Segovia - o bijuterie a Castiliei!

TIPĂREȘTE

Segovia este, alaturi de Salamanca, urbea mea preferata dintre toate orasele marii comunitati a Castiliei si Leonului. Capitala provinciei cu acelasi nume, se afla la confluenta raurilor Eresma si Clamores, la poalele lantului muntos Guadarrama. Este foarte aproape de Madrid, cam la o jumatate de ora cu masina, si va recomand cu caldura o vizita de-o zi, cu siguranta va va incanta!!

Eu merg la Segovia ori de cate ori mi se face dor, asa cum mergeam la Muzeul Satului in anii de facultate. Ma rog, nu chiar asa de des, la Muzeu mergeam lunar… :) Nu ma plicitsesc niciodata de admirat apeductul, catedrala superba sau castelul, si nici de plimbat prin centrul istoric, cu stradute foarte pitoresti.

Acum vreo douazeci si ceva de ani, vechiul oras si apeductul sau au fost declarate Patrimoniu UNESCO. Acesta ultim este simbolul prin excelenta al Segoviei, si va va intampina, maret si intimidator, si extraordinar de bine conservat, in Piata Azoguejo, la intrarea in oras. Este un fel de poarta de intrare in centrul istoric, loc intotdeauna plin de turisti, dar si de localnici. Nu se cunoaste cu exactitate data la care a fost construit, se presupune ca la sfarsitul secolului I sau inceputul sec. al II-lea; se stie, insa, ca este vorba de cea mai importanta constuctie civila romana. Are mai mult de 800m lungime si 170 arcuri, inaltimea cea mai mare fiind de 29m, in piata Azoguejo, partea cea mai vizitata a apeductului.

De aici urcam spre catedrala Sf. Maria, pe Calle Real, o straduta pietruita, plina de magazine, cu mult farmec, dar si de monumente si biserici, si intotdeauna ne oprim in Mirador de la Canaleja (loc aflat in curba) de unde se desfasoara in fata ochilor nostri niste privelisti incredibile ale unei parti ale orasului si in fata bisericii Sf. Martin.

Catedrala e superba!! Am vazut-o si ziua, si seara, cand pare o feerie, asa de frumos si avantajos este luminata. Se poate vizita si interiorul, contra cost, 2€ daca-mi aduc bine aminte. Este ultima catedrala gotica construita in Spania si e considerata capodopera goticului vasco-castilian. De fapt, e cunoscuta si sub numele de “Doamna Catedralelor”, asta spune tot. Se afla pe locul cel mai inalt al orasului.

Ne intoarcem la piata apeductului si mergem, pe malul raului, la El Alcázar, palatul regal dupa care s-a “copiat” castelul Disney. Se afla situat pe inaltul unei roci, intre cele doua rauri, si este documentat in jurul anului 1100. Era una dintre rezidentele preferate ale regilor Castiliei, si de acolo a plecat Isabel la Católica pentru a fi incoronata in Piata Mare. A fost reconstruit dupa incendiul de la 1800 si ceva, iar stilul este o tranzitie de la romanic la gotic. Chiar pare un castel de poveste… Intrarea costa 3,5€ si 1,5€ daca vrei sa urci si in turn. Vizitele cu ghid intra in acest pret.

De vizitat si gradinile Alcazarului, a caror constructie a inceput in 1750, cu motivul casatoriei lui Felipe II cu Ana de Austria.

Manastirea Sf. Antonio se afla in apropiere: este vorba de fostul pavilion de vanatoare al lui Enrique IV, retransformat in manastire, unde inca locuiesc cateva maicute. A fost inchis publicului pana nu de mult, insa in ziua de azi se poate vizita.

Despre zidurile Segoviei (Las Murallas de Segovia) se spune ca existau deja cand Alfonso VI al Castiliei a cucerit orasul sub stapanirea araba; acesta a ordonat prelungirea lor cu cativa kilometri, turnuri si porti.

Vazute principalele obiective turistice, ne place intotdeauna sa ne plimbam prin oras, plin de biserici romanice din piatra sau caramida, care mai de care mai vechi si mai frumoase. De mentionat de asemenea fosta sinagoga, Corpus Christi, centrul religios al comunitatii evreesti al Segoviei in epoca medievala, si transformata in biserica in zilele noastre.

Insa Segovia inseamna si arhitectura civila, nu numai religioasa.

Palatul castilian Ayala Berganza, de la sfarsitul sec. al V-lea, declarat monument Istoric-Artistic, si transformat in zilele noastre in hotel. Datorita unui asasinat multiplu care a avut loc la sf. sec. al XIX-lea, mai este cunoscut de catre localnici si sub numele de “casa crimen”. Brrrr…

Cea mai veche taverna a orasului, Taberna Rubí, dateaza din 1800 si ceva si se afla la cativa pasi de Piata Mare.

Casa Monedei este cel mai mare edificiu industrial din Europa, renovat si deschis publicului anul acesta. Eu nu am vizitat-o inca.

Exista o multime de alte palate medievale, cu fatade, turnuri, coloane…, pe langa sculpturi urbane, intre care cea mai importanta este “loba capitolina”, situata in fata apeductului, un fel de Romulus si Remus din Piata Romana de la noi.

De asemenea, daca aveti timp, va puteti plimba prin o multime de alte parcuri si gradini: El Jardín de la Merced, El Paseo del Salón, los Jardinillos de San Roque, Los Jardines de los Huertos. Aveti multe optiuni si daca doriti sa vizitati muzee: Muzeul Orasului Segovia, Muzeul Palatului Episcopal, Casa Muzeu Antonio Machado, unul dintre marii poeti, Centrul Evreiesc…

Nu putem uita Palatul Regal din Granja de San Ildefonso, aflat la 13 km de oras, una din rezidentele de vara ale Borbonilor, care pretindea sa redea maretia si splendoarea Versaille-ului.

Ca un sfat general pentru Spania, va recomand calduros sa incercati sa prindeti un oras/sat in faimoasele lor fieste. Cu siguranta va va placea felul lor de a se distra, galagios, vesel… In Segovia, serbarile orasului sunt de Sf. Ion si Sf. Petru, primul fiind sarbatorit la ei la sfarsitul lui iunie, cand se fac focuri in toate satele si orasele din Spania. Ca la noi de ziua celor 40 de mucenici, la inceput de martie. Dar spaniolilor le place viata, deci, ca toate localitatile care se respecta :), mai au San Frutos, patronul orasului, la sfarsitul lui octombrie; Sf. Laurentiu, in august, fiesta unui cartier popular; Fecioara Fuencisla, patroana orasului, in septembrie; fara sa socotim Saptamana Mare, “sagrada” in intreaga tara…

Noi am fost acum cativa ani cand se serba un Festival de Teatru de Strada, Titirimundi, si ne-a placut extraordinar de mult. Se tine in luna mai si strazile sunt mai pline si mai colorate decat intr-o zi obisnuita… Participa trupe de teatru si marionete din toata lumea! Inclusiv de la noi.

In ceea ce priveste gastronomia segoviana, este renumit “el lechazo” si “el cochinillo”. Primul este, de fapt, tipic in mai toata Castilla, si este vorba despre miel care a supt doar lapte, facut la cuptor doar cu putina apa si sare. Delicios!!! Iar al doilea este purcelusul de lapte, de cel mult trei saptamani, pe care ti-l taie in fata cu o farfurie, si care ti se topeste in gura.

Bineinteles ca puteti alege si alte feluri de mancare, insa recomandarea e pentru cei carora le place sa incerce gastronomia locala. Pretul celor de mai sus e ceva mai maricel decat un meniu normal, sa zicem: variaza intre 30€ si 65€ de persoana aproximativ, insa merita!! Daca il insotiti si de un “tinto” (vin rosu) de Ribera, va veti aminti mult timp de acest episod gastronomic. Iar ca desert cereti “yemas de huevo” si “ponche segoviano”, prajituri care va vor surprinde placut paladarul.

Exista un card turistic “Amigos de Segovia”, care costa 3€, este anual si care, pe langa reduceri in hoteluri, restaurante, magazine, etc. ofera si vizite gratuite (in Centrul Didactic Evreiesc, Puerta de San Andrés si Casa-Muzeu Antonio Machado) sau cu 25% discount pentru vizite cu ghid in mai multe obiective turistice.

Nu va recomand autobuzul turistic. Ruta dureaza o ora si costa in jur de 6€. Cum insa nu este vorba de un oras foarte mare, se poate vizita pe jos fara nicio problema.

Pentru a incheia descrierea frumoasei Segovia cu o nota “colorata”, va voi povesti acum legenda apeductului. L-au construit romanii, da, dar are si o legenda fara nicio legatura cu acestia. Se spune ca pe vremea cavalerilor si a domnitelor, cand segovienii faceau cateva drumuri pe zi, tare obositoare, in afara orasului, pentru a lua apa, era o tanara frumoasa care se saturase de atatea drumuri si intr-o buna zi exclama: “As da orice sa nu trebuiasca sa mai ies in afara orasului dupa apa! ” Deodata, cineva o intreba in spatele ei: “Orice? Ai da orice? ” Tanara vazu un domn bine, cu o mustata fina, fara o varsta bine definita, si-i raspunse: “Da, orice”. “Chiar si sufletul tau? ” o intreba acesta. “Da, sufletul nu-mi foloseste la nimic”. Insa, parandu-i-se un pic ciudat, si mai ales vazand surasul malefic de pe fata personajului, se hotari sa puna o conditie: “L-as da doar daca apeductul ar fi facut inainte de cantatul cocosilor”. Cavalerul necunoscut fu de acord si disparu. Tanara nu stia daca visase, si-si continua drumul. Noaptea se destepta si, uitandu-se pe geam, vazu orasul adormit, cu o furtuna mare, cu tunete si fulgere… Iesi afara si merse spre mica vale de la intrarea in oras. Acolo il vazu pe elegantul domn din ziua anterioara, asezand pietre enorme cu o viteza inspaimantatoare… Intelese imediat ca era vorba de Diavol, care construia un apeduct pentru a duce apa direct in oras. Finalul are doua variante: una zice ca tanara s-a rugat mult la Dumnezeu si acesta a impiedicat ca Diavolul sa termine apeductul inainte de zori; cea de-a doua spune ca fata s-a salvat datorita istetimii ei: a fugit inapoi acasa si a aprins o lumanare in cotetul gainilor, astfel incat cocosul, crezand ca s-a luminat, a inceput sa cante, si dupa el, toti cocosii din oras. Diavolului ii mai ramasese doar o piatra de pus, si s-a mirat ca se facea de ziua, dar n-a avut incotro si a plecat in iad cu mainile goale, lasand un apeduct magnific care, dupa sute de ani, inca se tine in picioare!!!

---

VIZUALIZĂRI: 6419 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI