Sântămăria-Orlea

TIPĂREȘTE

De comuna Sântămăria Orlea am auzit prima dată de la colegii noștri dan&ema si elviramvio citind articolele utile pentru căutătorii obiectivelor turistice din Transilvania. Ei au fost în martie 2016 eu în martie 2019. Coincidență sau nu dar eu bănuiesc că el se afla în zonă cu ocazia întâlnirii anuale AFA de la Lacul Cinciș. Așa și eu după întâlnirea anuală din 2019 am căutat să văd ce s-ar mai putea vizita pe drumul spre casă.

Cum ajungem acolo?

Ajuns în Hațeg și sub ploaia de proteste a familiei care vroia să ajungă cât mai repede acasă am luat-o în direcția Petroșani. Accesul este destul de simplu. Fie circulăm dinspre Petroșani sau Deva pe DN66 fie dinspre Caransebeș pe DN68 și pe urmă virăm la dreapta pe strada Progresului (o scurtătură dar este totuși arteră principală intens circulată spre DN66). Trecem un pod peste Răul Mare lăsăm la dreapta lacul de acumulare cu numele de Sântămăria Orlea iar la stânga alt lac cu numele de Covragiu și am ajuns în comuna destul de vizitată de turiști.

Despre comuna Sântămăria Orlea

Reședința comunei cu numele Sântămăria Orlea are și o denumire în maghiară greu de pronunțat chiar și pentru mine: Őraljaboldogfalva. Őralja face referire la Subcetate (localitate componentă în prezent) iar Boldogfalva are legătură cu Sfânta Maria. Nici denumirea în română nu este mai puțin spectaculoasă, totuși este mai ușor de pronunțat. Despre localitate prima dată s-a scris în 1315 sub denumirea de Sancta Marie. Încă în evul mediu localitatea avea rang de târg și aparținea fie de cetatea Deva (1453) fie de cetatea Hunedoara (1510) Ca și proprietari îi putem pomeni pe Ulászló I. -rege al Ungariei, Iancu de Hunedoara, Báthory Kristóf, Kendeffy (Cândea) Ádám.

Comuna se află în județul Hunedoara aici: 45°35′26″N 22°58′14″E și are în componență localitățile Sânpetru, Subcetate, Vadu, Balomir, Bărăștii Hațegului, Bucium-Orlea, Ciopeia și Săcel. Populația totală la ultimul recensământ număra 3250 locuitori din care români sînt aproximativ 90 %, romi 5 %. Localitatea reședință Sântămăria Orlea numără 769 locuitori. O să vedem în 2021 câți au mai rămas.

Cele două obiective văzute de mine

Așa cum am povestit am ajuns într-o ploaie de proteste și mi-am permis două obiective să vizitez. Degeaba am vrut să mă mai duc în localitățile componente n-am mai reușit. Măcar am văzut două obiective principale și musai de văzut Biserica reformată și Castelul Kendeffy.

Castelul Kendeffy din Sântamaria Orlea

Clădirea pe care o vezi străine nu se distinge datorită muncii enorme și prin decorațiile sale, ci datorită liniștii și a confortului unei locuințe calme, pe care cu ajutorul Dumnezeului cel Mare, directorul și apărătorul înțelept al treburilor divine și terestre, fără a cărui sfat orice muncă ar fi în zadar, a construit-o Elek Kendeffy, conte de Râu de Mori, consilierul intim al alteței sale imperiale și regale, și a marelui principe al Transilvaniei, cu soția sa iubită, contesa Krisztina Bethlen, cu copii săi, au făgăduit-o pentru Dumnezeu în anul 1782.

După ce am intrat în comună vizitarea bisericii am lăsat la urmă și am virat la dreapta pe drumul județean DJ686. După aproximativ 200 de metri am virat ușor la stânga și am ajuns în fața castelului construit puțin mai retras față de drum. Așa cum am citat de pe placa comemorativă deasupra intrării castelul a fost construit de către familia Kendeffy (Cândea) o familie cnezială destul de bogată la acea vreme. Doar că comuniștii au cam pus gând rău castelului și familiei în 1946 și au naționalizat (a se traduce sustras) imobilul. Comuniștii au transformat clădirea în sediu IAS cred că are ceva legătură cu agricultura din acea vreme deoarece a fost folosit ca depozit de cereale. Alți comuniști l-au transformat în castel de vânătoare. Ceea ce am mai citit este faptul că imobilul a funcționat ca hotel începând cu 1984 fiind preluat de către Oficiul Județean de Turism Hunedoara. În perioada comunismului era mereu plin de turiști sau localnici care veneau la restaurant. În preajma anilor 2000 conform legilor de atunci s-a retrocedat unor cetățeni din Germania posibil urmași ai fostei familii nobiliare doar că n-au făcut nimic de atunci, clădirea intrând în paragină.

Ce am găsit eu mai exact acolo? Am găsit o poartă încuiată dar am intrat în curte la dreapta de proprietate nefiind îngărduit cu nimic aici. Așa am putut să observ de aproape minunea barocă transformată în neogotic dar cu ferestre cu tâmplărie termopan și acoperiș de tablă ruginită. Pereții sînt alb-roz și se vede oarecum că nu s-a lăsat o degradare totală. S-ar mai putea face ceva. O dată cu mine a mai intrat un grup de turiști din Cluj și care și-au adus aminte că s-au cazat aici de pe vremea când era hotel. Din discuțiile lor mi-am dat seama că au avut amintiri frumoase din acest loc.

În zona verde din jurul castelului încă în perioada de glorie s-a amenajat un parc englez. Urmele acestuia încă se văd, în vegetația apar și multe conifere ce-i drept cam îmbătrânite.

Biserica de piatră Sântămăria Orlea

Atracția turistică principală este veche cât localitatea în sine. Materialul din care s-a construit biserica romanică cu o singură navă și care a rezistat atât de mult a fost piatra brută. Parcă se dorea o construcție durabilă vizitabilă chiar și după 700 ani timpul nostru din prezent.

După ce am parcat pe o străduță din apropiere am observat că biserica este înconjurată de un zid/incintă de piatră iar la stânga de biserică am văzut o construcție în paragină fără acoperiș, doar hornul se înalță cu mult peste zidurile din piatră combinate cu cărămidă roșie. O fi fost casa parohială? Nu știu.

Am intrat pe sub poarta construită din cărămidă plus piatră și m-a îndreptat spre intrare în formă de portal romanic care se află imediat sub turnul înalt compus dn 5 etaje acoperit cu tablă. Singura navă prinipală are învelișul din țiglă. Intrând am găsit ghidul descris în articolele anterioare așa că nu trebuia să-l caut prin localitate. Asta este avantajul vizitelor de duminică găsești ghidul la fața locului cu turiști cu tot. L-am ascultat ce l-am ascultat dar până la urmă m-am apucat de făcut poze. Ceea ce m-a impresionat pictura murală acea veche din anii 1300 s-a păstrat cât de cât pe sub multiplele straturi de var, și cred că este loc de mai bine în privința restaurării. Totuși discutăm despre un record din România, este cea mai veche pictură care mai există pe meleagurile noastre.

Hista ecclesia este dedicata pro honore beate genitricis anno domini MCCCVNDECIMO înseamnă Această biserică a fost închinată spre cinstea Fericitei Născătoare Anul Domnului 1311, inscripția se află pe peretele sudic deci acolo unde am intrat.

Biserica aparține în prezent cultului reformat (în decursul timpului a fost și catolic dar și ortodox) iar mobilierul sumar din interior dovedește acest lucru. Pe lângă băncile amplasate pentru enoriași am mai observat un amvon de piatră și un instrument muzical pe post de orgă: un armoniu. Acest instrument muzical îmi este destul de cunoscut încă din copilărie, principiul de funcționare este asemănătoare, este de fapt o miniorgă aerul necesar se produce în burduf cu ajutorul unor pedale iar cel care cântă la claviatură trebuie să cam dea și din picioare altfel nu se aude nici un ton. Pe partea sudică deasupra intrării observăm și chorul dar fără nici un fel de instrument muzical sau orgă. Totul pare atât de vechi încât simți că te-ai întors cu mașina timpului și aștepți ca tocmai să intre cineva din familia Kendeffy/Cândea cei care au ctitorit acest lăcaș.

Documentându-mă oarecum despre biserică am găsit informații interesante și bogate privind istoria, construcția și arhitectura lăcașului, poate va mai citi cineva, eu atașez aici: ro.wikipedia.org/wiki/Bis ... %C4%83ria-Orlea

Altele de vizitat

Finalizând excursia m-am îndreptat spre casă cu părere de rău că n-am mai avut timp pentru celelalte obiective. Documentându-ne puțin le găsim ușor și pe celelalte pe raza localităților componente. Ca să enumăr doar câteva dacă e timp se poate vizita Biserica ortodoxă Pogorârea Sfântului Duh din Săntămăria Orlea, Cetatea Regală a Hețegului, ruinele bisericii din Subcetate, ruinele de la Ciopeia, Castelul Nopcsa Săcel, biserica Sfântul Gheorghe din Sânpetru, bisericile ortodoxe din Subcetate și Bucium-Orlea, lacurile de acumulare Covragiu și Sântămăria Orlea și așa mai departe.

Astea fiind scrise recomand cu căldura vizita locului.

---

VIZUALIZĂRI: 1206 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI