Porto - dragoste la prima intalnire...

TIPĂREȘTE

Dupa doua zile petrecute in capitala nordului Italiei-Milano (vezi impresii), aceiasi companie low cost Ryanair cu care am calatorit si de la Bucuresti la Bergamo, ne-a dus intr-o zi insorita de sfarsit de mai intr-un oras pe care l-am descoperit si de care ne-am indragostit iremediabil – Porto, capitala vinului cu acelasi nume.

Aeroportul din Porto - Francisco Sa Carneiro Airport- mare si foarte modern poarta numele unui fost prim ministru portughez, care in 1980 si-a gasit sfarsitul dupa ce avionul cu care zbura s-a prabusit. Aeroportul este la aproape 10 km de centrul orasului si este deservit de o linie de metrou de ultima generatie, partial subterana, aflata in continua extindere. Dupa o calatorie confortabila de 30 minute am coborat in centrul orasului la statia Bolhao, iar de aici, foarte aprope am avut cazarea rezervata la Bandeira3Rooms - un apartament curat, cochet, dotat cu absolut toate cele necesare pentru un sejur minunat de 3 zile in Porto. Recomand cu mare placere aceasta locatie, despre care voi scrie pe larg intr-un review separat. Pret cazare pentru 3 nopti -142 euro.

Foarte aproape de Bandeira3Rooms (5 minute mers pe jos) se gaseste Mercado do Bolhao. Piața Bolhão este cea mai faimoasă din oraș, iar în 2006 a fost clasificată drept un loc de interes public. Datând din 1850, cu o structură singulară cu două etaje, este caracterizată de monumentalitatea arhitecturii sale neoclasice.

Pe exterior, piața este împărțită într-un număr mare de magazine si localuri ieftine de servit masa. Intr-unul din acestea - Lameiras Churrasqueira de pe Rua do Boujardim 546, am servit un meniu tipic portughez foarte gustos si ieftin (16 euro-2 persoane) in care pestele lor preferat-codul (bacalhau-in portugheza) este la mare cautare… dealtfel acest peste - codul, gatit intr-o multime de variante, dar mai ales sarat si uscat de briza Atlanticului, reprezinta dupa mine un simbol national..., . este ieftin si nu lipseste de la nici o masa… aviz amatorilor!

Dupa ce ne-am familiarizat cu atmosfera, gusturile si felul foarte deschis al localnicilor, am pornit sa cucerim orasul, un oras despre care nu stiam multe, dar care ne-a oferit surprize minunate la tot pasul. Am inceput cu Igreja de San Trinidade (Church of Trinidade), construita pe parcursul întregului secol al XIX-lea, în urma proiectului arhitectului Carlos Amarante Cruz. Un panou mare de pictorul José de Brito, reprezentând Botezul lui Hristos, se evidențiază în altarul principal. Ajungem apoi la Primaria din Porto (City Hall). Este unul dintre reperele din Porto, situata în partea de sus a bulevardului Aliados, în inima centrului. Împreună cu Turnul Clérigos, acesta este unul dintre cele mai faimoase monumente printre turiști. Primăria orașului Porto este o clădire impunătoare care datează de la începutul secolului XX. De remarcat de asemenea este turnul solid cu înălțimea de 70 de metri, cu un ceas de carillon.

Din Praca Da Liberdade dominata de statuia lui Pedro al IV-lea am luat-o pe Rua dos Clerigos spre Igreja si Torre dos Clerigos (Turnul Clericilor)

Complexul arhitectural al Clericilor, considerat monument național de la 1910, este unul dintre punctele turistice de interes. Turnul, Muzeul și Biserica sunt o locație care trebuie văzută de toți cei care vizitează orașul Porto.

Biserica și Turnul fac parte dintr-o clădire construita in secolul al XVIII-lea, care a marcat configurația urbană a orașului, situată pe o stradă neuniformă, dar folosită în mod strălucit de arhitectul italian Nicolau Nasoni, care a reușit să creeze o clădire istorică. Biserica și Turnul sunt adiacente Casei Frăției, care, din 2014, după ce a devenit muzeu, este deschisă publicului.

Cu o înălțime mai mare de 75 m, după ce se urcă 225 de trepte șe ajunge in vârful turnului. Vederea asupra orașului este absolut uimitoare. Pret intrare in Biserica, Turn si Muzeu – 2 euro cu Porto Card… am uitat sa va spun ca am cumparat din aeroport Porto Card pentru 3 zile-25 euro/persoana, foarte util si cu multe gratuitati, inclusiv transportul in oras.

Dupa ce-am coborat din Turn, cu picioarele tremurand ne-am asezat pe terasa la o masa, la Casa Portuguesa do Pastel De Bacalhau. Casa Portuguesa do Pastel de Bacalhau își propune să unească două tradiții istorice naționale: pământul și marea. Dar, de asemenea, urmărește să unească si două tradiții gastronomice: prajitura din carne de peste cod și brânza Serra da Estrela. Prajitura seamana foarte bine cu un cartof mare alungit plin cu cod sarat (iarasi cod) si branza de oaie din rasa Bordaleira. Pastel de Bacalhau se pregateste la vedere, este servit aburind, este foarte gustos, are o aroma aparte si costa 3 euro… merita incercata experienta!

Unul din reperele orasului, foarte cautata de turisti este Livraria Lello (Libraria Lello). Istoria Librariei Lello este, de asemenea, povestea fraților Lello care deschid librăria în 1906. José și António Lello s-au născut în Villa Ramadas, în Fontes, Santa Marta de Penaguião. In mai bine de un secol, Livraria Lello a găzduit oameni de artă și scriitori, a fost inspirația multor autori aclamați, un loc pentru întâlniri sociale, spectacole și o bibliotecă primitoare pentru mulți dintre cititorii avizi de cunoastere. Astăzi primește mii de vizitatori din întreaga lume, care intră zilnic aici pentru a vizita această bijuterie neo-gotică de la începutul secolului al XX-lea. Un amanunt comercial interesant: la fiecare carte cumparata se aplica o reducere. Ex: eu am cumparat o carte despre istoria librariei care costa la raft 6 euro, la casa am platit doar 2 euro (4 euro a fost reducerea). Pret intrare librarie-4 euro/persoana cu Porto Card.

Ajungem apoi intr-un loc unde privind cu atenție la ceea ce pare a fi doar o singură biserică mare, realizam ca sunt de fapt două biserici, legate cu ajutorul uneia dintre cele mai înguste case din lume de doar 1 metru lățime.

La stânga este Igreja Carmelitas, parte a unei vechi mănăstiri din secolul al XVII-lea, cu o fațadă clasică simplă, cu clopotniță și un interior bogat auriu.

La dreapta se află Igreja Carmo, construită mai târziu în secolul al XVIII-lea. Este un exemplu magnific al arhitecturii baroce târzii, cu un singur naos compus din sculpturi aurite, executate de către maestrul Francisco Pereira Campanha. În exterior, un perete lateral este complet acoperit de panouri albastre și albe.

Casa care separă cele două biserici a fost locuită până acum aproximativ 20 de ani. A fost construită pe baza unei legi speciale care prevedea că două biserici nu puteau împărți niciodata un zid, Aceasta casa asigura deasemenea, castitatea dintre călugării din Carmo și călugărițele Carmelitas.

Tot la capitolul biserici mai mentionam doua intalnite in drumul nostru: prima dintre ele - Igreja dos Congregados, biserica de la începutul secolului al XVIII-lea, cu fațadă în stil baroc. Este dedicata sfantului Antonio. Această devoțiune se reflectă atât în față, unde este o statuie a Sf. Antonio, precum si pe plăcile exterioare dar și pe pereții interiori, în care sunt descrise scene din viața sa.

Cea de-a doua - Igreja de Santo Ildefonso construită între 1709 și 1739. Fațada este decorată cu dale albe si albastre si ilustrează scene din viața Sf. Ildefonso și alegorii din Euharistie.

Dupa atata hrana spirituala ne-am intors pe seara catre casa pe una din strazile emblematice din Porto - Rua de Santa Caterina - o arteră comercială de 1500 de metri lungime care este principalul centru comercial din Porto. Aici am admirat stilul architectonic si am simtit atmosfera de Belle Epoque a celei mai cunoscute cafenele din Porto-Café Majestic.

A doua zi in Porto a debutat incantator. Un soare cald si bland de mai ne chema sa incercam noi experiente in orasul traversat de raul Douro. Modernul metrou ne lasa la primele ore ale diminetii in statia Jardin do Morro, in cartierul Vila Nova de Gaia - cartierul cramelor si producatorilor celebrului Vinho do Porto.

Descoperirea Vinho do Porto rezultă dintr-o coincidență pură. În timpul secolului al XVI-lea, comercianții englezi, înrădăcinați în orașul Porto, își comercializau vinurile, din vii plantate în Valea Douro. Înainte de a porni in calatoria pe ocean catre Anglia, un englez s-a gandit sa adauge rachiu de struguri, neutru, cunoscut sub numele de "aguardente" sau "brandy" în butoaiele cu vin în scopul de a întrerupe fermentația, păstrând astfel zahăr rezidual în vin și crescând substanțial conținutul de alcool. Integrarea cu succes a vinului, a lemnului de stejar și a brandy-ului a dus la un vin fortificat, dulce, dar foarte plăcut, astfel încât Vinho do Porto a fost creat.

Aceasta interesanta istorie am ascultat-o cu interes atunci cand am vizitat Real Companhia Velha.

Aceasta companie producatoare de vin a fost fondată la 10 septembrie 1756 de Carta regală a regelui D. José I, sub auspiciile primului său ministru, Sebastião José de Carvalho e Melo, contele de Oeiras și marchizul de Pombal.

Formată de cei mai importanți fermieri din Valea Douro și de figuri importante ale orașului Porto, compania a fost însărcinată cu "susținerea cultivării viței de vie, păstrarea producției sale naturale și a purității sale, în beneficiul agriculturii, comerțului si sănătatii publice ".

Beneficiind de un ghid care vorbea romaneste! (moldoveanca de-a noastra de la Chisinau casatorita c-un portughez) intreaga vizita la Real Companhia Velha a fost extrem de interesanta si instructiva, culminand la sfarsit cu o degustare de vin de Porto, pe care o voi tine minte mult timp de acum incolo… Va pot spune ca am vazut aici vinuri vechi de 10,20,40 ani pastrate in butoaie imense de stejar, si una din cele 10 sticle de vin, produsa si pastrata din 1867 (avea deci 150 ani!!) sticla care era la vanzare si costa nici mai mult, nici mai putin de 2750 euro!!!...

In preajma unei asemenea comori, am cumparat si noi 2 sticle de vin de Porto, vin produs in 2016. Fiecare sticla a costat 5,25 euro. Intreaga vizita a durat aproape o ora si a fost gratuita datorita Porto Card, un bilet normal costand 14 euro/persoana.

La intoarcere spre orasul vechi am traversat podul-Ponte de Dom Luís I. Legendarul pod al orasului Porto, a fost inaugurat in anul 1886, moment in care detinea intaietatea ca cel mai lung arc metalic din lume. Astazi, nivelul superior este rezervat liniei de metrou, pe cand cel inferior automobilelor si pietonilor, facand legatura intre centrul orasului si zona portuara de la Vila Nova de Gaia. Podul oferă priveliști fantastice asupra cheilor orașelor, asupra râului Douro și asupra dealurilor cu toate marile case producatoare de vinuri

Dupa sesiunea foto executata cu entuziasm de pe podul Ponte de Dom Luís I ajungem in mijlocul cartierului Ribeira acolo unde troneaza impunatoare, dainuind peste secole Catedrala Se ́. Cu zidurile sale masive si turnurile sustinute de pilastrii, Catedrala din Porto pare o fortareata. Structura sa romanica originara din sec. XIII este inca vizibila. Un secol mai tarziu i-au fost anexate o capela funerara si galeriile in stilul gotic si decorate cu azulejos alb-albastre. Edificiul impozant de langa catedrala este Paco Episcopal, remodelat in sec. XVIII de celebru architect Nasoni.

In mijlocul esplanadei Terreiro da Sé se inalta o coloana rococo numita Pelourinho - un monument de piatră reprezentând guvernul local (pelourinho). Monumentul, construit în 1945, a fost reproducerea unui desen datând din 1797.

La intrarea in Terreiro da Sé este foarte vizibila statuia pe cal a unui cavaler in armura: este Dom Vimara Peres, un duce crestin din Gallaecia care in 868 a eliberat Porto de sub stapanirea maura si s-a declarat conte de Portus Cale; firesc, Portus era Porto de azi, iar Cale era cam pe locul unde azi se afla Vila Nova de Gaia, la sud de raul Douro; in timp Portus Cale a devenit Portugal, iar Condado de Portucale (comitatul Portugaliei - ce ocupa doar o mica parte din Portugalia nordica, intre raurile Minho si Douro), a fost nucleul in jurul caruia s-a nascut Portugalia de astazi.

Langa Piata Catedralei mai gasim un turn de piatra numit Torre Medieval sau Torre da Cidade si cladirea ruinata a primariei vechi, numita Antiga Casa da Câmara.

Sunt de remarcat in aceasta zona incarcata de istorie doua biserici remarcabile ca arhitectura: prima Igreja de San Lourenco cu Muzeul de Arta Sacra si Arheologie, a cărei construcție a început în secolul al XVI-lea, cu o fațadă monumentală în stilul baroc-iezuit si Igreja da Misericordia cu Muzeul da Santa Casa de Misericordia, care a început să fie construită în jurul anului 1550 în stil renascentist. Intrarile la Muzeele celor doua biserici au fost gratuite datorita Porto Card.

Dupa atatea obiective vizitate care ne-au imbogatit spiritul si mintea, ne retragem din soarele dogoritor al miezului zilei si ne permitem o noua experienta culinara. La recomandarile gazdei noastre, servim o masa de pranz delicioasa la Cantina 32.

La nr. 32 pe Rua das Flores, una dintre străzile istorice și colorate din Porto, este un restaurant încântător și delicios care servește prânz, tapas de după-amiază și cină. Cantina 32 se află într-o fostă fabrică de parfumuri. Deși modernizată, este sărbătorită esența industrială a spațiului original. Terasele gri oferă un fundal pentru obiecte găsite, cum ar fi o bicicletă ruginită, sticle vechi și o mașină de scris. Scaunele de ratan de la mesele pătrate si dreptunghiulare sunt pentru consumator o experiență confortabilă. Mobilierul de epocă și plantele vii completează spațiile.

Aici am servit un delicios bacalhau a bras (peste-binenteles cod-tocat marunt, cu ceapa, oua si bastonase de cartofi, toate presarate cu patrunjel verde si masline) si celebrul Francesinha, un sandwich portughez originar din Porto, realizat cu pâine, șuncă sau cârnați, mezeluri proaspete cum ar fi chipolata si friptura din carne de vita. Toate sunt acoperite cu brânză topită și o felie de roșie. Este servit cu bere intr-un sos picant cu cartofi prăjiți. Codul udat cu un pahar de vin, binenteles de Porto si sandwich-ul cu doua beri indigene draft Super Bock, ne-au costat 30 euro… a meritat cu varf si indesat pentru gusturile noi, deosebite, dar mai ales datorita parfumului vetust degajat de atmosfera retro din interiorul restaurantului.

Dupa ce-am trecut prin Mercado Ferreira Borges (candva piata principala a orasului), care reprezinta un important exemplu de arhitectura din fier, am ajuns la Instituto dos Vinhos do Porto sau Institutul Portuar al vinurilor Douro (IVDP), un institut public interprofesional ce prezinta in amanunt istoria producerii si comercializarii celebrului vin. Intrare gratuita cu Porto Card.

Un alt obiectiv care nu trebuie ratat in Porto este Palacio da Bolsa (Palatul Bursei) - monument neoclasic splendid (construit între 1842 și 1910) care îi onorează pe comercianții de bani ai trecutului și prezentului.

Interiorul Palatului, a fost decorat magnific de mai mulți artiști. Curtea centrală (Curtea Națiunilor - Pátio das Nações) este acoperită de o cupolă metalică, octogonală mare, cu panouri din sticlă, proiectată de Tomás Soler și construită după 1880. Partea inferioară a cupolei este decorată cu blazoanele vopsite ale Portugaliei și a țărilor cu care Portugalia a avut relații comerciale în secolul al XIX-lea. În spatele curții, o scară somptuoasă, construită în 1868 de către Gonçalves e Sousa, duce la etajele superioare și este împodobită cu busturi de sculptorii celebri.

Punctul culminant al Palatului este, totuși, Camera Arabă, construită între 1862 și 1880 de către Gonçalves e Sousa. Camera este decorată în stilul exotic maurișian de renaștere, la modă în secolul al XIX-lea și este folosita si in prezent ca sală de recepție pentru personalități și șefi de stat care vizitează Porto.

Taxa intrare in acest superb palat – 4,5 euro/persoana cu Porto Card. Vizita se programeaza si este cu ghid in mai multe limbi, din 45 in 45 minute.

In spatele Palatului Bursei se afla Igreja da Ordem de San Francisco de Assis- cel mai important templu gotic al orașului, a cărui construcție a început în secolul al XIV-lea. Este una dintre cele mai importante lucrări ale barocului, prin interiorul său aurit fiind denumita "Biserica aurului".

Turiștii trebuie să includă în traseul lor și Gara Sao Bento, construită pe situl unei foste mănăstiri. Din punct de vedere arhitectural, gara iese în evidenţă prin pereţii săi acoperiţi cu plăci ceramice. Panourile sunt opera lui Jorge Colaco, şi însumează circa 20000 de plăci, dintre care cele mai impresionante sunt cele ce descriu diverse personalităţi şi scene istorice de mare importanţă pentru istoria Portugaliei (cum ar fi Prinţul Henry Navigatorul, Regele Joao I şi diverse bătălii).

Gara se află în apropiere de Placa da Liberdade, centrul administrativ din Porto și locul unde se întâmplă toate evenimentele culturale, politice sau se sărbătoresc victoriile echipei FC Porto.

Sfarsitul celei de-a doua zi in Porto, invaluit intr-un apus de soare magnific, ce s-ar fi vrut o scena dintr-un film de Oscar premiat pentru imagine, l-am petrecut cu un pahar de Sangria si-un capucino la una din terasele de pe malul raului Douro.

Promenada plina ochi cu turisti, imaginea in trepte a pitorescului cartier Ribeira, Podul Dom Luis I care in departare parea un arc in timp, ne dadeau senzatia dulce si adevarata a unui oras viu si modern in acelasi timp.

Funicularul (Funicular dos Guindais) construit in 1891, pe care l-am luat de la piciorul podului Dom Luis I, ne-a trezit din reverie si ne-a indrumat pasii catre casa… obositi, dar inca avizi de cunoastere, visam la ce o sa ne ofere ce-a de-a treia zi in Porto…

Ultima zi in Porto avea sa fie si cea mai reusita… ziua in care ne-am hotarat sa iesim din tumultul orasului si sa simtim briza Atlanticului, sa gustam aerul acela sarat al oceanului, sa pasim pe plajele nesfarsite si sa-ncercam nostalgii in amintirea anilor tineretii…

Tramvaiul 1 a carei statie de pornire este langa Igreja da Ordem de San Francisco de Assis ne-a purtat timp de 40 minute pe malul drept al raului Douro pana cand acesta se varsa in Oceanul Atlantic. Tramvaiele din Porto sunt celebre in toata lumea. Cu multi ani in urma, existau rute in tot orasul, astazi mai circula doar intre Ribeira si de-a lungul estuarului raului Douro pana la Passeio Alegre. Tramvaiele sunt in mare majoritate construite in anii ’30 si pastreaza aerul autentic al acelei perioade. Interiorul este de lemn, iar scaunele sunt tapitate cu piele.

Dincolo de Passeio Alegre incepe cartierul Foz. Foz este cel mai sofisticat cartier din Porto, situat chiar pe malul Atlanticului. De-a lungul falezei exista o multitudine de baruri, cafenele si restaurante, toate, bineinteles, cu vedere la ocean. Este o zona preferata de localnici pentru plimbari, mers la plaja vara sau jogging.

Foarte multe cafenele si restaurante sunt deschise inclusiv pe perioada iernii. Una dintre cele mai cautate locatii pentru a bea ceva pe malul oceanului este Praia da Luiz, preferata atat de localnici, cat si de turisti.

Trecand de Praia da Luz intram in Matosinhos, un orasel extreme de pitoresc care ne-a incantat cu doua lucruri: o plaja infinita - Praia de Matosinhos care oferă o întindere largă de nisipuri de aur și valuri foarte potrivite pentru navigare si al doilea lucru, Mercado do Matosinhos- o piata de peste cum n-am vazut nici macar la Barcelona in celebra La Boqueria.

Varietatea extraordinara a felurilor de peste si a fructelor de mare, felul cum sunt prezentate pentru vanzare si nu in ultimul rand pretul acestora, fac din Mercado do Matosinhos o destinatie pe care v-o recomand daca ajungeti in Porto… si inca ceva: tot in Matosinhos exista Rua Herois de Franca - o strada paralela cu faleza, care are pe trotuare de-o parte si de alta, terase cu zeci de gratare pe care sunt aruncate cantitati imense de peste si fructe de mare… este raiul iubitorilor de peste la gratar!... fumul si mirosul degajat te aseaza instantaneu la masa-lucru pe care l-am facut si noi.

Am servit o portie de sardine, una de creveti si una de peste spada! . Toate cu o garnitura de cartofi copti si salata de legume. Sticla de vin rosu Castello D’Alba a incheiat un festin pescaresc pe care eu si sotia ni-l vom aminti mereu. Totul pentru 35 euro…

Dragi calatori, aici se incheie Aventura noastra in Porto - oraș fascinant și vibrant, care devine rapid una dintre cele mai respectate destinații turistice din Europa de Vest. Orașul are o istorie bogată, atracții turistice interesante, preturi rezonabile pentru cazare si gastronomie.

Ramane pentru noi - orasul surpriza, una din ultimele metropole europene nedescoperite, orasul codului (bacalhau) - pestele simbol, orasul vinului de Porto carat de celebrele barci - barcos rabelos, dincolo de locul de unde, raul Douro saruta fruntea Atlanticului…

---

VIZUALIZĂRI: 3998 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI