Utrecht, un alt fel de Mini-Amsterdam

TIPĂREȘTE

UTRECHT, ORAȘUL ASCUNS AL OLANDEI, UN MINI AMSTERDAM MAI PUȚIN CĂNTAT

Acest articol a hibernat cam mult prin valiza de voiaj, îl scot la plimbare pe micul ,,ecran’’, în speranta ca iubitorii de calatorii, se vor bucura alaturi de mine de frumusetile flamande mai putin prezentate pe Afa dar, rabdare, rabdare, sa coboare calatorii din vagoane.

Primul vagon, se cheama ,,vagonul inimii’’, ce vreti sa va spun în preambul, decat ca e dragoste mare, mare pentru Utrecht, un oras cu ,,talie perfecta '' e croit taman pentru turistii non grabiti, dar sa nu va lasati pacaliti, timpul se topeste repede printre degete si te reintorci nostalgic, ca si mine, am fost acolo de cinci ori pe lujerul turistic si nu am ajuns inca la varf.

Am vrut asadar, sa-mi intalnesc un vechi prieten, un oras pe care il salut, cu o reverenta spre trecut si o strangere de mana calda spre prezent. El este in viziunea mea, fratele mai mic al Amsterdamului, este mai putin cantat pe site-urile turistice, desi este al patrulea oras olandez ca marime, e un oras cu aer mai tineresc, datorita batranei sale Universitati, aflate in topul olandez.

Avutia sa nu este picata din cer, orasul are radacini adanci în trecutul istoric, eu am facut pentru el ,,un coup de foudre’’, pentru ca e supranumit Venetia Nordului, dar mie imi aminteste mai mult de Ghent sau Brugge. El nu e departe nici de fratele mai mare, Amsterdam, e doar la 30 minute cu trenul sau 40 de minute cu masina, mergand pe autostrada.

De ce imi place? -e relaxat, sarmant, cochet, calm, ospitalier, olandezii amabili vorbesc engleza ,,e pitoresc, e misterios, are unghere ascunse, are atmosfera si pentru mine e unic. Este in ierarhia mea turistica, mai apropiat de suflet, decat cosmopolitul Amsterdam, e plin de viata, e o prajitura boema acolo in orasul vechi, ce si-a pastrat mult din glazura medievala.

Lonely Planet il plaseaza in top 10 mondial, la capitolul, ,,unsung cities'', si eu zic ca au perfecta dreptate, doar vorbim de un mini –Amsterdam.

Din Central Station, cobori direct în istorie, în secolul al 13-lea

Orice vizita în orasul cu peste 300 000 de locuitori incepe desigur în Central Station, un puternic nod feroviar al tarii, al doilea dupa capitala, aici vom avea o surpriza totala, vom urca scarile rulante si ne vom trezi ca Alice in Tara minunilor, intr-un orasel subteran, este celebrul centru comercialHoog Catharijne de prin anii ’70, un complex cu 150 de magazine, cu o suprafata de 250 000 de m. p. care include si zone de recreere, restaurante, cafenele si chiar patru cinematografe. El se afla la nord vest de Mariaplaats si e legat de gara centrala la vest.

Daca ai noroc poti nimeri si un festival al modei intr-una din aripile complexului, am prins asa ceva mai demult, si m-a uitat Dumnezeu printre haine…trenul a trebuit sa ma astepte, fluierand luuung dupa mine.

La iesirea din gara, trec scurt prin cea mai mare piata Vredenburg , inspectez tarabele cu peste, fructe de mare, bomboane, branza, legume, dulciuri, produse alimentare asiatice, insa eu cumpar doar o gogoasa dementiala locala, sa ma rasfat si o virez spre centru, admirand de departe turla prietenoasa a Domului, ce de abia asteapta sa devina ,,causeur ‘’ pentru turistii gura casca.

As fi putut lua autobuzul sa merg spre Universitate Uithof, dar sa nu aud de scoala in vacanta, mai bine merg la stadionul de fotbal, ca e tot pe acolo sau la Gradina Botanica, pe care am ratat-o mereu.

Merg pe Zadelstraat si ajung in Mariaplaats, unde se afla Gebouw voor Kunsten en Weternschapen, adica Casa de Arte si Stiinte, cu o scoala muzicala si sali pentru spectacole teatrale. Vad in coltul sud vestic ramasitele manastirii Sf. Maria, fondata de regele Henric al IV-lea in sec. 11 si demolata in sec 19…nu ma grabesc insa sa le studiez.

Ma duc apoi pe alta strada pe Steenweg si de aici spre inima medievala a orasului, in Domplein, unde cetatea nu doarme de 2000 de ani.

Utrecht, inima vie a Olandei, bate de 2000 de ani

Sa intram intr-una din librariile faimoase ale urbei, prin centru, va propun scurt sa deschidem o pagina dintr-o carte de istorie, daca nu sunteti curiosi, ocoliti capitolasul si coborati in strada.

Utrecht este unul din cele mai vechi orase olandeze, fiind situat pe un afluent al Rinului si a fost fondat in 47d. C ca o fortareata romana, sub numele de Traiectum ad Rhenum. Imparatul roman Claudius decide ca Rinul sa devina granita de nord a Imperiului. Mai multi imparati romani vor trece prin Utrecht si prin urmare se vor construi multe, multe biserici, Utrecht-ul e si azi plin de ele.

Asezarea romana este distrusa de triburile germanice in sec al III-ea. Sa mai intoarcem rapid o fila de carte si sa ne uitam la poza cu Regele Pepin al II-lea care, în 689 il numeste pe Willibrord, un misionar anglo-saxon, primul sau episcop.

Mai rasfoiesc niste pagini, ajungem prin sec. 11 si vedem ca orasul infloreste sub protectia imparatilor germani.

Un personaj important in istoria orasului, este Episcopul Bernold, care are ambitia de a transforma Utrecht-ul in cel mai puternic centru religios din nordul Europei si realizeaza un plan in forma de cruce, cu patru biserici, avand la mijloc Domkerk, au mai ramas azi în picioare doar doua, le vom onora cu o vizita, desigur.

Orasul va fi centru de razboi si pace de-a lungul secolelor, în 1579 noua provincii din nord, semneaza Uniunea de la Utrecht, un acord impotriva spaniolilor, care marcheaza inceputul formarii Republicii olandeze.

In 1636 se fondeaza Universitatea din Utrecht, una din cele mai mai vechi si prestigioase institutii din Europa, care este si astazi mandria orasului.

In 1713 se semneaza celebrul TRATAT de la Utrecht, care va aduce pacea si va deschide calea cooperarii europene.

In 1815 incepe istoria moderna a orasului……. mai sarim paginile …vedem anul 1945, cand Utrecht-ul este eliberat de sub germani…gata inchidem cartea de istorie, a venit vremea sa ne punem adidasii in picioare si sa ne bucuram de oras, ca e tare ,,dragalas’

Top One Turistic-Canalul Oudegracht, cu terase aflate la 5 metri, sub nivelul strazii

Obiectivul turistic principal este centrul orasului, traversat de doua axe principale, canalul Oudegracht defileaza de la nord la sud, si a doua axa e de la vest la est, plecand din Central Station pana la teatru, pe Lukasbolmerk.

Centrul istoric al orasului, este traversat de canale, unde apa curge domol, ca o panglica colorata pe sub batranele poduri, incarcate de biciclete si turisti. Casele imbratiseaza canalele si povestesc în soapta, istoria veche a orasului. Primul lucru care te izbeste cand intri în oras, sunt bicicletele, toata lumea e in șa, familii cu copii, pedaleaza impreuna pe strazi stramte, vechi si pietruite sau în zonele cu masini, pe pistele speciale.

O plimbare cu vaporul sau cu barca, este cea mai buna modalitate sa faci cunostinta cu orasul pentru prima oara, dar azi eu aleg mersul pe jos, centrul vechi este eliberat de traficul rutier; vad în fereastra unei case o doamna fara boneta, ce mangaie pisica si deschide larg obloanele rosii sa intre soarele verii, in zidurile vechi ale caselor cu frontoane.

Orasul este unic datorita sistemului sau de canale si debarcadere din caramida, care dateaza de sute de ani, si aduc nota de pitoresc si unicitate burgului medieval.

Oudegracht este canalul vechi, si Nieuwegracht, este canalul nou, sau Drift. Ele poarta o coroana de poduri vechi, cu nume sugestive, de exemplu, Podul Orfanilor sau Podul Painii.

Oudegracht a fost centrul unui port medieval ingenios si este inca inima vie a orasului.

Portul medieval a fost construit de negustorii bogati ai orasului prin sec 12, ei au descoperit ca sub nivelul strazii, se pot construi o serie de docuri si depozite, chiar sub casele locuite. Marfurile, vinul, florile, animalele erau aduse cu barca pe firul apei si depozitate in aceste beciuri, care erau unite. Sunt cam 700 de astfel de depozite private, ele au fiecare un proprietar si impart la suprafata strada, domeniul public.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, ele s-au degradat, dar in 1948 a inceput un amplu proiect pentru reintegrarea lor în circuitul turistic. Cheiurile au devenit cele mai mari terase outdoor din Olanda, dar si la Leiden, in centru, am vazut ceva asemanator. (vezi aici).

Imi amintesc ca undeva intr-o pivnita, am vazut pe usa o cruce, era locuinta unui preot, in alta pivnita am vazut studioul unui artist.

Vara, terasele cafenelelor se inghesuie pe cheiuri intre Bakkerburg, adica Podul Painii si Stadhuis (primaria).

Accesul pe chei si la restaurante, se face cu ajutorul scarilor, sunt cam cinci metri de la strada pana la nivelul apei. Era prea mult soare, 28 de grade in iulie si de lene solara, am decis sa renunt sa mai cobor, si eu singură nu pot cobori, ca ma ia ameteala, sunt prea inalte.

Ma uit de sus la gaurile negre ce isi casca ochii, prin usitele vopsite in verde, albastru, ma astept sa iasa de acolo un scaraotchi, dar nu, e doar chelnerul cu o tava de pahare cu bere rece, Heineken sau Amstel. Undeva pe traseu, la nr 112 este restaurantul cu clatite, De Oude Muntekelder, va asigur ca merita sa le incerci.

Oudegracht este marginit de magazine, cafenele si cladiri interesante, nu poti rata de exempluStadhuis primaria, care e o colectie de cladiri langa podul Stadhuibrug, care traverseaza canalul. Diferite statui impodobesc cladirea renovata, ele simbolizeaza functiile consiliului orasului :Justitie, Vigilenta, Autoritate, Politica si Credinta. Am observat cu regret ca nu mai erau flori rosii pe la ferestre, ca acum cativa ani, o fi criza bat-o vina.

Pe partea stanga a pitorescului canal vechi, la nr 99 se afla Huisoudaen, o casa ce arata ca o fortareata din sec 14 cu o usa deosebita. Tratatul de la Utrecht din 1713 a fost semnat în aceasta casa, care a devenit azi un restaurant popular.

Canalul nou, ce nu e nou

Canalul Nieuwegracht este un canal ingust, care serpuieste mai la sud, si a fost construit în 1393. Are si el un debarcader vechi, dar pivnitele sale au fost total abandonate. Are unele cladiri elegante pe margini, verdeata, si chiar cateva manastiri, construite de ordinele religioase.

Intr-o fosta manastire Carmelita se afla Muzeul Het Catharijneconvent , care se lauda cu cea mai frumoasa colectie de arta din epoca medievala olandeza. Alaturi se afla Catharijnekerk, care a devenit in sec 19 catedrala nationala a catolicilor olandezi, cand interzicerea catolicismului a incetat.

Daca o luam pe elegantul Kromme Niewegracht, ajungem la Puasdam, un pod dominat de Casa Papei, Paushuize, o cladire în stil flamboyant din sec 16, construita pentru singurul papa din Utrecht, Adriaen, numit în aceasta functie în 1522 de Carol al V-lea. Papa Adrian VI a murit insa în anul urmator si nu prea a dormit pe aici.

Pe viitor municipalitatea intentioneaza sa integreze aceste canale unice, in patrimoniul Unesco.

Top 2-Domplein si atractiile lui turistice

Un stol de biciclete se inghesuie sus pe strada, în drum spre icoana orasului. O bunicuta calare, cu un cos de piata pe ghidon, ma avertizeaza cling, cling, atentie pietoni, drumul e stramt, nu prea e loc si pentru voi, la o parte, e mai rau ca la Amsterdam, olandezii sunt totusi calmi, eu mai nervoasa, ma zapacesc cu pista lor, pe care o mai calc, ca trebuie sa traversez. Sunt pe vechea strada Vismarkt unde era odata vechea piata de peste incepand din 1650, si aici regina e bicicleta, nu pietonul.

Stiati ca în 2015, marea bucla de la TOUR DE FRANCE, va porni de aici din Utrecht? Nu e de mirare, avand in vedere traditia sa în materie de ciclism; a aparut si mascota rosie a viitorului turneu ciclist, e pe un pod spre primarie, era inghesuiala mare la poze, am prins doar moțul statuii rosii.

Orasul Utrecht are o popularitate imensa printre olandezi, el pare sa se miste odata cu timpurile. Ma las si eu dusa de picioare, arunc harta cat un cerceaf, aveam eu o nedumerire, oricum nu pot sa ma ratacesc, sunt indicatoare peste tot, vad doar ca azi vineri, e zi de luat gunoiul, sacii negri sunt în disonanta cu istoria, dar ochii mei se bucura, am pasit din gara, direct in secolul 13.

Am intalnire cu istoria, trebuie sa ajung in Domplein, sa ma intalnesc cu Guliver si turistii pitici.

Ajung rapid la Domtoren, un turn solid, adanc infipt în sol, îl salut prietenos si îl contemplu de la distanta, ca doar stiti ca nu am certificat de la Batman, pentru acte de bravura. E inalt voinicul, are 112 ani si doar 465 de trepte, si este detasat de catedrala. Daca vrei sa urci, du-te alaturi la centrul de turism VVV, costa 9 euro sa mergi cu nenea ghidul. Un carillon care a ajuns sa aiba 50 de clopote, tine loc de voce, ele canta la anumite intervale de timp, sa îti aminteasca tie si mie, ca el este vedeta orasului. Se zice ca de acolo de sus, de la 90 de metri pe o platforma, vezi prezentul si trecutul orasului, chiar sunt invidioasa, ca nu am aripi de inger.

Timp de secole Domul a fost folosit si ca loc de ascunzatoare pentru episcopi, cine urca in cer vede si capela Egmond, unde se ascundeau fetele bisericesti inainte de uniunea religioasa.

In piata Domplein din centrul vechi, se afla Catedrala SF. Martin, sau Domkerk, una din cele mai marete biserici din Olanda Ea a fost catedrala Diocezei din Utrecht in Evul mediu. Constructia ei a inceput in 1254 si a fost definitivata in 1517…banii nu au prea ajuns pentru terminarea ei, si colac peste pupaza, in 1674, un uragan a distrus orasul si nava catedralei s-a prabusit, doar turnul a supravietuit prin gratie divina. Din vechea catedrala se mai pastreaza azi doar corul, transeptul si doua capele pe aripa sudica. Interiorul ei este destul de simplu si contine o serie de morminte, ale cui sunt, nu am aflat.

In partea de sud se afla un claustru pitoresc din sec 14-15; aici e Pandhof, care leaga Catedrala de Universitate, este coltul verde secret al orasului. In centrul gradinii este statuia unui calugar care citeste dintr-o carte, e un ghid de buna purtare pentru semenii lui, si mai e acolo si o fantana. Pe vremuri aici erau cultivate diverse ierburi medicinale pentru nevoile manastirii, astazi vedem si flora mediteraneana.

Spre partea de vest a claustrului se vede o reproducere a pietrei runice daneze ,,Julling Rune Stone. ’’Exista pe un perete o placa de bronz ce explica semnificatia pietrei cu inscriptii. Este vorba de un cadou oferit de Danemarca in 1936 poporului olandez pentru a comemora 300 de ani de existenta a Universitatii. Regele Harald a ridicat aceasta piatra la Jelling în 965, în cinstea parintilor lui.

Chiar langa Pandhof se afla Academiegebow, adica Cladirea Academiei, o constructie superba, ea este inima ceremoniala a Universitatii si fata ei publica. In cea mai veche sala a ei, in Aula s-a semnat Uniunea de la Utrecht in 1579. Nu am mai intrat in Academie, mai semnasem si altadata in cartea de onoare, uitandu-ma timid si cu respect la pozele ilustrilor profesori.

In fata cladirii, spre stanga se afla statuia contelui Nassau, care a jucat un rol important in realizarea tratatului istoric de uniune.

Daca va place sa calatoriti prin maruntaiele arheologice ale orasului, din iunie 2014 s-au deschis portile secrete de la Domunder, un muzeu subteran, langa Dom, unde pt 10 euro, mergi cu ghidul si cu o lanterna, te aventurezi prin pivnitele medievale, daca vrei sa faci cunostinta cu 2000 de ani de istorie veche; ati ghicit desigur ca nu m-am lasat prinsa in jocul cu stafiile si iertare, voi pietre vechi si caramizi, comori, monede si ce –o mai fi pe acolo, m-am dus drept spre o curte interioara mai secreta.

Flora's Hof pe Mallesingel 21…este o bucatica rupta de istorie. Aici era odata Palatul Episcopal, dar cladirea s-a degradat si o familie olandeza a ridicat aici, cresa orasului. Azi mai vedem doar fragmente din gradina originala din 1803, iar curtea interioara a fost restaurata. E o oaza superba de liniste si relaxare pe o banca, unde am vrut sa ma asez, dar era proaspat vopsita.

In concluzie de aici din Domplein radiaza toate strazile orasului vechi, toate punctele de atractie.

Centrul viu al orasului se afla intre doua piete mai mari, Janskerkof si Neude , aproape de Domplein, unde voi ajunge mai tarziu.

10 idei practice pentru a descoperi filmul ,,Misterele Utrecht-ului''

1…. MIJLOACE DE TRANSPORT-cel mai bine e sa nu iei din gara autobuzul, pune-ti sangele in miscare si mergi pe jos, sau pe doua roti, daca ai experienta ciclistica, eu insa nu am avut curaj. Pietonal, te mai uiti si in sus, lungesti gatul de lebada si admiri felii bogate de arhitectura veche de-a lungul canalelor, mai vezi o sculptura pe pereti, o usa colorata, o clanta deosebita, mai descoperi o gradina verde ascunsa, o pisica grasa, un magazin vintage, o bicicleta caraghioasa, un zuluf blond de copil in carucior.

2…PANORAMA ORASULUI…daca ai mega picioare si adrenalina, urca 465 de trepte in Domtoren, e atat de simplu pentru un turist sanatos, primesti si o lectie de istorie la pachet, e inedita, e contra cost, imbina deci miscarea cu educatia, nimic nu e de-a moaca, plateste pentru victoria de a ajunge deasupra orasului pitoresc, si-mi descrieti si mie senzatiile traite.

3… Sfatul meu pentru lenesi ca mine, mergeti fratilor in gara, în mega centrul comercial Hoog Catharijne, escaladati cinci scari rulante, si acolo la V @D, este restauranul La Place, serviti una portie tarta cu mere olandeza, o ceasca cu cafea si va uitati in zarile indepartate, pana va apuca ameteala. Se vede turnul si toate cele obiective turistice (…pontul asta nu prea e cunoscut, mi l-au vandut rudele).

4) Sa vagabondezi de-a lungul canalului Oudegracht este indiscutabil obligatoriu, datorita unicitatii lui, prindeti un loc in prima loja, jos la terase la buza apei, poate chiar langa un ciot de copac, da numai vara, radeti de pietonii ce merg pe sus si daca ploua va imbatati cu stropi de ploaie…sau de ce nu, hopa repede in croaziera cu vaporul…si vezi cheiurile si ,,casele’’ de aproape…cine are parale multa poate merge si cu o gondola venetiana, daca ai 100 de euro picati din cer.

Daca avem noroc, vedem si barci speciale, ce ,,pompeaza ‘’berea spre restaurantele de pe chei, chiar la nivelul apei.

5) Oprirea pe un pod vechi este recomandata pentru a admira panorama de sus de la cinci metri, apa canalelor e cam cenusie, dar spectacolul cheiurilor si gaurilor negre, face parte din filmul ,,Misterele Utrechtului’’, sa nu sariti de pe pod cu capul, coborati pe scari pe unde le vedeti, daca vreti sa va plimbati de mana cu consoarta, pe ,,trotuarul ‘’ce te duce direct in apa…nu stiu daca e bine sa luam cu noi si colacul de salvare, ca nu am masurat cu batul adancimea apei.

6) Sambata intre orele 12-15, esti baftos, mergi in punctul strategic Domtoren si ghizi tineri voluntari, in tricouri rosii te vor plimba fara un sfanț prin oras, aratandu-ti frumusetile…eu am fost ghinionista, era vineri.

7) Nebunia celor 10 muzee importante din oras, te vor face sa rogi onorata primarie sa dilateze timpul pentru vizite, eu recomand Muzeul Instrumentelor muzicale si Muzeul Cailor Ferate sau Muzeul de Arta Aborigena Australiana, daca vreti sa va luminati mintea…la ultima vizita, am inghitit o portie de muzica la la muzeul Speelkolk dansand charleston, intr-o sala de bal pe muzica unei flasnete cat un dulap, m-am intalnit cu fantomele prin muzeul cu trenulete mai demult.

8) Seara participati în stil romantic la programul Trajectum Lumen, un spectacol luminos ce porneste din fata Domului, pentru 10 euro vezi luminate toate obiectivele interesante, e o lume de basm, complet diferita de lumina zilei.

9) Shoppingul cel mai grozav este desigur în gara, dar mai bine fugi cat te tin picioarele sa nu golesti cardul de credit, magazinele sunt destul de fitoase…eu prefer magazinele mici din centrul comercial al orasului…si librariile cu carti englezesti.

10…Gratuit poti da o raita prin pietele orasului, pentru a gusta culoarea locala. Vredenburg este deschisa luni, miercuri si vineri, chiar in botul garii... e autentic olandeza, dar are si inflexiuni asiatice.

Pentru amatorii de istorie religioasa, va invit într-un stil vioi, nu foarte ,,boring’’sper, pe urmele Crucii Episcopului Bernold, in casele Domnului, orasul fiind un tezaur national al bisericilor si monumentelor religioase…. va urma.

---

VIZUALIZĂRI: 7676 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI