Drumul vinului din Alba

TIPĂREȘTE

Pentru ocuparea timpului liber de sâmbătă, la întâlnirea AFA de la Alba Iulia, aveam de ales între vizitarea cetății Alba Carolina și o excursie pe ”Drumul vinului” din județul Alba. Ne-am înscris imediat la excursia licorii bahice.

Am ales să mergem cu mașina proprie, din două motive, primul era ca după vizitarea ultimei crame dacă avem timp să dăm o fugă până la părinți acasă la Zlatna (lucru care nu s-a mai putut realiza), celălalt motiv e confortul mașinii.

Sâmbătă la ora stabilită, eram aliniați în spatele autocarului, așteptând să pornim în excursie. Prima oprire a fos la Fabrica de vin Jidvei. Aici ne-a întâmpinat propietarul podgoriei Jidvei, domnul Necșulescu, împreună cu oenologul sef al podgoriei, domnul Buia.

După o scurtă prezentare a podgoriei cei doi ne-au condus în interiorul fabricii unde se produce vinul. Utilajele de aici sunt ultramoderne, din inox, am văzut unde sunt varsati strugurii după cules, unde sunt zdrobiți, tancurile de fermentare apoi rezervoarele de depozitare.

După această prezentare ne-am indreptat spre Cetatea de Baltă, înainte de a porni la drum, domnul Necșuleascu ne-a dăruit multe sticle cu vin să avem ce degusta acasă.

Drumul de la Jidvei la Cetatea de Baltă este scurt, vreo 10 kilometri. La Cetatea de Baltă am oprit în parcarea de la castelul Bethlem-Haller.

O scurtă instorie al castelului Bethlem-Haller lută de pe un panou pus la porta de intrare pe domeniul castelului:

Așezat împreună cu anexele aferente pe o înălțime în afara satului, castelul are formă pătrată, fiind prevăzut cu turnuri rotunde la cele patru colțuri.

Ridicat în stil gotic francez între anii 1615-1624 de către principele Transilvaniei Gabriel Bethlen, castelul a fost preluat de Fisc, pentru ca la 1764 să-l regăsim în propietatea familiei Bethlen. Între anii 1770-1773 noul propietar Eugen Haller, restaurează castelul și îi aduce modificări în stil baroc, păstrând însă volumetria construcției neschimbată. În perioada comunistă castelul este transformat în sediu IAS Cetatea de Baltă, atunci castelul a suferit unele lucrări de întreținere și adăugiri improprii calității de monument. Este vorba de ziduri de compartimentare, precum și terasa deschisă, neacoperită, construită pe fațada de nord, prevăzută cu parapet de beton armat.

Clădirea are patru nivele: pivniță, parter și două etaje, zidurile masive de cărămidă având grosimi cuprinse între 1,25 metri și 2,4 metri. Camerele interioare sunt prevăzute cu diferite tipuri de bolți sau cu planșee drepte, în timp ce acoperișul este sub formă de coif pe cele patru turnuri, respectiv simplu, în patru ape pe restul clădirii.

Turnurile sunt prevăzute la partea superioară, dintre etajul doi și pod, cu goluri de tragere și guri de păcură. Casa scării plasată între cele două turnuri de pe latura de sud, se termină la etajul al doilea cu un balcon închis, prevăzut cu ferestre prinse între stâlpișări din lemn sculptați.

Noi am fost invități să intrăm în castel, apoi ne-am îndrept spre o cameră aflată la subsolul clădirii, unde mai multe mese intinse ne așteptau cu o gustare și cu pahare deocambată goale. Domnul Buia, oenologul șef, ne-a invitat să degustăm mai multe soiuri de vin produse la Jidvei, între degustări ne spunea câte o poveste a vinului degustat. Eu fiind sofer de serviciu, din păcate, nu am degustat nici un vin (am recuperat acasă). Pot să spun că totul aici la castelul Bethlem-Haller, a fost la superlativ. După degustare ne-a plimbat puțin prin castel, doar partea de la parter. Aici ne-a impresionat mobilierul medieval.

Celor care doriți să mergeți în vizită la castelul Bethlem-Haller, vă spun că acesta se poate vizita doar în grupuri organizate și cu aprobare de la propietari.

De la Cetatea de Baltă am pornit spre alți producători de vin din zonă. Am ajuns în localitatea Ciunbrud, unde grupul s-a spart în mai multe grupulețe care au vizitat cramele micilor producători din localitate. Grupul nostru de vreo 20 de persoane am nimerit la un producător care ne-a prezentat și apoi dat să degustăm două-trei soiuri de vin. Din spusele celor care au gustat, vinul a fost bun, fapt dovedit prin cantiatea mare de sticle de vin care s-a cumpărat.

Ultima oprire s-a făcut la crama Logos din Aiud. Noi anul trecut am vizitat cetatea din Aiud, crama este situată peste drum de cetate. Aici patronul cramei ne-a putrat printre pereți din cărămidă ai cramei și ne-a arătat bogăția lui, butoaiele imense pline cu vin, apoi a început să ne povestească despre soiurile cultivate de dânsul, printre poveștile despre vin mai băga și o glumă, un banc, o poveste vânătorească căci omul e și vânător. Și aici au avut loc degustări de vinuiri, vreo 3-4 soiuri, eu iarăși nu am gustat. S-a cumpărat și de aici vin cu baxurile. Am cumpărat și noi, acasă l-am testat, foarte bun, nu mai știu cum îi zice, dar mie mi-a plăcut. Tot aici, la crama Logos am servit și prânzul, care a fost delicos și preparat dintr-un porc mistreț vânat de propietarul cramei.

Fiind forte încântați de ce am văzut pe acest drum al vinului, ne-am întors spre Alba Iulia, așteptând seara, urma să înceapă a doua seraă de paranghelie AFA.

Webmaster vă rog următorul clip: https://www.youtube.com/watch?v=etehepPQ4Eg - imnul companiei Jidvei.

---

VIZUALIZĂRI: 1241 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI