METEORE. Tărâm suspendat intre cer si pamant din care nu vroiam sa mai plec.

TIPĂREȘTE

METEORE, miracolul mănăstirilor suspendate intre cer si pământ, ,,suspendare in aer" sau ,,sus la Ceruri", atracție turistica deosebita, atât prin aspectul geografic si geologic al zonei cat si prin valoarea inestimabila a mănăstirilor cățărate pe stâncile ciudate care țâșnesc in mod ireal din Câmpia Thessaliei, formand un peisaj feeric, cu totul inedit. Unul dintre cele mai mari si importante complexe de mănăstiri ortodoxe din Grecia, al doilea după Muntele Athos. Incluse in Patrimoniul UNESCO, Meteorele, fenomen fizic unic in întreaga lume cuprinde șase manastiri ridicate pe piloni din piatra naturala (gresie), la capătul nord-vestic al Câmpiei Thessaliei in apropierea raului Pinios si Munții Pindului in Grecia Centrala. La poalele Meteorelor se afla un orășel extrem de pitoresc, Kalambaka.

Excursia a fost programata pentru vineri, 10 august 2012, la o zi după croaziera si vizita la Skyathos. Am plătit 20 de euro. Plecarea din Nei Pori, s-a făcut la ora 07:15 din fata Bisericii Sf. Dimitrios. Am nimerit dintr-un autocar mixt, cu turiști romani si sârbi cazați in Paralia Katerini, Olympic Beach si Nei Pori. Din fericire am beneficiat de ghid in limba romana.

Distanta dintre Nei Pori si Kalambaka/Meteore măsoară 135 km si străbate Valea Tempi si Câmpia Thessaliei.

Valea Tempi este un defileu de 10 km lungime, format de-a lungul raului Pinios (205 km, al treilea ca lungime din Grecia), înainte de vărsarea acestuia in Marea Egee. Este principala ruta de acces dinspre țărmul Marii Egee spre Câmpia Thessaliei. Situata in partea de nord-est a Thessaliei, intre Munții Olimp si Ossa, la 25 km NE de Larisa, străbătută de Autostrada E 75. Un drum larg, superpracticabil care uneste nordul si centrul Greciei fiind conexiunea principala dintre Macedonia si sudul Greciei. O legenda spune despre cearta dintre Olimp si Ossa. Aceștia nu știau care dintre ei aveau cel mai frumos si impresionant vârf. Fiecare cearta provoca un cutremur. Intr-o zi mărețul Zeus, exasperat, a pus capăt conflictului si a azvârlit trăznetul, trasand o linie intre cei doi masivi muntosi, astfel, conform legendei, a apărut Valea Tempi.

Defileul adăpostește Biserica Sf. Paraschiva/Agia Paraskevi (a nu se confunda cu Sf. Paraschiva de la Iași). Ghida ne-a comunicat ca ne vom opri la întoarcerea de la Meteore pentru a vizita lăcașul de cult. Conform mitologiei grecești se spune ca in aceasta vale s-a purificat îndrăgostitul Apollo, după ce a ucis fiorosul șarpe Pyton, iar nimfa Dafne distrusa in dragoste de înaripatul si răzbunătorul Eros, ce-i înfipsese in inima lui Apollo iubirea pentru nimfa, s-a transformat in dafin. De atunci valea este plina de dafini si de alti arbuști înmiresmați ca terebintul sau iasomia.

Thessalia ocupa partea estica a Munților Pindului si este mai mult zona de câmpie (una dintre cele mai fertile din Grecia). Se cultiva, in general, cereale, bumbac si tutun, la ultimele doua grecii fiind pe locuri fruntașe in Europa. Populația regiunii număra aproximativ 730.000 de locuitori, iar orașul de resedinta, Larisa, 230.000 de locuitori. Aici se afla cea mai mare baza aeriana NATO din sudul Europei.

Părăsind autostrada in dreptul Larisei, ne-am indreptat spre NV Câmpiei Thessaliei, unde la poalele Pindului se afla Meteorele si orășelul Kalambaka. Am ajuns in jurul orelor 10:30. Silueta măreața a Meteorelor desprinsa parca din basme sau filme SF se impune de la distanta. La Kalambaka am facut un scurt popas la un Atelier de pictura a icoanelor bizantine unde o tânără doamnă, Ioana, ne-a explicat întreg procesul de creatie in limba romana. Am înțeles de la ghida ca este de origine vlaha. Vizita s-a încheiat la ora 11:30 cu un mic tur prin magazinul cu suveniruri bisericești (unele icoane sar peste 100 sau 200 de euro).

In continuare, a urmat partea cea mai importanta: vizitarea Meteorelor. Primele așezăminte au aparut in secolul al XI-lea. Primii calugari sositi aici locuiau in pesteri ca pustnici. Primele mănăstiri sunt întemeiate începând cu secolul al XIV-lea, fiind ridicate ca adapost in fata invaziilor turco-albaneze. Începând cu secolul al XVII-lea o serie de așezăminte sunt abandonate. Unele au fost distruse sau deteriorate in timpul razboaielor, mai ales la începutul secolului al XIX-lea, de către armatele otomane. In jurul anului 1920 sunt construite in stanca scările actuale care facilitează mai ușor accesul. Doar șase mănăstiri funcționează in prezent: Agios Nikolaus/Sf. Nicolae; Agios Stefanos/Sf. Ștefan; Aghia Triada/Sf. Treime; Agios Roussanou/ Sf. Russanu; Agios Varlaam/ Sf. Varlaam; Marele Meteor.

Mânăstirea Sf. Ștefan a fost prima inclusa in program, intre orele 12:00-12:45. Biletul de intrare costa 2 euro. Mânăstirea este locuita de măicuțe. Ușor accesibila, nefiind multe trepte de urcat deoarece este așezată pe teren plat. Este compusa din doua Biserici: cea mica, cu hramul Sf. Ștefan, construită in secolul al XVI-lea; cea principala, cu hramul Sf. Haralambie, ridicată la 1798. In timpul ocupatiei naziste a fost distrusa aproape in totalitate deoarece s-a crezut ca aici erau adăpostiți membrii Rezistentei. Din anul 1961, manastirea a fost restasurata si preluata de maici. Principala atracție o constituie fosta sala de mese transformata in muzeu, având ca exponate valoroase obiecte din patrimoniul mănăstirii: Evanghelii lucrate cu aur, Sfinte Potire, cădelnițe, icoane post bizantine, vesminte monahale țesute si brodate cu fir de aur, vase de cult, vechi manuscrise cu miniaturi. Exista si un mic magazinas cu suveniruri si obiecte de cult spre vânzare turiștilor.

Marele Meteor este așezat las 613 m de la nivelul marii si 415 m de la albia raului Pinios. Urcusul îți pune la încercare condiția fizica. Culoarele săpate in stâncă si cele 350 de trepte abrupte conduc pelerinii si turiștii in siguranta pana la intrare. Doar cinci calugari bătrâni mai locuiesc aici, dar țin in fiecare zi slujbe. La ora 17:00 mânăstirea își inchide porțile. Un bilet de intrare costa tot 2 euro. In afara mănăstirii este amenajat un bazar de unde se pot cumpăra suveniruri. La intrare se observa o construcție mica, simpla, săpată in stanca, lângă scara de piatra. Este schitul Sf. Atanasie Meteoritul, ctitorul mănăstirii. Acesta a fost expulzat din Republica Monastica Muntele Athos la mijlocul secolului al XIV-lea. Împreună cu câțiva adepți a pus bazele Marelui Meteor. Mai tarziu au sosit si alte comunități. Biserica Schimbarea la Fata a Mântuitorului este măreața si impunatoare dintre cele existente in paraclis: Sf. Atanasie, Sf. Constantin si Elena, Sf. Ioannis Prodromos. Printre odoare s-au păstrat craniile celor doi fondatori ai mănăstirii, Atanasie si Ioasaf, moastele altor sfinti, cadourile împăraților bizantini si patriarhilor, cruci si icoane, manuscrise vechi, cărți pe pergament, vase de cult din argint. Biblioteca adăpostește circa 600 de volume vechi, codici, manuscrise de mare valoare artistică, bule de aur, sigilii patriarhale, icoane postbizantine, sculpturi in lemn, broderii cu fir de aur si argint. Fosta trapeza a fost transformata in muzeu si găzduiește o parte din patrimoniul mănăstirii: cruci si sipete, epitafuri si icoane, potire si evanghelii, toiaguri si odăjdii sfinte. Fotografiatul este interzis. Un paznic disperat striga întruna ,,no foto please" si bătea cu o bata intr-o masa. Magazinul cu suveniruri si alte exponate expuse vanzarii este bine dotast, dar unele lucruri sau obiecte au preturi care te imbina sa fugi. Vatra sau bucătăria veche din 1557 este muzeu popular in prezent si adăpostește interesante exponate: vase de bucătărie vechi din cupru, lut si lemn, amfore si butoaie. Dintr-o alta încăpere aflata la un etaj superior sunt expuse intr-o galerie portretele marilor eroi ai națiunii grecești, de la obținerea independentei de sub jugul otoman si pana astăzi. Sunt expusi oameni politici si militari, luptatori pentru libertate si fete bisericesti, cum ar fi: Alexandres Hepselantes, Eleftetherios Venizelos, regele Otto de Wittelsbach, regele George I, regele Constantin I, regele Alexandru, regele George al II-lea, regele Constantin al II-lea, regele Paul, generalul Ioannis Metaxas, mareșalul Alexandros Papagos, Andreas Papandreu, Georgios Papandreu, Costas Simitis, Lord Byron, Laskarina Bubulina, Arhiepiscopul Damaskinos al Atenei, Constantin Karamanlis, Patriarhul Chiril al V-lea al Constantinopolului, Ioannis Kolettis, Harilaos Trikoupis, Ares Velouchiotis, Constantin Mitsotakis, George Seferis, colonel George Papadopoulos etc.

Am plecat de la Meteore de-a dreptul vrajit, nu puteam sa mai graiesc ceva. Revenind in Kalambaka, am servit masa de prânz la Restaurantul Theoxenia. Aici este sef un bucătar de origine vlaha. Înalt, cu mustata groasa, ne-a intampinat maiestuos cu bratele larg deschise: Veniti! Poftiți aproape! Am făcut de toate... " Orice fel de mancare din carne de vita, oaie si pui. O porție uriasa cu salata verde sau greceasca costa 9 euro, iar pâinea era gratis. Daca trece-ti prin Kalambaka neapărat serviți masa la Theoxenia. Se merita!

Ne-am întors la Nei Pori pe acelasi traseu, de aceasta data cu oprire in Valea Tempi, la Agia Paraskevi. O biserică micuta, dar deosebita fiind săpată in stanca. Aici se găsesc moastele sfintei considerată protectoarea nevăzătorilor. La intrare se afla un mic bazar cu diverse obiecte artizanale. Popasul era programat pentru o jumatate de ora. S-a intarziat vreo 50 minute peste termen din cauza unor turisti romani care nu stiu ce uitase-ra sa viziteze. Deh! La capitolul punctualitate mai avem de lucrat. Din aceasta cauza am ajuns la Nei Pori cu o ora si jumatate întârziere (in jurul orei 18:45).

METEORELE nu trebuie excluse din programul excursiilor opționale. Acest complex fascinant te îmbie sa te reîntorci oricand. EU, UNUL, NU MAI DOREAM SA PLEC DE ACOLO!

---

VIZUALIZĂRI: 2998 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI