Incursiune in al noulea cer

TIPĂREȘTE

Este 7 iulie, zi de sambata, in care avem programata excursia “Saona-Canto de la Playa”; ora 6 dimineata, ne strangem in fata la Bavaro (centrul de plecari in aventuri), sapte romani si cativa vorbitori de spaniola; emotii, nerabdare, sentimente amestecate; in jur de 6,30 ne vine transportul si facandu-se prezenta, intr-un sfert de ora plecam. Dupa un drum, as spune pestrit, de circa 2h, cu o pauza (oprire de vreo 20 min. in care am si platit suma de 75$/pers. pentru excursie), ajungem in Bayahibe, pe o plaja unde ne intampina un tablou de vis, ce te face sa cazi in contemplatie: nisip argintiu-auriu, Marea Caraibelor cu un pastel de culori greu de imaginat, palmieri care mai de care mai impozanti, ce sa mai spun: un peisaj de pus in rama. Ne-am imbarcat in doua barci de viteza (speedboats), una in care eram si noi, fiind condusa de capitan Biluta, care, aveam sa traim pe propria piele mai tarziu, avea sa fie animatorul numarul unu, VIP-ul, sufletul si motorul intregii distractii; si am pornit, luand-o usor, apoi din ce in ce mai tare, taind valurile, chiar planand, fiind o experienta grozava (eu care am rau de senzatii tari, pline de adrenalina, precum golurile de aer, viteza pe valuri, etc.), pot spune, chiar mi-a placut (bine, am stat in spate, ca daca eram in fata? nu stiu daca m-ai vorbeam asa acum; a stat sotia, dar ea exalta, fiind mare amatoare de astfel de senzatii)

-Ne-am oprit prima data la mangrove, care sunt niste palcuri de arbori si arbusti, cu coroana afara, dar cu tulpina in apa si radacina prinsa de fundul marii; dupa vreo15-20min., am serpuit minipaduricile din mare si in fata ne-a aparut insula Saona; capitan Biluta, oprind un pic, ne-a vorbit, istoric si geografic, despre Saona si despre itinerarul ce-l aveam mai departe in excursia noastra; {Insula SAONA, are cca. 100km2, aflata in sudul Republicii Dominicane, inconjurata de Marea Caraibelor, apartine de provincia La Altagracia, fiind parte din grupa insulelor Antilele Mari; este cea mai mare insula adiacenta a Dominicanei si parte din Parc Nacional del Este (parcul national de est); numele vechi, dat de indienii tainii, era Adamanay, iar in 14 sept. 1494, Cristofor Columb, in a doua expeditie, a debarcat aici, numind-o”Bella Savonesa”, insula fiind independenta de” La Espanola”, adica Dominicana de azi; mult timp i s-a spus Savona, dar din vorbire s-a slefuit ca Saona; este populata in foarte mica parte de un sat de pescari, numit Mano Juan}; si da-i viteza…am luat-o la dreapta (stanga pe harta), am oprit prima data pe o plaja superba, dar nu debarcam, capitanul a vorbit cu cineva, apoi am plecat mai departe; trecem de o plaja cu niste casute de lemn, adunate, in spatele palmierilor, si dupa cateva zeci de salturi peste valuri si onduleuri de parca faceam jaloane la examenul de carnet, am poposit pe o plaja, de nici nu stiu cum s-o definesc, ca nu cumva s-o nedreptatesc; un rom (sau mai multe) ca aperitiv, baie, foto, corali, pesti si o mica masa (snack), dar peisajul e divin: marea, plaja, natura virgina, totul este luat din poze; si voi lasa pozele sa vorbeasca, cuvintele sunt prea sarace.

-Dupa vreo 2h, am plecat, navigand pe unde am venit, si am facut o oprire in satul Mano Juan; aici, o bere rece (2$), taclale, unii suveniruri, intr-un loc parca rupt de lume, gen delta noastra, cu case simple din lemn, mai mult un acoperis deasupra capului, dar cu localnici pe cat de simpli, pe atat de omenosi.

-Am poposit in Mano Juan pret de un ceas, apoi am plecat si ne-am oprit pe o plaja, ce avea rol de camping, aici am luat pranzul, foarte bun, langosta, friptura de porc, cartofi (yuca) copti cu unt, legume, apa, cola, bere si nelipsitul rom, toate la discretie, din destul; apoi foto, impresii si pe sa, adica pe banca barcii de viteza; directia: piscina naturala.

-Aici, ce sa zic; apa pan’la brau, cristalina, aglomeratie multa, iahturi, barci, catamarane, suflare multa; ne-am strans grupul nostru (vreo30-40 pers.) intr-o parte, ca de avut, avea multe parti piscina asta, ne-am balacit si a urmat ritualul romului, avand doi tineri spanioli, pe post de insuratei, iar capitan Biluta facea oficiile; veselie mare, glume si mult, foarte mult rom; poze cu stelele de mare, distractie si voie buna.

-De aici am plecat cu catamaranul “Capitan Gringo” si de parca n-ar fi fost de ajuns ce”patimisem” pana acum, s-a incins o petrecere, pe care n-o vom uita, sper niciodata; muzica, dans, apa, cola si bineinteles rom; din pacate timpul (si catamaranul) a mers prea repede, astfel ca spre seara am debarcat, unde ne astepta acelasi mijloc de transport care ne-a si adus, si pe la 9, eram la hotel.

A fost una dintre acele zile minunate, dupa care toti tanjim, vrand sa traim viata la maximum; aici, pe pamant, facand o incursiune in Paradis!

---

VIZUALIZĂRI: 6540 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI