Traseul Vârful Toaca, Parcul national Ceahlău. O experienta de neuitat

TIPĂREȘTE

In aceasta perioada a lunii Octombrie, vremea la munte este mereu schimbătoare dar ne-am propus totusi sa escaladam Vf Toaca dupa ce in prealabil am citit diferite articole despre trasee si dificultatea acestora.

Am plecat spre Statiunea Durau, fiind zi de Vineri (binecuvântată de Dumnezeu) cu o vreme frumoasă de toamna tarzie am pornit la drum dupa ce citisem pe site-ul oficial al Parcului Național Ceahlău informații despre cele două trasee care pleacă din Durău, luand decizia sa facem ambele trasee in aceeasi zi.

Ajunsi in parc am achitat 6 lei de persoana intrarea în parc și am primit, biletele plus materiale despre cele două trasee, fiind indrumati sa încercam sa urcam pe traseul marcat cu banda rosie, respectiv : Stațiunea Durau – Cabana Fantanele – Cușma Dorobanțului – Stânca Panaghiei – Cabana Meteo (Vf Toaca 1904.) – Vârful Lespezi – Cabana Dochia), iar probabilitatea să te pierzi nu există atâta timp cât respecți indicatoarele. Am fost atentionati/sfatuiti cu privire la faptul ca daca pana la orele 14.00 nu reusim sa incepem coborarea pevtraseul nr 5 sa o facem pe cel de urcare ptr a nu ne prinde noaptea prin munti.

Timpul de parcurs a fost chiar 3 h cum este indicat și pe site-ul oficial al parcului, trebuie sa recunosc ca am simțit o presiune prea mare (efort) susținut ptr a parcurge acest traseu.

Am pornit la drum undeva in jurul orelor 09.20, am întâmpinat porțiuni de drum prin pădure, în pantă și pline de rădăcini de copaci ceea ce a ajutat pe alocuri la susținerea picioarelor ptr urcare, iar razele de soare pătrundeau usor prin crengile copacilor, Incercand sa te conduca pevtot traseul parcurs.

Am ajuns la Cabana Fantanele care se afla intr-un proces amplu de renovare (acoperis, geamuri, platforma betonata, etc) de unde se deschide o panoramă deosebită către staţiunea Durău şi Munţii Bistriţei cu Măgura Grinţiesului în prim plan iar lateral, spre stânga, către partea vestică a masivului cu Vârful Toaca şi Stânca Panaghiei.

Mergând mai departe pe traseul ce urcă până în Şaua „La Morminte” unde este amenajat un spațiu de relaxare iar in continuare panta se accentuează treptat până când poteca ajunge într-un loc deschis de unde se observă panorama Munţilor Stânişoarei mărginită de apele lacului Izvorul Muntelui.

Dupa aproximativ 1 ora si 45 minute am ajuns la stânca izolată a Căciulii Dorobanţului şi de formaţiunea conglomeratică a stâncii Piatra cu Bani, înaltă de aproximativ 30 m o zona splendida ptr admirat peisajul si facut poze, dar si ptr a te hidrata si servi un baton energizant.

Drumul se continua prin pădure şi, în dreptul punctului numit Şaua Muntelui, intră în pilcurile de jnepeniş, aceasta poteca trece pe sub Panaghia, stâncă înaltă de aproximativ 70 m şi pe sub Vârful Toaca (1904 m) până în dreptul cabanei meteorologilor.

Ce sa va zic, în faţă se deschide o panoramă largă către Vârful Lespezi (1808 m) şi platoul şi Vârful Ocolaşului Mare (1907 m), cel mai înalt din Masivul Ceahlău. În dreapta, lateral de Vârful Toaca se observă stâncile Scăldătoarea Vulturilor şi Piatra Ciobanului.

De aici in 20 min am ajuns la scările care duc pe Vf. Toaca (acestea au fost reparate/ refacute pe structura metalica si grilaje de policarbonat in anul 2017/2018 prin grija Consiliului Judetean Neamt) iar urcatul scarilora fost cel mai greu examen de efort (sunt de urcat 522 de trepte intr-o panta dificila) cand cu totii am resimțit durerea de picioare destul de bine și abia așteptam să mă așez undeva jos. Dar cu efort mare la ora 12.30 ma bucuram de peisajele de pe Vârf care sunt suuuperbe și merită orice efort.

Asa cum spuneam am făcut 3 ore până pe Vf. Toaca, intr-un ritm destul de alert avand in gând pentru a nu ne prinde ploaia la întoarcere, dar mai mult a fost teama sa nu se schimbe vremea ptr ca în drum spre cascada Duruitoarea am avut parte in continuare de un soare frumos de toamna.

La Cabana Dochia am ramas placut impresionat de constructie nou renovata, cu sauna afara (un ciubar - tip casuta) o priveliste de vis, iar despre oferta din meniu pot afirma ca este destul de limitat, dar te poți bucura de ciorbă, fel principal, garnituri, bere, cafea sau apă la prețuri accesibile, pretul cazării ptr o camera de 4 persoane fiind de 280 lei.

La coborâre potecile sunt pe alocuri inguste, e destul de greu de coborât traseul 5, desigur conteaza enorm că am avut încâlțăminte de munte și nu am alunecat deloc.

Situată la 1218 m altitudine, cascada Duruitoarea este formată din două trepte despărţite de un prag săpat în stâncă. Cascada are 25 m iar zgomotul ei ce se aude din depărtare ca un „duruit” de unde şi numele dat de localpent. Pentru un bine meritat popas si contemplare cu natura sunt bancute si mese.

De la Cascada Duruitoarea faci încă 2 ore până în Statiunea Durău, porțiunea cea mai dificilă este din momentul în care intri în pădure până la cascada, pantă și multe rădăcini de copac.

Intr-un final dupa 4 ore am reusit sa coboram, cu o stare fizica aproape de epuizare dar foarte fericiti si incantati de traseu, peisaje, aventura si aer curat giind greu de descris în cuvinte.

---

VIZUALIZĂRI: 4012 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI