Veliko Tarnovo de toamna festiva

TIPĂREȘTE

O vizita la Veliko Tarnovo imi fusese recomandata de mai multa vreme si de catre mai multi oameni a caror opinie o pretuiesc.

Mi s-a spus ca este un loc pitoresc, incarcat de istorie si un punct de atractie turistica.

Cu o usoara indoiala, legata mai ales de amplasarea locului intr-o zona colinara din interiorul Bulgariei am plecat spre tinta noastra pe 27.09.2019, cu masina proprie.

Argumentele pro au fost in principal:

-distanta, echivalenta cu un drum Bucuresti-Brasov (cca 188 km) dar care se poate parcurge linistit in max 3 ore fata de 5-6 ore in Romania, dupa un “car de nervi”;

-interesul istoric, Veliko Tarnovo fiind de fapt vechea capitala a “Taratului bulgar din sec XII-XIV”, perioada de inflorire a statului vecin in epoca medievala;

-interesul turistic, dat de numarul mare de turisti straini si Bulgari care viziteaza zona;

la cele deja enumerate s-a adaugat cazarea excelenta obtinuta prin Booking.com, a unui apartament de cca 100 mp, intr-o ambianta “Vintage de bun gust”, pentru care am platit mai putin de 50 Euro/noapte, situat in imediata vecinatate a Pietei “Tar ASEN”, in fata fortaretei medievale. Apartamentul beneficia si de o vedere panoramica spre dealul Fortaretei cu statuia unuia dintre vechii patriarhi Bulgari pe creasta.

Excursia a beneficiat de asemenea de o vreme splendida, cu temperatura de 25-28 gr Celsius si soare, cerand premisele potrivite si cadrul necesar sarbatorii noastre de implinire a 30 de ani de casatorie pe 28.09.2019.

Sejurul de 3 nopti, a cuprins de toate fara a fi neaparat spectaculos.

Am “bifat” vizita la Fortareata medievala, destul de ruinata de trecerea timpului dar suficient publicitata pentru a atrage turistii. Toata cetatea parea luata in stapanire de catre romani care au profitat de week-end pentru acesta iesire.

In interior am vizitat de asemenea catedrala patriarhala – punctul cel mai inalt al locului, unde am privit uimiti imaginile care decorau peretii si tavanul si pictati probabil de un artist local intr-o maniera foarte modernista destul de departe de picturile bisericesti clasice.

De altfel, acelasi gen de picturi impodobeste si alte locuri din oras ceea ce denota ca sunt la mare pretuire.

Am apreciat de asemenea pe langa intanderea foarte mare a curtii imprejmuitoare, pozitia strategica deosebita a amplasarii complexului de cladiri, in interiorul unei volte a raului Yantra care astfel o putea feri – ca o peninsula, de potentialii atacatori.

O mentiune aparte merita zidurile si forturile care imprejmuiesc cetatea, clopotele uriase si, mai ales iluminarea complexului care il pune in valoare fara indoiala.

Altfel, orasul are un farmec aparte, dat de parfumul medieval - balcanic al locului, de ospitalitatea locuitorilor, de multimea magazinelor si restaurantelor care imbie turistii cu felurite produse in traditia locala.

De altfel, pastrarea traditiilor reprezinta una dintre trasaturile marcante al orasului si imprejurimilor, fie ca vorbim despre obiecte de artizanat, de pensiuni amplasate in vechi vetre satesti cum sunt cele de la Arbanassi, sau despre mancaruri preparate in traditia bucatariei bulgare.

In context se inscriu si manastirile foarte vechi, chiar daca unele arondate unor manastiri sunt minuscule dar patrunse de smerenia calugarilor si credinta lor puternica si reala.

Revenind la Arbanassi, un loc care iti este recomandat ca un “MUST” al excursiilor la Veliko Tarnovo, este de mentionat ca acest sat te transporta in Evul Mediu, cu gospodarii mari, in spiritul vechilor hanuri si de pe la noi, cu case solide ale caror pereti erau si ziduri de aprare si cu curti care au fost transformate in pajisti cu locuri de joaca pentru copii, bazine de inot, restaurante si chiar mici zone zoologice ceea ce le face foarte cautate. Alaturi s-au amplasat si ulite cu casute in spiritul vremurilor vechi unde se poate locui si care am inteles ca sunt foarte appreciate de turisti.

Tot la recomandarea celor care au mai fost in zona si revin cu placere ori de cate ori pot, am vizitat si restaurantele cele mai cautate: SCEATLIVETA (Omul Fericit) din Veliko Tarnovo si SVETIKRATOR (Demnitar local) din Arbanassi. Mancarea buna, servicul pe masura si preturile relativ decente justifica atractia acestora pe langa amplasarea in zone de “belvedere” maxima, deasupra Vaii Yantrei -in primul caz si al intregii vai in care este amplasat Veliko Tarnovo, in cel de-al doilea.

Totul te invita la plimbari lungi, presarate cu popasuri pe locurile de unde poti admira valea Yantrei, de fapt terase de lemn cu banci instalate pe locuri unde se aruncau gunoaie. De o parte si de alta a drumului soeseaua principala face loc stradutelor laterale in panta cu lespezi sau scari de piatra care adauga mult farmec locului.

Partea centrala este strabatuta de doua strazi principale, oarecum paralele, dintre care una este plata si mai aproape de “buza vaii” si cealalta “cocotata” intr-un arc de cerc pe coasta dealului care duce la Cetate, pe care se ingramadesc magazine si restaurante, care sunt deschise pana tarziu in noapte, chiar si in week-end.

Turistii straini sunt in numar foarte mare: de la japonezi si chinezi la vest-europeni, iar multitudinea spatiilor de cazare: hoteluri, pensiuni si apartamente pentru toate buzunarele, iti dau masura unui flux important de vizitatori.

Ca o concluzie, fara a-ti propune sa faci comparatii, nu te poti gandi ca, de pilda Brasovul este mai frumos si are lucruri mult mai interesante de aratat dar, faptul ca ajungi acolo numai dupa ce parcurgi acest “drum al nervilor” care este Valea Prahovei, te face sa te lasi pagubas, fara a mai vorbi despre alte aspecte legate de raportul calitate pret, hotarator in cazul “pachetelor” turistice.

Una peste alta, excursia a meritat din plin, a fost interesanta si relaxanta si poate fi recomandata oricand. Noi abia asteptam sa o repetam cand va fi posibil.

---

VIZUALIZĂRI: 3703 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI