Orasul muzeu - Trogir

TIPĂREȘTE

Tragos, in greaca sau Tragurium in romana, este un oras istoric situat pe o mica insula intre continent si insulele Čiovo, Mali Drvenić si Veli Drvenić.

La mai putin de o ora de condus, la sud de Šibenik ( impresii) si la 20 de minute de Split, se afla pitorescul oras Trogir (se citeste Troghir!), asezat pe o insula ingusta care este legata de uscat printr-un pod de o maiestrie simpla dar atragatoare.

Locuit de peste 4000 de ani, urbea cu aspect medieval va ofera o varietate de stiluri arhitectonice, fortificatii si palate renascentiste, conace venetiene gotice - toate asezate pe strazile inguste si intortocheate pavate cu pietre slefuite de trecerea anilor.

Orasul vechi a fost initial inconjurat de ziduri, ce de-a lungul timpului, popoare coloniale si-au lasat amprente vizibile pana-n zilele noastre.

De la exodul grecilor din secolul al-III-lea de pe Issa (acum insula croata Vis), pana a devenit o parte din Regatul Iugoslaviei, cladirile de epoca te inconjoara la fiecare pas si-ti dau impresia unui timp atemporal.

Rememorand clipe dragi mie, am pornit din fata hotelului TN Jadran (vezi impresii), acolo unde isi are baza de taxi-boat compania ,,Filip's Marina'', ce circula din 1/2ora in 1/2ora, intre orele 9:15 - 22:15. Pretul biletului :20 kuna/pers si 10 kuna/copil.

Am vrut sa impletesc tendintele modernismului cu atmosfera calda medievala ce se revarsa atat de lin si de firesc...

Pur si simplu, nici nu stiu cand am ajuns la poalele cetatii Kamerlengo fiind furat de peisajul marin, de zborul fantezist al pescarusilor ce brazdau seninatatea cerului sau de dansul de du-te-vino al valurilor starnit de prora ambarcatiunii in apa paciutoare.

Am ajuns acolo unde totul e mit si divin!

Cetatea Kamerlengo:

Pret vizita : 25 kuna / adult, 20 kuna / copil - Orar : 10 -20.

Ascensiunea venetiana dintre anii 1320 - 1330 se face remarcata in orasele din Dalmatia Centrala, Split si Trogir.

Numele provine din italiana camerlengo si se refera la titlul unui demnitar de rang superior.

In a proteja canalul de pe Adriatica si portul din Trogir impotriva navalirilor otomane, venetienii au completat si au intarit un turn original de veghe, numit Turnul Sfantului Marcu, fortul aparand orasul pana-n anul 1380.

Ulterior, istoria fortificatiei a judecat ca doar trei blazoane merita sa fie afisate pe peretii exteriori. Astfel ca apare, stema lui Pietro Loredan, un amiral venetian, al dogelui Francesco Foscari si a ducelui de Trogir, Maddaleno Contarini.

Dupa anul 1420, cetatea a fost construita de catre maestrul Marin Radojev, dupa planurile propuse de un inginer militar venetian Pincino da Bergamo.

Initial cetatea a fost inconjurata de un sant cu apa, iar in interiorul partii de nord si est, au existat movile ce furnizau alimentarea cetatii sau erau folosite ca mijloc de retragere in caz de asediu.

Intrarea principala se afla pe partea nordica, candva inzestrat si cu un pod mobil.

Multe din cladirile anexe au fost demolate in secolul al XIX-lea, printre acestea, incaperile guvernatorului si capela Sfantului Marcu.

Dupa restaurare si consolidare meterezele au fost redeschise de curand publicului si ofera din varfurile sale, o panorama minunata a turlelor si acoperisurilor orasului vechi, pana la faleza, de aici putandu-se observa in departare suburbiile orasului Split.

In timpul sezonului, se organizeaza in curte spectacole teatrale si de film.

Pana sa ajungeti pe bulevardul principal Riva, intalniti in partea sudica Manastirea Sfantul Nicolae locuita de doi preoti si trei calugarite! :)

Am primit ,,dezlegare'' din partea uneia dintre ,,maicute'' imbracata neconventional potrivit canoanelor, sa fac cateva cadre fotografice in muzeu si totodata a incercat sa-mi explice istoria lacasului de cult.

Cladirea dateaza din secolul al XI-lea, interiorul fiind realizat mai tarziu in stil baroc. Te poti reculege admirand pictura romanica cu Fecioara Maria si Pruncul Iisus (o capodopera ilustrata de artistul local, Blaž Jurjev Trogiranin), si cu cele mai deosebite picturi de arta greceasca.

Aici a salasluit Sfantul Augustin Kažotić, un medieval calugar dominican devenit ulterior, in anul 1303, Episcop de Zagreb.

Prin actiunile sale umaniste fata de cei saraci, biserica croata il omagiaza printr-o statuie situata la intrarea principala.

De la manastire, indreptati-va spre est, de-a lungul falezei pe Obala bama Berislavica, incadrata pe de-o parte cu vase de croaziera ce-si fac plinul :), yahturi scumpe si barci alocate excursiilor, iar in partea opusa gasim restaurante (Konoba Kaleta, Grill Riva) si cafenele.

In opinia mea, din pacate, accentul pus pe turism si petrecerea timpului liber, stirbeste din trasaturile traditionale ale orasului vechi, exemplul cel mai elocvent fiind constructia recenta a unui bar (Big Daddy) in fata unor ziduri deosebit de bine conservate din secolul al XVI-lea.

Bulevardul Riva te conduce apre Poarta Orasului realizata la sfarsitul secolului al XVI-lea, in memoria Episcopului Ivana cunoscut datorita tactului sau diplomatic, atunci cand regele ungur Coloman Carturarul (1095–1116) nu a distrus Trogirul.

Fara tagada, am urmat traseul pe Ulita Gradska ce duce spre inima orasului vechi, artera recent botezata astfel, dupa ce timp de un deceniu a purtat numele de Ulica Kohl-Genscher, in onoarea politicienilor si a cancelarului german ce au militat in favoarea independentei Croatiei in anii '90.

Palatul ducal :

,,Kud li sumiš svijetu reci da svoj narod hrvat ljubi'' (in traducere aproximativa : ,,Spuneti lumii ca croatii isi iubesc patria!'') este inscriptionarea ce se distinge inca de la intrare.

Deasupra acestui text, se afla blazonul orasului conceput in secolul al XV-lea in atelierele maestrului Nicolo di Giovanni Fiorentino.

Actuala primarie a fost reconstruita complet in anul 1890 după planurile lui Josip Slade si Ante Bezic, doi importanti maestrii renascentisti ai vremii.

Calitatea stilistica a ferestrelor in stil manierist apartin mesterului artizan Trifun Bocanić (1575 - 1609), arhitect si sculptor, care in timpul scurtei sale vieti a lasat capodopere extrem de bogate, precum : clopotnite si logii in orasele Trogir, Bol de pe insula Brac si Hvar, colectii de altare de pe insula Hvar si Zadar (vezi impresii).

La inceputul secolului al-XVIII-lea, teatrul din oras si-a stabilit sediul aici, ca apoi in urmatorul secol acesta s-a tranformat intr-un fel de... lapidarium, cu exponate ce contineau basoleriefuri si gravuri din colectiile familiilor notabile ale orasului (Cipiko, Berislavic, Lucio- Statileo, Malipiero, etc...), unele din ele fiind si acum incorporate in zidurile puterii administrative cu insemne heraldice.

Catedrala Sfantului Laurentiu: - pret intrare: 25 kuna/pers., orar 8-17.

Ea insasi fiind un amestec surprinzator de stiluri, a inceput sa se inalte in anul 1193, anul in care sarazinii au invadat si jefuit zona aceasta si a continuat constructia pana-n anul 1476, atunci cand cetatenii Trogir-ului au terminat edificiul, in semn de multumire pentru oprirea unei maladii ce a jertfit nenumarate vieti, ciuma.

Cu toate ca a fost ridicata pe ruinele unei vechi biserici incendiata si demolata de musulmani ostili ce treceau prin foc insemnele crestinatatii, catedrala invioreaza dihotomia monahala.

Intrarea principala este flancata de doi lei, simbolul puterii fiind sculptati in piatra de maestrul concitadin Radovan si ucenicii sai, urmat in perioada Renasterii de Niccolo di Giovani Fiorentino si S. Sebi ce au imbunatatit dantelaria in piatra cu decoratiuni ce reprezinta scene din viata Mantuitorului.

Sunt peste 160 de sculpturi cu heruvimi si apostoli ce inconjoara chipul lui Iisus Hristos.

In interior veti gasi capela Sfantului Ioan imbodobita cu torte si flori impietrite, lucrare atribuita aceluiasi Niccolo di Giovani.

Realizata in secolul al XIV-lea, clopotnita se inalta pana la aproape 50 de metri, blazonul episcopului Giacomo Torlon si cel al ducelui Malipiero va va atrage priviri contemplative.

O parte din peretele estic contine ramasitele unei biserici prevazute central cu sase abside ce aminteste de hramul Sfintei Maria.

De asemenea, puteti viziona capela Sfantului Ivan cu picturi infaptuite de maestrul Nikola Firentinac (Niccolo di Giovani Fiorentino), ce si-a gasit sfarsitul in 1506 in Sibenik.

Creatiile sale vizuale il reprezinta pe Sfantul Ioan Botezatorul si unul din cei patru parinti ai Bisericii de Apus, Sfantul Hieronymus.

Pe partea vestica exista o placa comemorativa purtand numele eroilor cazuti in razboiul de aparare a patriei.

In punctul exact opus, se afla statuia Sfantului Ioannis Trag, un reprezentant monahal autohton sanctificat de biserica, avand inscriptionat o data probabil preluata din calendarul gregorian, MCXI - MMXI (anul 1111- 2011). Imaginea sculpturala este o manifestatie de respect si recunostinta omagiata prin cei 900 de ani de prosperitate spirituala, aduse cucernicului propovaduitor.

Turnul cu ceas :

Este tot ce a mai putut ramane dintr-o bisericuta construita in anul 1422, cunoscuta ca fiind Biserica Sfantul Sebastian, inaltata intr-o perioada adusa ca multumire asupra divinitatii, pentru ca orasul le-a fost ocolit de groaznica pandemie de ciuma, ce a decimat in acele vremuri cam o treime din populatia Europei.

Episcopul Giacomo Torlon ajutat de resursele financiare ale ducelui de Trogir, Malipiero, a dedicat acest lacas de cult Sfintei Maria.

Se pare ca edilii actuali ai orasului nu s-au mai concentrat asupra acestui patrimoniu, iar istoria acum ii judeca!... :(

O cladire lasata de izbeliste intr-un mediu steril, in care mecanismul orologiului inca functioneaza, iar placa comemorativa agatata de peretele exterior dedicata eroilor, nu face decat sa-i condamne la nepasare!

Chiar peste drum se afla Palatul Cipiko, un ansamblu de cladiri in stil romanic, remodelat in timpul renascentismului tarziu al anului 1457.

La scurt timp dupa anul 1474, palatul cunoaste o inflorire gratie imaginatiei maestrului Niccolo di Giovani Fiorentino (nascut in Florenta in anul 1418 - decedat in orasul croat Šibenik in 1506), cunoscut de croati sub denumirea de, Nikola Firentinac.

Armonia arhitecturala se exprima prin inteligenta cu care a adaugat toate aceste cladiri intr-un ansamblu incorporat.

Fara doar si poate, a fost ajutat in extravaganta sa de mesterul zonal Trifun Bocanić, in asociere cu Ioannes Stephani Duknovich de Tragurio, mesteri ce au decorat poarta nordica si ferestrele in forma de trifoi, minunat sculptate.

Porta de sud a palatului are gravat un proverb latin ,,Nosce te ipsum'' (Cunoaste-te pe tine insuti!) sculptat de Niccolo di Giovani flancat de doi lei venetieni sustinand blazonul familiei, insotit de doi heruvimi.

Protomesterul Ivan Duknović (pe care l-am mai amintit in articolele mele, prin lucarea sa de referinta Kip putt grbonoše) se manifesta prin conceptul sau original, portretizand sculptural membrii ai familiei, demnitari ai acelor vremuri. Stilul sau individual a marcat profund ornamentele dantelariei din piatra, atat a celor locale, cat si a orasului omonim din estul Bosniei si Hertegovinei, Visegrad, sau a catedralei din Zagreb, lucrarile sale aducandu-i in finalul carierei un titlu nobil.

Rotonda Santa Maria de Platea :

Edificiul hexatil apartinea scolii cu origini carolingiene de la inceputul secolului al IX-lea, constand dintr-un dom si sase abside.

Altarele in stil renascentist purta hramul Adormirii Maicii Domnului, ce au fost zamislite in anul 1453, inchinate in mod special Sfintei Maria din Loreto ce a sintetizat Buna Vestire si a Sfintei Fecioare Mucenite Lucia.

In mod neinteles, biserica a fost demolata in mijlocul secolului al XIX-lea, chiar daca ilustrul pictor francez Charles-Louis Clérisseau (creatiile sale au ajutat la decorarea castelului Rastignac!) a contribuit la realizarea frescelor din tamburul cupolei.

In partea vestica a existat un portic folosit ca o sala de judecata medievala conceput in secolul al XV-lea.

Din punctul meu de vedere, este o rana provocata de artizani in domeniul constructiilor civile, initiative greu de inteles, definita doar prin... indiferenta! :(

Pinakoteka :

Muzeul de arta sacra este gazduit in cladirea conceputa in stil baroc tarziu, datand din secolul al XVIII-lea, situata in piata principala din Trogir, Trg Ivana Pavla II.

Exista o bogata colectie din epoca dalmata timpurie ce ilustreaza picturi venetiene cu caracter religios datand din secolele XIV-XV.

Printre acestea amintesc capodoperele lui Gentile Bellini ( ,,Sfantul Ioan Botezatorul''), un consacrat pictor al dogilor din Venetia; Paolo Veneziano, un alt precursor al scolii venetiene si Quirizio di Giovanni da Murano, un reprezentant renascentist de subiecte religioase, ce se evidentiata printre altele, cu lucrarea sa cea mai de seama ,,Smerenia Madonei''.

De asemenea, pictori locali si-au lasat semnatura pe opere artistice poliptice de valoare exceptionala, ca sa enumar doar pe Blaž Jurjev Trogiranin si pe tatal acestuia, Biagio di Giorgio da Trau.

Loggia:

Cladirea a fost inregistrata prima data in documentele din secolul al XIII-lea si a servit ca spatiu amenajat de adunare publica. Ulterior a fost folosit de catre serviciul juridic comun, loc in care se redactau si se semnau contracte, se promulgau legi si anunturi oficiale proclamate dupa intocmirea procedurilor de drept. Functionarii raspundeau de legalitatea actelor intocmite şi de controlul legalitaţii actelor executate de catre alte compartimente.

In anul 1471, atelierele maestrului Nicolo di Giovanni Fiorentino a executat in relief o stema ce reprezinta justitia orasului, aceasta fiind situata la adapostul peretelui din partea sudica.

Un perete dedicat ocupatiei venetiene, l-au creat maistrii artizani S. Lawrence si Ioan de Trogir, prin sculpturi ce reprezinta leul inaripat al Sfantului Marcu. Simbolul Republicii Venetia in anii de glorie a devenit si centru cultural al Europei, ca sa amintesc doar ca a fost unul dintre primele orase care a adoptat tehnologia tiparului.

Tribunalul orasului, avand in varf un turn cu ceas, a fost renovat in anul 1892 si apoi... din pacate, toate aceste sculpturi prestigioase au fost eliminate si distruse in anul 1932 ca drept represalii impotriva dominatiei italiene din Dalmatia. (:

Peretele din sud il prezinta intr-o pozitie ecvestra purtand in mana dreapta insemnele crestinatatii, incadrat intr-un altorelief pe Petar Berislavić (1475- 1520), episcop si vicerege de Croatia in perioada anilor 1513-1520, remarcat in Batalia de la Krbava din anul 1493, atunci cand croatii lasati fara ajutor, au continuat sa lupte impotriva otomanilor. Lucrarea a fost realizata de Ivan Mestrovic in anul 1933, cel care a sculptat si Monumentul Grigorie de Nin din Split, in anul 1929.

Din piata Trg Ivana Pavla II mi-am continuat traseul labirintic spre nord, printre cafenele si magazine de suveniruri pana am ajuns la Muzeul Orasului.

Expozitia principala o constituie cele 5000 de volume, o colectie interesanta de mobilier datand din secolul al- XVIII- lea, artefacte din piatra din timpul dominatiei romane si grecesti, lucrari atribuite sculptorilor dalmati Ivan Duknovic si Nicolo di Giovanni Fiorentino.

Printre aceleasi strazi ce stau in umbra cladirilor vechi si care se intind pe toata lungimea insulei, am ajuns pana la Poarta Tarii (Kopnena Vrata), acolo unde se afla o impozanta statuie a Sfantului Ioan, protectorul orasului.

A fost intrarea principala in orasul medieval Trogir, situata in mijlocul unei societati pragmatice venetiene. Candva, in vremuri de mult apuse, aparatorul spiritual era flancat de doi grifoni acum... inlocuiti de doua lampi incadescente!

Expusa public, in partea stanga a portii gasim un text scurt gravat in marmura ce aminteste de razboiul sarbo-croat din anii '90 : ,,Ne-am castigat libertatea din sangele si cenusa satelor si oraselor noastre! ''.

Dragi cititori, orice tur trebuie sa se termine pe bulevardul Riva, eventual dupa o plimbare in jurul insulelor pana cand soarele devine ascet, iar turistii isi continua distractia in cluburile din Primošten si Split.

Vacante frumoase oriunde, oricum si oricat!

---

VIZUALIZĂRI: 4013 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI