerambursabil si 95 rambursabil. Deci mai scump cu aprox 50%.

Am plecat din Fontanella dimineata pe la 8, cu tot ocolisul pe la Corina d’Ampezzo si cu plimbarea de aici, am ajuns la hotel la 15:00 trecute fix. Am avut putina bataie de cap pana sa gasim hotelul din cauza faptului ca pe hartia ce-o aveam printata de pe site numarul strazii era trecut gresit asa ca GPS-ul ne-a dus la cateva sute de metri distanta de hotel. Noroc cu POI-urile din GPS care sunt foarte bine puse la punct si actualizate, asa ca am dat acolo search dupa „Meridian” si mi-a gasit imediat hotelul. Era la doar 5-600m de locul unde eram noi.

Formalitatile de cazare au decurs rapid, in 5 min eram deja in camera. Am luat liftul pana la etajul 1, nu de altceva, dar aveam bagaje. In rest n-am mai apelat la el. Dar e bine de stiut ca exista si e functional.

Aveam unele temeri referitoare la camere. Din ceea ce am citit pe pagina hotelului de pe tripadvisor auzisem unele zvonuri cum ca doar o parte din hotel este renovat, iar daca ai nenorocul sa primesti camera veche atunci s-a cam ruinat si sejurul tau. Oricum, noi urma sa stam doar o noapte asa ca nu ne-am facut probleme prea mari. In plus, am primit camera renovata, deci imediat ce am intrat si am aprins lumina (pentru ca era destul de intuneric de la perdelele groase trase) ne-a disparut orice emotie. Atat camera cat si baia erau imense, curate, renovate si cu totul functional. TV slim cu o gramada de canale, majoritatea in italiana, desigur. Telefon, internet wireless pentru care am sunat la receptie sa-mi spuna parola, cam tot ce trebuie. Un aranjament destul de simplu si modern. Baia si ea foarte mare, nu avea vana, era doar cabina de dus dar ce mai conta, urma sa facem un dush pe fuga si ala seara la intoarcerea din Venetia. Si ca de obicei in Italia mai ales, nelipsitul si inutilul bideu. Despre micul dejun nu am de spus prea multe pentru ca nu sunt deloc pretentios la acest capitol. Atata timp cat exista ceva acolo de mancat si de calitate pe care eu o consider acceptabila atunci este totul in regula. Chiar daca mi se da doar o omleta cu un carnat prajit, mananc si ma declar multumit pentru ca dimineata de obicei nu mananc foarte mult. Din cate am vazut erau cam de toate, lactate, cereale, mezeluri, etc. Pentru ceaiuri era un dozator cu apa fierbinte si diferite plicuri pentru prepararea pe loc. Si de la acelasi dozator puteai sa iei si suc de fructe rece, destul de bun. Nu era el 100% fruct dar nici gust dubios de chimicale nu avea, cum se intampla in multe cazuri.

Imediat dupa ce ne-am cazat am plecat spre gara Mogliano Veneto sa luam trenul spre Venetia. Am prins tren destul de repede, in aprox 15 min a venit urmatorul. Biletul – cam 2 eur/pers din cate-mi amintesc. Pana in gara Santa Lucia din Venetia am facut vreo 20 minute. La sosire, chiar la iesire din gara spre statiile de vaporeto de la canal am fost uimiti sa vedem o gramada de lume: toata lumea facea poze, si un MC vorbea la microfon anuntand si prezentand diferite ambarcatiuni care circulau pe canal. Era ceva sarbatoare locala si o gramada de goldole defilau pe canal. Insa nu erau gondole normal de-astea pe are le stim si noi si pe care le vedem ca se plimba turistii cu ele. Erau mai mari si fiecare avea echipaj, cate 6-8-10 persoane care dadeau la vasle sau trageau la rame, dupa caz. Oricum, cu aceasta ocazie am aflat si ca dupa ora 14:00 era suspendata circulatia vaporetelor pentru toata ziua respectiva (era duminica), deci am luat-o pe jos incet-incet spre buricul targului, si anume piata San Marco. Atmosfera – ca de obicei pe timp de vara: foarte foarte aglomerat. Multa mizerie pe jos, si cum era si destul de cald, acasta genera diferitele mirosuri si miresme care circulau prin aer si faceau ca atmosfera sa fie si mai apasatoare si neplacuta. Asadar am dat o tura pana in San Marco apoi mai departe am luat-o spre piata Giovanni e Paolo. Cunosteam aceasta zona pentru ca acolo am fost cazati in urma cu 3 ani cand am facut un city-break in Venezia (despre care am scris la aici, si aici. Cu ocazia asta ne-am revazut si hotelul la care am fost cazati, Locanda SS Giovanni e Paolo, si despre care am scris desigur un review.

Era deja destul de tarziu si ne era cam foame asa ca am inceput sa cautam o terasa unde sa mancam ceva. Dar aici pot spune ca am avut cea mai mare dezamagire traita vreodata in Italia. Mai intai pentru ca la prima terasa la care ne-am asezat am avut neplacuta surpriza sa vedem pe meniuri ca “preparatele oferite la masa sunt obtinute din produse congelate”. Cu alte cuvinte mancam pizza de hypermarket cu 1,5 eur, incalzita putin in cuptor si vanduta cu 8 euro. Vazand asta ne-am ridicat si am plecat. Am luat la picior drumul de intoarcere spre gara Santa Lucia in ideea de a cauta in continuare o terasa si am vazut undeva ca cineva manca o pizza care arata destul de bine. Consultand meniul... aceeasi problema: produse congelate. Nu ne venea sa credem ca am venit in patria pizzei si nimeni nu mai prepara o pizza pe loc ci toata lumea vinde pizza congelata. Si iata ca gasim in sfarsit o terasa la care credeam ca putem sa mancam. Era lume, mirosea bine, totul parea in regula. Dupa ce am consultat meniul afisat la strada si am vazut preturi relativ normale, pizza 7-10 euro, un fel principal 12-14 euro, ne punem la masa, insa cand deschidem meniul avem un soc: cea mai ieftina bere la halba 6,50 EURO, o bere normala la sticla 8,50 EUR, cam la fel si racoritoarele. La astea se adauga taxa de servicii: 15% la totalul notei, si 2,50 EUR/persoana taxa de coperta, cum ii spun ei. Cireasa de pe tort, ceea ce ne-a facut sa ne si ridicam de la masa: in josul paginii scria cu litere mici-mici si fonturi italice (ca tot eram in Italia, nu?): Atentie, unele produse s-ar putea sa fie obtinute din produse congelate. Cand am vazut asta ne-am ridicat ca din pusca si am plecat. Deci dupa ce ca o masa pentru trei persoane ne-ar fi dus pe la 80 de euro, mai mananc si produse congelate si pline de conservanti? Eh, i-am injurat in gand si am plecat mai departe. Mi s-a parut strigator la cer, o mojicie si o nesimtire fara margini. Pana la urma am ajuns la ceea ce consideram inca de la inceput solutia de avarie: pizza la felie de la bodega unor arabi care macar isi dadeau silinta si se straduiau sa o prepare la fatza locului. Plus ca aveau si cateva masute in fatza, puteai sa-ti iei si ceva de baut si sa mananci acolo. O felie de pizza: 2,50 EUR, o bautura 2-3 EUR. Si asa am iesit pe la 25 EUR/3 persoane, aici incluse si sucuri si vreo 2 beri. Dar per ansamblu, ca si data trecuta cand am fost in Venetia, consider ca daca mergi pentru prima oara in Italia si nimeresti tocmai in Venetia, ai sanse foarte mari sa ramai cu o idee foarte proasta despre bucataria italiana, ceea ce desigur, nu este adevarat, am fost in alte locuri din Italia si mancarea a fost de-a dreptul senzationala. Insa aici, fiind un punct turistic extraordinar de solicitat, asazisii proprietari de restaurante pot sa-si dea in petec, de turisti e plin, deci banul curge oricum. Sa le fie rusine!

Dupa ce-am mancat la arabi am continuat drumul pe jos spre gara. Soacra-mea a mai cumparat ceva suveniruri si pe la 20:00 eram deja la gara, luam biletele spre Mogliano Veneto. Supriza neplacuta a fost faptul ca trenul pt care ne-am luat bilet era anulat. Am intrebat daca biletele sunt valabile pentru urmatorul si ne-au spus ca da, partea mai nasoala a fost ca a trebuit sa asteptam in gara cam o ora, abia pe la ora 21:00 pleca urmatorul tren spre Mogliano Veneto. Pana la urma, rupti de oboseala am ajuns la hotel si am dormit neintorsi. Catelul ne astepta curios si nerabdator sa ia si el cina si sa iasa la plimbarea de seara. Dar ar fi fost prea mult pentru el 4 ore de umblat prin Venetia in algomeratia aia asa ca mai bine ca s-a odihnit in camera.

A doua zi dupa micul dejun am achitat taxa de statiune, 1 eur/pers/noapte, deci 3 euro, care cica se introdusese de la 1 septembrie, deci in momentul cand eu am facut rezervarea nu se stia de asa ceva. Apoi ne pregatisem gps-ul sa ne duca din nou in laguna, sa mai pierdem vremea pe acolo. In acea zi aveam de facut doar aprox 400 km, pana la Gosau (din care vreo 360 pe autostrada) asa ca nu avea sens sa ne grabim. Insa cand am vazut ce aglomeratie este inca din Mogliano Veneto, se mergea bara la bara, nu am mai avut chef sa asteptam atata in trafic, deci am iesit de pe traseul spre Venetia si am cotit-o spre autostrada A4 care se cotinua cu A23 (spre Udine) si care apoi iese din Italia pe la Tarvisio, spre Austria.

Per total nu prea m-am declarat incantat de vizita in Venetia si nu prea recomand aceasta perioada calda maxim de aglomerata. Mai mult mi-a placut data trecuta cand am fost in noiembrie, cand mai rece fiind orasul era mai putin aglomerat si totul era mai aerisit si mai curat. Lucru ce ne-a oferit conditii pentru un sejur de neuitat, ceea ce va dorim si Dvs!

---

VIZUALIZĂRI: 3379 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI