Ronda si Setenil de las Bodegas

TIPĂREȘTE

Drumul -Am plecat din Fuengirola (cu masina proprie), dimineata in jurul orei 9. Am intrat pe Autostrada A7, apoi pe drumul E15 de-a lungul coastei, spre Marbella, dupa care pe A397 catre Ronda/San Pedro de Alcantara. Drumul a fost de aprox. 95Km si l-am parcurs in mai putin de 2 ore.

Am ales o parcare din apropierea Gradinii Alameda del Tajo.

Orasul antic Ronda este situat in provincia Malaga intr-o zona muntoasa, la 750m altitudine, avand o pozitie spectaculoasa si privelisti impresionante. Este unul dintre cele mai vechi orase din Spania si a fost fortareata legendarilor banditi andaluzi care se adunau aici din sec. al XVIII-lea pana la inceputul sec. al XX-lea.

A fost construit pe stancile ce strajuiesc raul Guadalevin.

Canionul El Tajo (cu o adancime de 120m si 70m latime) este cel mai spectaculos element al orasului. El desparte orasul vechi (La Ciudad) de orasul nou (El Mercadillo-care nu este chiar nou, el fiind cladit dupa recucerirea crestina din 1485).

In Ronda sunt trei poduri, construite in perioade diferite: Podul Roman sau Podul San Miguel care a fost construit in perioada romana, Podul Vechi (Puente Viejo) din perioada araba si Podul Nou (Puente Nuevo) construit in perioada 1751-1793.

Deci, primul obiectiv pe care l-am vizitat a fost Gradina Alameda del Tajo, care initial s-a numit Alameda de San Carlos. Este considerata “gradina din fata” pentru oras, pentru localnicii care nu au o gradina proprie in fata casei.

A fost deschisa pentru public in 1806. Pe aleile sale umbroase sunt plopi, cedrii, leandrii, salcami, pini, trandafiri si multi alti arbori si arbusti ornamentali ale caror denumiri nu le cunosc.

In capatul opus intrarii principale, un balcon mare care iese din fata stancii ofera o priveliste spectaculoasa a vaii.

De aici am plecat catre Plaza de Toros, care se afla in orasul nou – El Maercadillo. Piata este proprietatea celebrului toreador Antonio Ordonez, retras acum din activitate.

Principala atractie a pietei este arena (a doua ca marime din Spania), care a fost inaugurata in anul 1785 si Museo Taurino, unde sunt expuse haine ale toreadorilor si cape frumos brodate, fotografii si afise cu primele lupte din 1785.

In fiecare an in luna septembrie arena gazduieste Corridas Goyescas, numite asa dupa Goya, ale carui schite cu lupte cu tauri au fost inspirate de Pedro Romero, parintele coridelor moderne.

Cu aceasta ocazie participantii si publicul poarta costume din vremea lui Goya.

In fata arenei este o statuie infatisand un taur si vis-à-vis de arena este un birou de informare turistica de unde am achizitionat o harta a orasului.

Langa piata este si un mic parculet unde pe jos sunt placi comemorative din marmura cu numele toreadorilor celebrii.

Urmatorul obiectiv a fost Plazza del Socorro, una dintre cele mai populate piete, cu cafenele, restaurante.

In piata se afla Iglesia del Soccoro, costruita in anul 1956 in stil neo baroc si o fantana in mijlocul careia se afla o statuie a lui Hercule.

In sudul Pietei Spaniei se afla Podul Nou care este simbolul si sufletul orasului. Are o inaltime de 98m, este construit din piatra si face legatura dintre orasul nou si orasul vechi. Privelistea de pe pod este spectaculoasa si ametitoare. In jos peretii abrupti ai canionului si firicelul de apa care il strabate, pe maluri cactusi si pomisori, in stanga, de o parte si de cealalta locuinte construite pe marginea prapastiei, in zare munti.

Arhitectul podului a fost Jose Martin de Aldehuela.

Am traversat podul si ne-am plimbat prin La Ciudad – Orasul Vechi maur, pe stradute intortocheate, cu magazine de suveniruri, cafenele, restaurante, pensiuni si case albe cu balcoane micute din fier forjat, tipice pentru Ronda.

Casa del Rey Moro – Casa regelui maur, a fost construita in anul 1709, pe locul unei vechi asezari maure si nu a fost niciodata resedinta vreunui conducator maur. Gradinile, care ofera o priveliste impresionanta a canionului, sunt chiar mai recente, fiind proiectate de un gradinar peisagist francez in 1912.

Casa este transformata in hotel si se pot vizita doar gradinile.

Baile arabe – au fost construite in sec. 11 sau 12, pe marginea canionului El Tajo, sub podul vechi, intr-o ravena.

Muzeul Lara – Situat in orasul vechi, in palatal contilor de Conquest (din sec. al XVIII-lea).

A fost fondat de Juan Antonio Lara Jurado. Are mai multe sali ce gazduiesc: muzeul ceasului, un muzeu cu arme din sec. 18 si 19, un muzeu cu istoria filmului si fotografiei, altul cu instrumente muzicale si doua expozitii. Una despre Inchizitie si alta despre vrajitorie.

Setenil de las Bodegas - Se afla in provincia Cadiz, Andaluzia, spectaculos amplasat in defileul ingust al raului Rio Trejo, la 17km de Ronda.

Este unic printre satele albe, “Blancos pueblos”, dezvoltandu-se intr-o retea de pesteri. Aproximativ 3000 de locuitori traiesc la propriu in si sub stanca.

Numele vine de la cuvintele latine “septem nihil” – de 7 ori nimic si se refera la faptul ca dupa 7 incercari, armatele crestine au recucerit teritoriul de la mauri, in anul 1484. Numele complet Setenil de las Bodegas dateaza din sec. al XV-lea cand pe langa plantatiile de maslini si migdali au aparut si podgoriile si zona a devenit faimoasa prin vinariile sale (Bodegas). Culturile de vita de vie au fost complet distruse de o insecta parazita, in 1860.

De-a lungul secolelor care au urmat, Setenil de las Bodegas a devenit celebru pentru produsele sale din carne, pentru miere, ulei de masline, pentru produse de patiserie, fructe si legume, pentru baruri si restaurante renumite in regiune pentru delicatesele lor.

Initial pesterile au fost folosite ca depozite pentru marfurile care erau comercializate in peninsula. Cu timpul locuitorii au extins pesterile, au adaugat pereti exteriori si le-au folosit ca locuinte.

Asa a aparut Setenilul de azi, cu casele sale orbitor de albe (acoperisul unor case este chiar o margine de stanca).

Strazile seamana cu niste pesteri lungi si inguste. Unele restaurante si cafenele sunt si ele in stanca.

Nu am zabovit prea mult aici pentru ca urma sa vizitam, in aceeasi zi si Gibraltarul.

---

VIZUALIZĂRI: 5376 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI