Biserica Ortodoxă veche Sf. Nicolae

TIPĂREȘTE

Nu pot încheia ciclul de articole dedicate oraşului Râşnov şi împrejurimilor sale fără o scurtă referire la un lăcaş de cult, monument istoric de importanţă naţională, Biserica Ortodoxă veche Sf. Nicolae.

Ascunsă pe str. Romulus Cristoloveanu, nr. 14, sub o coastă de munte, biserica veche este găsită cu uşurinţă doar de cei care ştiu deja de existenţa ei. Călătorul neavizat va obseva mai întâi turla semeaţă a bisericii noi situată pe o arteră mult mai tranzitată, strada I. L. Caragiale. Venind de la Cheile Râşnoavei şi noi am nimerit mai întâi la Biserica Ortodoxă nouă. Sfântul lăcaş nu este chiar atât de nou (a fost înălţat în perioada 1875-1879), dar s-a păstrat această titulatură tocmai pentru a-l deosebi de cel iniţial, cu mult mai vechi. Deşi frumoasă, pictată de meşterul braşovean Mişu Popp, nu am zăbovit prea mult în biserica nouă. Întrebând unde se află Biserica Ortodoxă veche, am fost îndrumaţi şi chiar ni s-a recomandat vizitarea acesteia.

Am dat colţul pe străduţa uşor în pantă şi curând am zărit, dincolo de o veche poartă cu stâlpii din lemn sculptat, turla îmbrăcată în schele şi prelate a unui lăcaş în renovare. Pe un panou afişat la intrare, pe gard, am citit că Biserica Ortodoxă veche Sf. Nicolae se consolidează şi se restaurează doar pe exterior, iar lucrările se estimează a fi terminate în octombrie 2015.

Administratorul, un om vârstnic, îmbrăcat în straie modeste, stătea singur sub schelele de la intrare, ascuns de ploaia care ameninţa să înceapă. Ne-a ieşit în întâmpinare şi ne-a urat bun venit la Biserica Ortodoxă veche Sf. Nicolae, cel mai vechi lăcaş de cult ortodox care s-a păstrat în sud-estul Transilvaniei. Istoria bisericii este foarte interesantă şi nu cred că o voi putea relata cu talentul şi dăruirea cu care a făcut-o pentru noi acest om aparent simplu, dar cu vaste cunoştinţe privind istoria locului şi a bisericii. Expunerea sa n-a fost rigidă, pur didactică, ci curgea lin, ca într-o discuţie, când şi când mai strecurând şi câte o mică glumă.

Biserica de piatră, cu hramul Sf. Nicolae, a fost înălţată în sec. XIII, cu ajutorul domnitorilor munteni, pentru a servi comunităţii ortodoxe din Râşnov. În cea mai veche parte din actuala construcţie a bisericii, în altar, este menţionat la vedere anul 1384, dar - în urma cercetărilor - specialiştii afirmă că acesta ar fi anul reparării edificiului şi nu al fondării sale.

Tot specialiştii susţin că Biserica Sf. Nicolae, prima biserică ortodoxă din Râşnov, a fost înălţată cu sprijinul material al domnitorului Ţării Româneşti Radu I Basarab şi al urmaşului acestuia, Dan I. Cu contraforturi, cu bolţi şi console, la început biserica avea doar o singură navă şi un altar de formă poligonală la exterior, cu cinci laturi.

De-a lungul timpului, bisericuţa construită lângă pădure, nu departe de cetate, a împărtăşit aceeaşi soartă cu Râşnovul medieval aşezat în calea năvălirilor străine, pe drumul principal care lega Ţara Românească de Transilvania.

În preajma anului 1500, datorită distrugerilor suferite, s-a impus refacerea zidurilor bisericii de la jumătate în sus. Ghidul nostru a insistat asupra acestui aspect arătându-ne urmele acestei intervenţii cam grosolane, vizibile mai ales prin diferenţele de grosime ale pereţilor şi prin modul de îmbinare a consolelor de piatră cu arcele de cărămidă ale bolţilor. Se pare că tot de atunci datează şi acoperirea pereţilor interiori cu frescă. În ultimii ani, au fost scoase la iveală şi restaurate suprafeţe însemnate de pictură. Pe zidul altarului, lângă nişa ferestrei dinspre nord, se poate vedea scena Botezul lui Iisus cu Maica Domnului şi Sf. Ioan alături, iar pe bolţile părţii estice a naosului Vindecarea orbului, Învierea lui Lazăr şi patimile lui Iisus. Tot pe boltă, în centru, ghidul ne-a atras atenţia asupra reprezentării Iisus Pantocrator. Aici mântuitorul nu este înfăţişat cu capul spre răsărit, către altar, aşa cum se obişnuieşte, ci spre apus. Cei patru evanghelişti, sfinţi în medalion şi cete îngereşti sunt reprezentări care acoperă tot restul bolţii naosului.

Pentru că, în timp, spaţiul interior iniţial al bisericii s-a dovedit neîncăpător pentru comunitatea ortodoxă locală în continuă creştere, în 1773 biserica a fost extinsă înspre vest adăugându-se pronaosul şi turnul clopotniţă, intrarea făcându-se prin latura de nord. În zilele noastre intrarea principală este prin peretele vestic, pe sub turla clopotniţei, iar pe peretele nordic, locul vechii intrări este marcat de o nişă amplă, cu o fereastră în partea superioară.

Pictura interioară a pronaosului a fost executată de aceiaşi meşteri care au înnoit prin repictare - culoare peste culoare - şi fresca din spaţiul vechii biserici. Inspiraţi de iconografia acesteia, meşterii au pictat bolta tot cu scene din viaţa lui Iisus (Fuga în Egipt, Botezul, Învierea lui Lazăr, Cina cea de Taină, Sărutul lui Iuda, Drumul Crucii, Răstignirea, Punerea în Mormânt). Pe boltă şi pe pereţi mai sunt pictaţi cei patru evangheliştii, Maica Domnului, sfinţi în medalioane şi heruvimi încadraţi cu motive florale.

În prezentarea tuturor acestor scene, dovedind vaste cunoştinţe despre iconografia ortodoxă, ghidul ne-a atras atenţia asupra unor particularităţi neobişnuite: în scena calvarului este reprezentat şi un turc, răstignirea nu este pe cruce, ci pe un simplu stâlp, la Cina cea de taină sunt prezenţi doar 10 apostoli, masa fiind ovală şi nu dreptunghiulară, iar un personaj biblic era înfăţişat cu cap de oaie.

În timp ce ne prezenta picturile bolţii, parcă mirat că nu ne repezim să fotografiem, ghidul nostru a întrebat direct: "Da' n-aveţi aparat?" Aveam, era chiar în mâna mea, dar nu mă înduram să-i întrerup povestirea pentru a-i cere permisiunea să fotografiez. Voiam s-o fac la sfârşit. Atunci soţul mi-a luat aparatul şi a fotografiat bolta din mai multe unghiuri, la invitaţia ghidului intrând chiar şi în altar acolo unde - se ştie - femeile nu au acces.

Două evenimente istorice deosebit de importante pentru ţară sunt legate şi de Biserica Ortodoxă veche Sf. Nicolae din Râşnov.

În anii 1599-1600, Râşnovul a găzduit pe Mihai Viteazul şi a ajutat la aprovizionarea şi chiar la refacerea oştirii sale. După înfrângerea de la Mirăslau (septembrie 1600), Râşnovul "oraşul domniei mele", cum obişnuia domnitorul să spună, i-a adăpostit familia şi a fost locul în care şi-a reorganizat armata pregătind-o pentru biruinţa de la Gurăslău, din anul următor. În toată această perioadă, Biserica Ortodoxă veche Sf. Nicolae a primit importante danii de la domnitor.

În 1821, în timpul Revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, Râşnov a adăpostit aproape 300 de refugiaţi din Ţara Românească, Biserica Ortodoxă veche Sf. Nicolae fiind cea la care au găsit şi sprijin duhovnicesc.

La sfârşitul sec. XIX, fără preoţi şi credincioşi care s-au mutat într-un lăcaş mai spaţios, Biserica Ortodoxă veche Sf. Nicolae a început să se degradeze şi să cadă în ruină. Abia în 1925 biserica părăsită a intrat în grija comandantului garnizoanei Râşnov care a reparat-o, a înzestrat-o şi a transformat-o în capelă a regimentului. Ulterior, în partea sudică, spre deal, a luat fiinţă un cimitir al eroilor. În faţa crucilor mici, de aceeaşi formă şi cu aceleaşi dimensiuni, un monument impunător având înscrise pe soclu mai multe nume, veghează şi astăzi somnul de veci al eroilor locali căzuţi în timpul luptelor din 1916-1918.

Nu pot încheia fără a sublinia că administratorul, ghidul nostru, ne povestea totul cu multă dăruire, parcă bucuros că are pentru cine vorbi. Nu a contat că eram doar noi, doi vizitatori. Din glasul lui răzbătea mândria atunci când spunea că Râşnovul are patru obiective turistice mai importante între care această biserică monument, în care şi Mihai Viteazul s-a rugat şi a dormit.

Inutil să mai amintesc faptul că expunerea lui era presărată cu date istorice, cu dimensiuni exacte ale sfântului lăcaş, cu expresii tipice de arhitectură şi pictură bisericească pe care, regret, nu le-am reţinut.

În final, ghidul ne-a oferit câte un păhăruţ cu apă sfinţită.

Trebuie să mai menţionez că programul de vizitare a Bisericii Ortodoxe vechi Sf. Nicolae din Râşnov este zilnic între orele 10.00-17.00 şi nu se percepe tarif de vizitare. Cei care doresc, pot pune ceva în cutia milei.

---

VIZUALIZĂRI: 5228 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI