ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 14.05.2019
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Braila
ÎNSCRIS: 10.05.19
STATUS: GOLD
DATE SEJUR
JUL-2014
DURATA: 7 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
100.00%
Încântat, fără reproș
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 12 MIN

Poveste Thassos, Potos iulie 2014

TIPĂREȘTE

Asa cum am promis revin cu povestioare, de data asta din Thassos.

Excursie 1…

Prima oprire a fost la Manastirea Arhanghelului Mihail, cea mai mare manastire de pe insula, construita vis-a-vis de muntele Athos si unde se pastreaza o bucatica din pironul cu care a fost rastignit Iisus la mana dreapta... o manastire de maicute, cu o arhitectura tipica Greciei - foarte frumoasa, ingrijita si linistita si unde te echipeaza cu fuste si pelerine - pentru femei si pantaloni lungi pentru barbati - tinuta decenta... urmatoarea oprire - ruinele din Ali (sau cum ii mai spun grecii Alike)... constructii impozante din marmura de Thassos, ce dupa atatea secole isi mai pastreaza inca maretia... si vechea cariera de marmura de pe malul marii, renumita pentru cea mai alba marmura din lume si aici, la Alike, ce mai alba din Thassos.

Ne-am continuat drumul si urmatoarea stationare a fost in orasul Panaghia, unde am vizitat izvorul indragostitilor, cica cuplurile care beau apa din el vor ramane indragostiti pentru toata viata (de obicei barbatii evita cu orice pret si sub orice motiv sa bea apa din izvor, de data asta grupul nostru a avut mai multi romantici, inclusiv sotul meu - care cauta o sticla sa mai ia si cu el, ca sa fie la sigur:. Am mai vazut aici copacii cu scorburi in forma de inima si biserica din oras (si cea mai mare de pe insula) unde se pastreaza unul din steagurile lui Richard Inima de Leu.

Am coborat apoi, pe stradute inguste si intortocheate pana la o fabrica de ulei de masline, am vazut intreg procesul de productie si am stat la povesti cu proprietara, ajutati, desigur, de ghida noastra Sinette.

Si, in sfarsit, am ajuns la partea cea mai delicioasa - degustatia de dulciuri! Aici am vazut toate minunatiile lumii de la cirese, smochine, nuci verzi, portocale, ananas, mere, pere etc., cu care eram deja obisnuita, pana la dovlecei, rosii si alte legume, conservate in miere... mmmm, o bunatate...

Astfel, ajunsi la jumatatea zilei ni s-a oferit posibilitatea sa facem o baie la Golden Beach, o plaja cu nisip fin si apa superba, de altfel cum e in toata Grecia (apa aici e de toate culorile posibile, incepand cu bleu galbui, toate nuantele albastrului, verdelui si violetului si asta tot datorita pietrelor de pe fundul marii).

Am mai vazut actuala cariera de marmura - un munte din blocuri imense de piatra alba - de fapt nu erau chiar blocuri, piatra era taiata foarte regulat si iti dadea impresia ca intreg muntele e format din cuburi mari de piatra.

Urmatorul popas a fost in Limenas, capitala, unde am admirat ruinele pietei vechi si piata noua, care se afla pe doua parti ale orasului, mai exact sunt separate de o straduta... o plimbare romantica printre tavernutele dragute in toate culorile curcubeului, dar, specific grecilor nu lipseste albul si albastrul.

Am uitat sa adaug ca am facut poze la toate colturile si pietricelele posibile, caci, ca la greci, fiecare pietrcica are povestea ei si cum s-o ratam noi :)

O ultima oprire, inainte de a ajunge acasa si de a ne infrupta din delicioasele mancaruri grecesti, a fost o vizita la o fabrica de bijuterii, desi asa si nu am vazut procesul, decat la un tv (care mai era si pe mute) dintr-una din sali, am inteles ca era o vizita strategica, ne-au pacalit ca vedem o fabrica, care, de fapt, era un magazin cu fel de fel de accesorii si bijuterii, poate poate li se inmoaie inima barbatilor si le cumpara ceva sotiilor sau iubitelor...

si intr-un final, obositi, dar satisfacuti, ne-am tarat picioarele pana la hotelul nostru... dar, ca orice tineri - nu am venit sa pierdem vremea in casa asa ca, am continuat la plaja, apoi cu cate un gyros XL (ca doar suntem in vacanta, la calorii ma gandesc acasa :) apoi o plimbare prin satuc si la final o bere si un suc pe terasa noastra... A fost frumos, ce sa mai... Va recomand cu incredere daca ajungeti pe aici :)

si ca sa inchei - maine e o noua zi cu alte lucruri noi de vazut, desi e o insula cu o sosea de numai 98 km (de jur imprejur) ai ce sa admiri aici... Va doresc o noapte buna si vise colorate!!! V-am pupat!

 

O noua zi… Uffff, am ajuns si noi acasa... am mai dat o tura sa mai vedem imprejurimile inainte sa ne retragem la cuibusorul nostru, asta mai ales pentru a se aseza mai bine mancarea... pentru ca, sincera sa fiu - am mancat foaaarte mult... ne-am plimbat putin pe ulicioare sa vedem care din taverne ne face cu ochiul in seara asta si din care iese cel mai imbietor miros... meniuri - variate, numai banuti sa ai... ne-am topit la vederea unor clatite, pe care, o tanti zambareata le intindea de zor cu un betisor din lemn, pe o plita incinsa (am si eu un betisor din asta acasa, insa nu l-am folosit pentru ca, cu toata indemanarea mea, nu-mi iesea in nici un fel sa-l manuiesc... uite ca azi am inteles secretul - de vina pentru insuccesele mele era, de fapt, tigaia mea de clatite - prea mica pentru asa manevre)... clatite gustoase cu umplutura la alegere... am zis ca dupa masa ne intoarcem numaidecat sa le gustam...

intre timp chelnerul (un roman durduliu) de la Casa di Pizza ne-a zambit larg si ne-a indemnat sa intram la ei - a fost atat de convingator - ca ne-am oprit, mai ales ca stiam ca au ca dulce din partea casei, un chec insiropat - exact pe gustul sotiorului meu... Ne-am asezat la o masuta afara, la aer si astfel, am avut frumoasa experienta sa auzim niste lautari greci, care treceau pe strada si se opreau la cate o tavernuta, sa bucure clientii cu sunetele irepetabile ale unei bouzouki - instrumentul lor popular...

De data asta nu am rezistat tentatiei si am luat cate un gyros la farfurie... un gyros enorm, gigant nu alta, cat sa se sature doi dintr-unul... si, ce credeti - am mancat tot, cu riscul sa mi se dilate stomacul si sa nu mai dorm la noapte, dar nu am putut sa nu mananc - atat de delicios a fost... si cum era de asteptat n-am mai avut loc de clatite, dar ne-am promis ca maine numaidecat mergem dupa ele... erau prea apetisante ca sa renuntam :)... in drum spre casa am asistat la dansul unui batranel grec.

Grecii, dupa cum se stie, beau mult, mananca mult (portiile lor sunt mari, caci mai bine, zic ei, sa ramana pe masa, decat sa nu ajunga), canta toata ziua, fara un motiv anume si danseaza unde prind, mai sparg si farfurii ca sa alunge spiritele rele si isi urca femeile pe masa sa le admire toata lumea... deci, mosulic-al nostru avea chef, cu un pahar de bere in mana (un altul gol se odihnea pe masa, si dupa cum am dedus - sursa lui de buna dispozitie), se unduia in ritm de dans grecesc, aplaudat in tact de un grec mai tanar si fredonand amandoi melodia ce rasuna dintr-un difuzor la usa de la intrare, toata actiunea se desfasura pe terasa, afara.

Am oprit si noi, ca multi alti trecatori, sa admiram dansul batranelului, care, entuziasmat de admiratori, a lasat si paharul din mana si a inclus in programul lui figuri de dans mai complicate :)...

In aplauzele noastre, mosulica s-a inchinat fastuos si si-a luat locul la masa sa-si termine berea, iar noi ne-am indreptat fericiti spre casa... Inca o zi frumoasa in Grecia... simt cum ma indragostesc de tara asta si nu-mi mai vine sa mai plec :)

Azi spre seara, cand ne-am intors de la plimbarea cu atv-ul, vazand ca am stat putin pe tableta si apoi mi-am gasit alta treaba, sotiorul meu ma intreaba nedumerit:, azi nu scrii? " Si desi nu este fanul numarul unu al lecturii, povestioarele mele le citeste cu interes, poate ca-i place cum scriu, sau poate pentru ca citindu-le mai retraieste o data acele clipe minunate petrecute aici in Grecia.

Ziua de azi a fos cea mai speciala zi din vacanta noastra, poate pentru ca maine plecam sau poate pentru ca intr-un timp atat de scurt am reusit sa vedem azi multe locuri, printre care si cea mai frumoasa plaja de pe insula.

Ne-am trezit devreme si am inceput ziua la fel ca celelalte - cu cafeluta la terasa, pe la 9:30 am ajuns la inchirieri auto, unde in baza rezervarii de joi, ne-am luat atv-ul si am pornit in marea noastra aventura :)... Un atv oranj, un plin de benzina, un soare sclipitor pe cerul fara nori si cel mai bun sofer (Valentin al meu) de atat a fost nevoie pentru a face dintr-o zi obisnuita de sambata una de neuitat (am mai uitat sa adaug un rucsac greu in spatele meu, dar sa trecem peste :))... Baiatul de la inchirieri (roman si el) ne-a dat o harta cu obiectivele principale de vizitat si ne-a spus sa incepem cu Giola (aflat cam la 1 km de la soseaua principala, pe un drum de tara - un fleac pentru un atv) cica e ceva de vis acolo...

Hm, nu stiu ce visuri are baiatul de la inchirieri, dar sigur nu coincid cu ale noastre :), ajunsi la fata locului, am consatat ca locatia e, de fapt la 2 km distanta de sosea. Ei, am zis noi, ori cu 1 km mai mult, ori cu unul mai putin, oricum nu ne grabeste nimeni... Asta am zis-o noi inaine de a o apuca pe drumul spre faimoasa Giola.

Un drum ingust, incat 2 masini nu reusesc sa treaca odata si foarte anevoios. Ajunsi cam la jumatatea drumului, am realizat cu stupoare ca nu mai putem cobori cu atv-ul, asa ca l-am lasat la umbra si am mers pe jos - am ajuns pana aici si sa nu vedem noi Giola?

Intr-adevar a fost ceva de vis, specific - de cosmar- urcarea si coborarea (foarte abrupta si fara un firicel de umbra) pana la un golfulet cu apa verde, in care se inghesuiau vreo 15 persoane si mai asteptau alte 20 sa se hotarasca sa intre sau nu. Am facut si noi cateva poze si ne-am intors dezamagiti, mai ales ca gaura aia noi am vazut-o de pe mare zilele trecute.

Deci, n-a meritat efortul, desi, dupa obiceiul meu - sa cautam ceva frumos si util in orice lucru, ne-am mai desteptat si noi si am facut putina miscare - tot un bine pentru organism.

Odata ajunsi la atv, am mai consultat harta si am decis ca urmatoarea oprire sa fie Paradise Beach - o plaja cu nisip fin si apa mica, pe o distanta de 200 m. Iarasi o coborare dificila, care de data asta nu a fost in zadar - munte, mare curata si nisip frumos. O placere sa te balacesti, mai ales dupa 2 ore in caldura.

Alte cateva zeci de km cu opriri pentru poze (caci trebuie sa vada si toata familia pe unde am fost noi)... Am lasat in urma linistitul orasel Potamia, apoi a urmat Panaghia (pe care l-am vizitat in turul de insula) inca cateva localitati, am inlocuit intinsele plantatii de maslini cu nesfarsitele paduri de pin, iar caldura soarelui de amiaza cu racoarea muntelui, am ajuns si la actuala cariera de marmura (pe care am avut ocazia s-o studiem mai amanuntit de data asta si sa-i admiram grandoarea), am baut apa de izvor si usor usor am ajuns la indicatorul Makriammos - renumita plaja de marmura (marble beach) a Thassosului.

Un alt drum forestier de vreo 4 km (justificat si de data asta), unde pinii de pe margine albiti de praful de marmura (la fel si noi cand am ajuns la destinatie) acopera aproape in totalitate vederea spre mare, ce ne ducea in eroare, caci nu mai stiam daca urcam sau coboram, sau daca macar eram pe drumul cel bun (de indicatoare nici urma).

Astfel, am ratat intrarea spre Makriammos, insa am ajuns la Saliara - plaja de marmura marunta (din cele spuse de alti romani cu care ne-am intilnit jos la Saliara, Makriammosul este plaja de marmura mascata, noi nu am vazut-o, dar sper ca cei care vor ajunge aici, s-o faca).

Dupa cum spuneam si mai devreme - am gasit cea mai minunata plaja de pe insula. Marmura de toate marimile incepand cu o samanta de mac si ajungand la un bob de fasole si de toate formele, slefuita si usor rotungita, perfecta in imperfectiunea sa, acopera toata plaja si inainteaza in mare. O senzatie divina sa calci pe ea, sa inchizi ochii in timp ce cufunzi mana in apa si s-o scoti plina de mii de pietricele... Te absoarbe activitatea asta si uiti cu desavarsire de timp... si apa... apa asta de un verde smarald care trece in albastru de numai stii unde e apa si unde e cerul... aici e raiul nostru pe pamant (chiar daca nu e o plaja amenajata si moderna, anume salbaticia sau mai bine spus naturaletea ei ne-a facut sa ne indragostim de ea)...

Impresionati de frumoasa Saliara, cu greu am reusit s-o parasim si sa ne intoarcem la calatoria noastra (si-a ocupat un loc aparte in inimile noastre si cu siguranta nu este locul pe care-l vom uita vreodata, mai degraba este locul unde am vrea sa revenim, desi avem convingerea ca lumea e prea mare si variata ca sa ne intoarcem a doua oara in acelasi loc). Am mai admirat-o o ultima oara si am plecat mai departe ca sa trecem prin Limenas si sa ajungem la La Scala Beach - o plaja privata, amenajata, galagioasa, pentru tineri dornici de distractie, insa nu pentru romanticii de noi :)...

intr-un final am ajuns acasa arsi de soare si obositi, dar incantati si cu gandul la clatite... pe care insa, nici de data asta nu ne-a fost dat sa le savuram - ne-au ademenit inaintea lor un corn cu crema de vanile, absolut delicioasa si un desert cu crema de cacao la baza, un blat pufos si insiropat, ca de negresa la mijloc, acoperit de un alt strat de crema de cafea si glazurat cu caramel - o nebunie!

si o ultima plimbare nocturna prin satuc... un catelus jucaus (un pui de brac german dupa cate am inteles eu) negru, cu zgardita rosie a sarit la poalele mele si a cerut atentie cu o insistenta specifica acestor minunate creaturi, ne-am jucat cu el si l-am lasat in urma indignat de prea putinul timp acordat marieii sale, pentru a urmari miscarile usoare si delicate ale unui pictor caricaturist, care abea de apuca sa bea apa de aglomeratia din jurul lui si de clientii dornici de o amintire colorata din Potos.

De data asta nu ne-am urmat traseul binecunoscut printre taverne, nu mai eram flamanzi si nu ne mai ademeneau, asa ca am luat-o pe o straduta mai ingusta unde ne-am bucurat de o scena absolut induiosatoare - o batranica asezata pe scaun cu picioarele intr-un lighean cu apa, alaturi batranelul ei ii tinea de urat si o mangaia pe mana, in jurul lor cateva lumanari aprinse, pe o masuta de ceai si pe jos... la cativa pasi distanta un baietel de vreo 10 ani (nepotul lor, am banuit eu) se tolanea pe pavajul inca cald, in plina strada... la o alta terasa batranelul dansator de ieri isi savura berea, de data asta insotit de un alt grec... ceva mai departe o alta familie isi bea ouzo-ul si glumea, de parca nu ar mai fi griji si nevoi pe lumea asta... se bucura de momentele petrecute impreuna, fara graba, in liniste...

Noapte buna frumoasa Grecie...


[fb]
---
Trimis de UlianaPirlea in 14.05.19 13:06:52
Validat / Publicat: 14.05.19 14:07:29
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.

VIZUALIZĂRI: 964 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (UlianaPirlea); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P09 [fără descriere]
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 16650 PMA (din 19 voturi)

ECOURI la acest articol

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
  • Niciun abonat la acest review, încă...
  • Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Potos şi împrejurimile:


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

     
    [C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.057876110076904 sec
    ecranul dvs: 1 x 1