O gradina de lemn - Gardenland, Aiud

TIPĂREȘTE

Pentru calatorul grabit, ce se indreapta de la Turda spre Alba Iulia, folosind ruta E 81, Turda-Aiud-Alba Iulia, la iesirea din Aiud, pe partea stanga, in ciuda goanei cailor putere, pentru o fractiune de secunda, ii va ramane pe retina, ca un "flash", un lucru deosebit, e vorba de un ansamblu de mobilier casnic lacuit, aranjat intr-o adevarata expozitie in are liber: Pentru urmatoarele cateva sute de metri, nu se poate sa nu te urmareasca o intrebare ”Oare ce-o fi acolo langa sosea? Oare ce-o fi? ”

Hai sa vad! -imi zic eu si franez puternic, pun "centrura vietii" la grea incercare, dar inainte sa intorc din drum, observ pe partea dreapta a soselei o masina cu numar de Bucuresti ce sta rasturnata in sant. Uit pentru moment de scopul meu initial si opresc. Doi tineri si-o tanara, care vorbeau intens la telefoanele lor mobile si se adapostisera de caldura la umbra masinii ce statea intr-o rana, asteapta ceva, dar se pare ca nimeni n-a patit nimic. I-am intrebat daca n-aveau nevoie de ajutor, dar unul din baieti is iindreapta degetul in sus, semn ca totul e “OK”, si isi invarte mana in jurul urechii, anuntandu-ma astfel ca cineva a fost deja anuntat. Tocmai trecusem de centrul orasului Aiud, unde stateau 2 echipaje de politie “la panda” in fata sediului Politiei, fapt despre care insa aflasem deja din timp ”caci fraternitatea soselei” a functionat ca intotdeuna si inainte s-ajung la Aiud, farurile mai multor masini clipoceau fara-ntrerupere. Cred ca si aceasta masina de Bucuresti, vazuse acelasi lucru, superba gradina de lemn, si franase prea brusc.

Intorc asadar, si ajung la “GARDENLAND”, un teren gazonat aflat pe un perimetru de aproximativ o jumatate de hectar, aflat langa o placuta ce indica ca pe aici trece si "Drumul vinului", loc frumos imprejmuit cu un gard de sarma, sediu al unei expozitii permanente de mobilier de gradina din lemn. Primul om pe care-l intalnesc este chiar patronul firmei, dl. Stefan Gyero. Astept o vreme pana termina de prezentat o bancuta balansoar unor clienti din strainatate si apoi intru in vorba cu el. “E de vanzare aceasta minunata mobila? " " Da! Aceasta de aici e insa doar pentru expozitie, dar daca doriti sa si cumparati, avem un depozit pe-aproape si vi se poate livra orice, la domiciliu. Avem si un catalog cu exponate standard dar asta nu inseamna ca nu putem sa facem si anumite modificari la ele, dupa dorinta clientului. Avem aici si un atelier si un depozit de materie prima, acolo in spate e cabana muncitorilor”. Domnul Stefan imi mai zice ca exporta mult mobilier si ca face la cerere si casute sau cabane de odihna. Ideea “gradinii de lemn” i-a venit vazand taierile de paduri de foioase, plop, paltin sau carpen, de la care crengile, de o frumusete rara erau ciopartite, uneori chiar abandonate la marginea padurii, pana cand putrezeau... “Sa stiti ca eu folosesc totul de la un copac, atat trunchiul cat si crengile, uneori chiar si radacina! Studiez orice parte din acel copac si imi imginez c-am ce-ar putea iesi de-acolo…Ia uitati, din acest rest de trunchi cu radacina, a iesit o masuta de sah. Nu-i asa ca-i intersanta? Avem si un site pe internet".

Dupa cele povestite de dl. Stefan, instantaneu, imi apare in minte o intamplare asemanatoare, petrecuta in Florenta anilor 1500. Michelangelo Buonarotti se tot invartea in jurul unui bloc de marmura diform pe care toti ceilalti sculptori il refuzasera. Din el, nu putea sa iasa nimica bun! Cand deodata acesta avu o revelatie si rosti, indreptandu-si bratele spre blocul de marmura de Carrara ”Bine-ai venit pe lume, David! ” si maestrul reusi sa creeze in cativa ani una din capodoperele umanitati, statuia lui David, ce o vreme a fost expusa in Plazza della Signoria din Florenta, apoi mutata in Galeria Academica a aceluiasi oras. Privirea lui David e indreptata spe Roma, la fel cum toate drumurile din acea vereme duceau si ele, tot spre “cetatea eterna”. Cand cineva l-a intrebat pe marele artist, cum de-a reusit sa creeze o asemenea capodopera din acea marmura uitata de lume, acesta a raspuns modest. “David zacea demult in acel bloc de marmura abandonat, eu nu a trebuit decat sa indepartez marmura ce era in plus! ”

La Aiud, in judetul Alba, avem de-a face nu cu un “Michelangelo al lemnului”, dar cu un om a carui imagianatie fara margini a produs o multime de lucruri placute si interesante ce ne vor infrumuseta fara doar si poate gradina, terasa sau chiar viata. Intrarea in expozitia sa de mobilier rustic din lemn natur, se face trecand peste un pod in stil japonez, flancat de doua lacuri cu nuferi. Apoi te plimbi printre exponate, stai si tot stai si admiri: mese cu picioare butucanoase, scaune ciudate, balansoare, podete de lemn, balustrade, baruri de lemn, candelabre de lemn, sezlonguri, jilturi, canapele, banci, cuiere, sfesnice, suporturi diverse. Firma d. lui Stefan se ocupa si cu amenajarea gradinilor, restaurantelor, pensiunilor si teraselor. Undeva in spate, acoperit de stihiile naturii cu un acoperis lung, se afla depozitul de materie prima, o multime de “lemnaraie si crengaraie” slefuita dar inca neasamblata si nelacuita. Langa depozit iau masa cativa muncitori, am nimerit chiar in pauza lor de pranz. Ma uimeste insa faptul ca, la “nivel national”, acestia lucrau si sambata la pranz, in timp ce la baza de tratament a elegantului hotel de cura “Germisara” din Geoagiu, hotel de “nivel international” unde aveam sa ajung mai tarziu, nu lucra nimeni, baza era inchisa.

Ma despart cu greu de aceasta frumoasa expozitie de mobilier de gradina si de domnul Stefan, foarte amabil si rabdator cu fiecare vizitatator al muncii si ideilor sale.

Firma sa e prima de aceste gen din Romania ce utilizeza lemnul in forma lui naturala. Un colt din padure, asa cum l-a creat “mama-natura” este adus in curtea sau gradina ta, in acest secol in care formele plate, anoste si rigide ne-au invadat existenta. Prin munca lui Stefan, padurea nu moare, ea isi mai duce existenta inca o vreme. “Eu nu fac decat sa dibuiesc si sa culeg lemnele care imi sunt necesare, le slefuiesc si le dau cu lac”

Da! Interventia Omului in cacest caz e minima, aici. Natura are rolul cel mai important, ea e principalul ”designer” si “producator” al fimei d. lui Stefan. Dupa atatia ani de experienta, acesta, are deja “ochiul format” in a-ti indica, intr-un anumit spatiu, ce anume s-ar potrivi si ce nu.

Daca treceti prin Aiud, venind dinspre Turda spre Alba Iulia, opriti-va pentru o clipa, exact la iesirea din oras, unde veti descoperi o mica parte din frumusetea Transilvaniei, tinut inca prea putin subjugat de civilizatia sticlei, betonului si a otelului.

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 12648 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI