Bressanone – istorie, traditie, frumusete

TIPĂREȘTE

Nu vreau sa pun paie pe foc, dar mai ramanem in zona pentru inca un articol (apoi mai iesim putin din zona, dar am sa mai revin) pentru a ne plimba de data aceasta putin prin Bressanone/ Brixen, fiind in aceeasi situatie ca si Castelrotto, cu denumirea si in italiana si in germana, pentru ca se afla insa in Italia, am sa ma refer la denumirea in italiana.

Bressanone este mai usor de atins fata de Castelrotto (nu trebuie sa urci in munti) si se afla la 65 km de Innsbruck, acces cu trenul si de la Viena si nu numai, pentru mine a fost perfect sa am o masina care sa ma duca direct acolo.

Am sa va ofer si ceva informatii la modul general, se afla tot in regiunea Bolzano, are o populatie de circa 21000 locuitori si este considerat a fi cel mai vechi oras din Tirol (asa am citit) fiind locuit inca din epoca de piatra si uitandu-ma din nou la poze, imi aminteam de momentele pacute petrecute acolo (avantajul de a face multe poze) si chiar daca au trecut 3 ani, parca a fost ieri. Multe case vechi aveau pe fatada placute care spuneau (in germana si italiana cate ceva despre istoria ei, si asta facea sa afli aceste lucruri chiar atunci.

Din istoria orasului nu putea scapa Hofburg (vazut doar la exterior, putin si din curtea interioara, acualmente muzeu dat fiind ca a fost resedinta episcopilor de Brixen pana in 1973), dar si catedrala (pe aceasta am si vizitat-o si o sa va povestesc ceva mai multe despre ea).

Daca tot povestim despre istoria orasului, v-am spus ca atata vreme cat am stat prin Tirol, am citit destul de multe despre istoria lor (ca parte din documentarea pentru diferitele articole) si pot spune ca a existat o perioada in care stiam mai mult decat localnicii, acum insa multe dintre aceste lucruri s-au estompat, asa incat si pentru acest orasel m-am mai uitat putin ce spune istoria despre el, asa ca pe scurt, a apartinut cand Italiei cand Austriei, in secolul XI devine sediul unui principat ecleziastic aflat in conflict permanent cu contii din Tirol, a fost secularizat in 1803 si trecut in posesia Austriei apoi in 1918 din nou in posesia Italiei, asa incat vedem de ce avem si germana si italiana in tot ce ne inconjoara aici. Si cam atat cu istoria, revenim la prezentul atat de frumos al acestui oras. Dupa ce am coborat din autocar, fiecare a luat-o in ce directie a dorit, ramanand sa revenim la autocar la ora comunicata de sofer. Mie in astfel de situatii imi placea sa imi marchez punctul de intalnire sa fii sigura unde revin. Asadar am pornit in descoperiri si ceea ce m-a frapat pe parcursul descoperirii orasului a fost multitudinea de case de prin secolele XV – XVI si cu mici povesti ale lor.

Am intrat practic in orasul vechi trecand prin niste gradini aflate in vecinatatea curtii episcopale, si am dat de una dintre cele mai vechi porti, numita si Poarta Soarelui. Acum, tocmai iesea o sanie trasa de cai, in fine, era sanie, dar prevazuta cu roti avand in vedere ca zapada nu rea era, insa aspectul saniei trasa de cai care parca erau incaltati, era minunat, si am vazut prin oras cateva astfel de sanii si erau ocupate toate.

Am vazut si cateva biserici dar si catedrala, pentru ca se aflau cam in aceeasi zona insa stati linistii, am sa va povestesc pe scurt. Asadar:

- Biserica Sf. Mihail, o biserica ce dateaza din secolul XI, reconstruita in stil gotic in 1503 si transformata in 1750 in stil baroc, recunosc, o biserica minunata, sis per sa va placa pozele.

- Catedrala, sediul episcopilor din Brixen pana in 1973, foarte impresionanta la exterior, insa si mai impresionanta la interior, chiar merita sa aiba o descriere separata atat de frumoasa era, si am sa va spun doar ca fresca de pe tavan are o suprafata de 200 metri patrati.

Am mai vazut (la exterior doar), Biserica Sfantul Duh, o biserica din secolul XIV, mai precis din 1330, cand in fata portilor orasului, (de fapt Poarta Sabiona, numita asa in secolul XII in onoarea lorzilor de Sabiona care aveau in grija apararea impotriva celor ce voiau sa cucereasca orasul) s-a construit aceasta biserica urmata de construirea unui spital, Spitalul Sfanului Duh in 1348. Spitalul (de altfel ca si biserica) a fost restaurat de-a lungul timpului iar din 1914 este azil de batrani.

M-am plimbat si printr-unul dintre cele mai vechi cartiere din oras, unde se gaseste o veche tipografie, dar si o casa despre care se spune ca este mai veche decat Catedrala si palatul Hofburg.

Ce am mai vazut? Primaria, si nu avea cum sa o ratez avand in vedere ca in acea zona (Piata Catedralei) era organizat Targul de Craciun. Primaria este cea mai veche cladire din Piata Catedralei, se distinge uosr avand central un mic turn, cu acoperisul verde. Aceasta a fost candva resedinta unui bogat comerciant de faina, ulterior a fost palatul unei familii de nobili, acum este primarie, tot in zona se mai afla Turnul Alb, cel mai inalt turn din Bressanone, cu 72 metri si 200 scari, un turn stil gotic si de care este lipita Poarta San Michele construita in secolul XII.

Si tot in Piata Catedralei poate fi remarcata (acum in perioada targului mai greu) Fantana Vietii, opera lui Martin Rainer, asezata in aceasta piata din 1989. Aceasta este o piramida din bronz, care infatiseaza ascensiunea umana de-a lungul calatoriei vietii ghidata de mana lui Dumnezeu spre Rai. Asezarea In fata catedralei simblizeaza legatura omului cu Dumnezeu.

Si pasii m-au dus si spre raul Isarco si o pasarela numita “Ponte Aqvilla” despre care am citit ca va fi demolata nemaiprezentand elementele de siguranta necesare. La capatul podului se gaseste statuia sfantului Nepomuk, sfantul patron al orasului Praga, si despre care se spune ca protejeaza locurile impotriva inundatiilor. Aici, aceasta statuie a fost pusa in 1760 dupa niste inudatii devstatoare, si se pare ca de atunci, acest sfant ii protejeaza. Si in Kufstein este montata statuia acestui sfant pe unul dintre poduri.

Ce am mai facut? Multa plimbare, reveneam de multe ori in acelasi loc chiar, chiar si ceva mici cumparaturi, respectiv celebra sunca “Alto adige” , o sunca uscata si usor afumata. Adica, nu stiam ca este atat de celebra, insa am intrat in doua magazine pline cu asa ceva, unde se vedea clar ca lumea cunostea, erau mai multe tipuri si vedeam cum vanzatorii explicau ce si cum, cum se degustau diversele sortimente, eu ma pricepeam …... NU…. asa ca m-am tot invartit pana am vazut care era sortimentul cel mai vandut, si am luat si eu cate putin din vreo 2-3 sortimente, suficient insa pentru mine care le devoram singura.

Si daca tot vorbim de mancare, era interesant ca pe langa multe restaurante, baruri existau diverse statuete care pareau ca privesc in interior.

Si normal, pentru ca era Targul de Craciun l-am parcurs pe lumina, dar si spre seara, era minunat, m-a impresionat mult de tot un flasnetar in varsta ce parea dintr-o alta viata (o sa vedeti in poze), si binenteles ca daca tot petreci atata vreme prin zona, mi-am luat si eu ceva de mancare, la fel o sa vedeti pozele iar pe seara am plecat si noi de acolo, iar eu m-am declarat super incantata de o zi minunata.

Pentru ca sa vedeti putin din frumusetea acestui loc, am rugamintea de a atasa acest filmulet youtube

---

VIZUALIZĂRI: 963 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI