Aventuri in Apuseni in Muntii Padurea Craiului

TIPĂREȘTE

Servus dragilor,

Dupa ce in august 2017 v-am povestit despre aventurile noastre in Muntii Apuseni la Cetatile Ponorului cu dolinele ei, cu Via Ferrata cu cabluri, lanturi si scari metalice, puncte de belvedere, rauri subterane, celebra Pestera Ursilor, circuitul Cheile Galbenei (Cascada Evantai, Izbucul Galbenei, Poiana Florilor), Ghetarul Focul Viu, circuitul O Lume Pierduta cu cele 4 avene etc, in vara acestui an am revenit in Apuseni mai exact in Muntii Padurea Craiului.

Baza operatiunilor a fost stabilita la pensiunea Dorel Codoban din satul Lazuri, comuna Rosia, judetul Bihor (vezi impresii).

E locatia perfecta pentru accesarea atractiilor turistice din Muntii Padurea Craiului, si se evidentiaza prin originalitatea mini-muzeului cu viori cu goarna produse de catre mesterul Dorel Codoban din lemn de paltin, uscat timp de 4 ani, cu goarna din tabla zincata.  

In prima zi ne-am deplasat la Vadu Crisului, la 50 km de Lazuri (1 ora) pentru prima experienta de rafting din viata noastra. A fost SUUPER!!!

Instructorul care ne-a insotit, certificat pentru sporturi acvatice, ne-a transportat cu masina de teren pana la Suncuius (10 km), de unde incepe traseul de rafting pe Crisul Repede pana la Vadu Crisului.

Partida de rafting pe Crisul Repede a durat cca 3 ore, gradul de dificultate e redus spre mediu, primesti vesta de salvare, vasla, instructaj si… la apa!!!

Comenzile sunt simple: Inainte, Inapoi, Stanga, Dreapta, Stop! Sincronizarea, spiritul de echipa si voia buna ha-ha-ha sunt obligatorii!!

Traseul de rafting traverseaza cel mai salbatic sector al Defileului Crisului Repede, o aventura cu barca pneumatica pe apele repezi devine sinonima cu o infuzie de adrenalina. Ai parte de toate: distractie, aventura, apa, soare, racoare si peisaje de vis.

Mai ales in perioada de vara, cand debitul apei este mai scazut, traseul de rafting de pe Crisul Repede este ideal pentru initierea in aceasta activitate.

Pe parcurs se fac si cateva scurte opriri pentru fotografii si balaceala, cea mai frumoasa fiind cea de la minunata Cascada Vadu Crisului! Aceasta e cu siguranta una din cele mai frumoase cascade din Romania, usor asemanatoare cu celebra Cascada Bigar!  

Apa ce iese din Pestera Vadu Crisului realizeaza o minune naturala, o cadere spectaculoasa de cca 10 metri inaltime de-a lungul unui perete acoperit de muschi verde intr-un bazin spectaculos sapat de apa in calcar. Apa din bazinul de calcar de la baza cascadei are o transparenta incredibila si o culoare de un turcoaz perfect, asemanarea cu Fontana di Trevi fiind izbitoare!

Temperatura apei e constanta, de cca 10 grade, prin urmare apa din cascada nu ingheata niciodata iarna, iar vara te poti racori perfect sub razele soarelui la orele amiezii.

Dupa tura de rafting, la cateva minute de mers pe jos din Vadu Crisului se afla Pestera Vadu Crisului, o pestera absolut superba, cu o concentratie de formatiuni stalactitice, stalagmitice si coloane cum nu am mai vazut in Romania!!

In zona se afla 4 pesteri turistice si zece pesteri speo-turistice care te asteapta sa explorezi lumea subterana. Cele turistice sunt usor accesibile tuturor turistilor, cele speo necesita ghid, echipament tehnic si au diferite grade de dificultate.

Pentru amatorii de “Calatorii spre centrul pamantului” in uimitorul univers subteran, in Padurea Craiului s-a dezvoltat prima retea de pesteri speo-turistice: Pestera Ciuc-Ponor, Pestera Craiului, Pestera Vantului, Pestera Hartopul Bonchii, Pestera Batranului, Pestera Moanei, Pestera Dobos, Pestera Gruiet, Pestera Galaseni si Pestera Osoi, cu acces cu ghizi bine pregatiti, fiecare “explorator” fiind echipat cu casca speologica, lanterna frontala, salopeta, cizme de cauciuc, ham, lonja, sistem de asigurare, etc.

Noi am lasat pesterile speo-turistice pentru data viitoare si ne-am indreptat spre pesterile turistice mai usor accesibile, dar la fel de frumoase: Pestera Vadu Crisului, Pestera Meziad, Pestera cu Cristale din mina Farcu (a patra pestera, Unguru Mare, din pacate era inchisa in ziua in care am fost la Vadu Crisului)

Peștera Vadu Crișului este o peșteră complexă, traversată de un spectaculos râu subteran, ce vă va încânta cu diversitatea concrețiunilor ei.

A fost descoperită de Czaran Gyula și cei doi colaboratori ai săi, Karl Handt și Veress Istvan, la 10 noiembrie 1903.

Descoperirea s-a făcut prin dinamitarea versantului, existând presupunerea că deasupra cascadei Vadu Crișului, ce poate fi văzută de pe aliniamentul căii ferate, s-ar afla o peșteră. Contele Odon Zichy pe a cărui proprietate se afla peștera, a dispus amenajarea ei cu podețe și scări de lemn, astfel încât în 1905 a fost deschisă spre vizitare, fiind considerată la aceea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa.

Prin peșteră curge un parau care, la cca 40 de metri de la intrare, formează o cascadă de aproximativ 10 metri inaltime.

Stalactite, stalagmite si coloane de forme și dimensiuni diverse pot fi observate pe toată lungimea peșterii, unele dintre ele purtând denumiri pline de imaginație ca: Mormântul lui Mahomed, Vulturul alb, Eva, Barba profetului sau Alba ca zăpada și cei șapte pitici.

Pestera este constituita dintr-o galerie unica, relativ ingusta dar cu bolta ridicata, uneori pana la 20 metri. Lungimea totala a galeriei este de cca 1000 metri, din care traseul turistic reprezinta aproximativ 500 metri.

Peștera de la Vadu Crișului adăpostește una dintre cele mai bogate faune cavernicole din România, aici găsindu-se diferite specii de lilieci, melci, viermi, insecte și crustacee.

Liliecii sunt specie protejata in Romania. Insectivori nocturni, cea mai mica specie, Pipistrellus Pygmaeus are cca 3 cm lungime cap-corp, cu o anvergura maxima a aripilor de 21 cm si o greutate de 4-7 g, iar cea mai mare, Nyctalus Lasiopterus are 10 cm lungime cu o anvergura maxima de 45 cm si o greutate de 35-53 g.

Coloniile de hibernare de Rhinolophus Ferrumequinum aduna cateva sute de indivizi, iar spre deosebire de acestia, liliecii mici cu potcoava nu formeaza colonii, ci hiberneaza izolati.

Temperatura in pestera este de cca 10 grade Celsius, un hanorac e mai mult decat util. Vizitarea pesterii se face cu ghid, durata cca 50 minute, intrari la ora fixa, intre 09:00 si 16:00, pret bilet adulti 20 lei, copii si studenti 10 lei.

In ziua a doua am continuat studiile speologice, bifand Pestera Meziad si Pestera cu Cristale din mina Farcu.

Destinaţie emblematică pentru munţii Pădurea Craiului, peştera Meziad este una din cele mai mari, mai frumoase și mai cunoscute peșteri turistice din România.

Dimensiunile impresionante ale portalului de acces în peșteră (16 metri înălţime şi 10 metri lăţime), precum şi ale interiorului, diversitatea formațiunilor de peșteră alături de coloniile mari de lilieci captează atenţia vizitatorilor pe toată durata vizitării peşterii.  În apropierea podului natural subteran tavanul peșterii se află la 35 de metri înălțime.

Peştera Meziad are statutul de rezervaţie naturală datorită bogăţiei şi diversităţii formațiunilor de peșteră, precum şi prezenţei unei bogate faune cavernicole (una dintre cele mai mari colonii de lilieci din România). Pe lângă depozitul de oase ce au aparţinut ursului de peşteră, descoperite în Sala Oaselor, în Peştera Meziad au fost identificate şi urme ale existenţei omului preistoric datand din Paleolitic, Neolitic si din Epoca Bronzului. Cea mai cunoscută dintre ele este reprezentată de craniul unui tânăr care se presupune că a fost sacrificat în cadrul unei ceremonii rituale.

Prima amenajare turistica a pesterii, de cca 1800 m lungime dateaza din perioada 1900-1902 si a fost realizata prin grija lui Czaran Gyula, iluminatul fiind realizat cu torte si lampase.

In anul 1970 se introduc scari si balustrade metalice, iar din 2005 iluminarea se face prin sistem LED, prietenos cu mediul.

Temperatura din interiorul pesterii este de 9-12 grade Celsius, durata vizitei cu ghid este de 50 min, intrarea la ore fixe intre 10:00 si 16:00, tariful 37 lei/adult, 25 lei/copii

Peştera cu Cristale din mina Farcu este singura peşteră din România accesibilă oricui îşi doreşte să descopere lumea strălucitoare a delicatelor cristale de calcit, accesibilă în trecut doar speologilor. Pestera reprezinta arie protejata de interes national.

Peștera a fost descoperită în timpul exploatărilor miniere pentru extragerea bauxite, cu un continut de peste 50% de oxid de aluminiu Al2O3. Avansarea frontului de lucru în galeria din mina Farcu in anul 1987 a dus la deschiderea unei peșteri de tip geodă, o cavitate fără legătură cu exteriorul. Lipsa unei căi de comunicare cu exteriorul a creat condițiile ideale pentru formarea cristalelor de calcit.

Pestera se dezvolta pe o lungime de 251 metri si o diferenta de nivel de 16 metri.

In momentul descoperirii sale a fost considerata o adevarata bijuterie prin prisma bogatiei si a diversitatii formelor cristalelor existente aici.

Accesul în peșteră se face printr-o galerie minieră unde este amenajată o expoziție dedicată mineritului. Aici sunt expuse obiecte ce erau folosite în munca de zi cu zi a minerilor, precum și diferite mostre de bauxită.

După o incursiune în muzeul minier, turiştii vor putea privi în adâncurile unui aven subteran, astfel amenajat încât să ofere o perspectivă spectaculoasă spre fundul pământului. Traseul turistic continuă spre peștera propriu zisă, care deşi este mică, este bogat împodobită cu cristale de forme diverse.

Punctul terminus este un balcon cu balustrada de unde vizitatorii pot admira celebrele “Discuri de Farcu” și “Libelulele de cristal” .

Intreg parcursul destinat turismului, 200 metri de galerii miniere si 100 metri de galerii de pestera cu peretii modelati de apa si impodobiti cu formatiuni si cristale inedite este amenajat cu poteci, scari, balustrade si sistem de iluminare LED

Programul de vizitare si tariful sunt aceleasi ca ale Pesterii Meziad.

Distanta rutiera de la Lazuri la Pestera Meziad este de 21 km (30 min), iar Pestera cu Cristale din mina Farcu e situate la doar 3 km (5 min) distanta rutiera de Lazuri.

Ziua a treia a fost alocata circuitelor de drumetie si Via Ferrata din zona.  

Circuitele de drumetie si Via Ferrata din Muntii Padurea Craiului descopera temerarilor peisaje incredibile pe care nu le vor uita mult timp.

Circuitul Cheile Cutilor se afla la 7 km (12 min) distanta de Lazuri.

Circuitul Cheile Cuților este un traseu de drumeție cu o lungime de cca 3 kilometri, accesibil tot timpul anului și uşor de parcurs. În cel mult două ore, acest traseu oferă drumeţilor priveliştea unor abrupturi stâncoase şi a mai multe peşteri.

La capătul satului Poniţa, din comuna Roşia, se află o parcare. E cel mai bun loc în care ne putem lăsa autovehiculele, pentru a urma marcajul punct roşu de-a lungul Cheilor Cuţilor. După 300 de metri întâlnim un izvor cu apă limpede şi rece, numai bună de băut. Se văd deja stâncile care veghează asemeni unor turnuri de pază accesul în vale.

Circuitul cuprinde puncte de belvedere (Stanul Mic, Stanul Gurguiat), zone de Via Ferrata, Varful Osoi, cateva pesteri, Mina de bauxita Ples, Valea Cutilor.

Circuitul Cheile Lazurilor se afla la 1.5 km (3 minute) distanta de Lazuri.

Traseul porneşte din parcarea Peşterii cu cristale din Mina Farcu și începe cu un urcuş lejer pe păşunea comunală. La intrarea în pădure, după 15 minute de mers, se atinge diferenţa maximă de nivel, 70 de metri, faţă de punctul de pornire. De la intrarea în pădure se merge pe o potecă cca 5 minute, până la punctul de belvedere de la Stanul Cârnului.  

Urmeaza Cheile Lazurilor, barajul artificial, cascada de 8 metri inaltime, portalul Pesterii Rosii.   

Traseul de Via Ferrata amenajat pe versantul drept din Cheile Lazurilor poate fi parcurs doar cu instructor si echipament specific, are o lungime de 350 metri si e incadrat in clasa de dificultate B. Se parcurge obligatoriu in sensul de urcare, traversand mai intai podul suspendat de 15 metri, urmand o vericala de 13 metri s. a. m. d.

Strategic pozitionata, la capatul Circuitului Cheilor Lazurilor se afla o pastravarie…

Vacante faine sa aveti!

https://padureacraiului.ro

https://bihorinimagini.ro 

https://interreg-rohu. eu (pliant)

---

VIZUALIZĂRI: 204 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI