Panorama de la Plevna versus cea de la Borodino, în subsidiar Panorama de la Cucuteni

TIPĂREȘTE

Panorama de la Plevna numită şi Epopeea 1877 a fost construită în doar câteva luni în parcul Skobelev (generalul rus care a condus armata de eliberare). A fost inaugurată în 1977 la 100 de ani de la eliberarea Bulgariei de sub jugul otoman care a dominat-o 500 de ani. Are forma unui trunchi de con încercuit cu patru baionete stilizate, dintre care trei simbolizează bătăliile care au avut loc aici şi una, asediul oraşului. Proiectul este opera a doi arhitecţi bulgari iar tablourile interioare reprezentând scenele semnificative ale luptelor au fost făcute de 13 pictori bulgari şi ruşi. Înălţimea clădirii este de 47m şi o scară circulară te duce în cele patru săli tematice.

Sunt descrise evenimentele care au avut loc în cele trei bătălii din cursul războiului ruso-turc la care au participat şi românii cucerind reduta Griviţa cât şi asediul de cinci luni al oraşului Plevna. Este un omagiu adus celor 35000 eroi morţi pe câmpul de luptă. Pe fiecare centimetru pătrat sunt pictate care de luptă, tranşee, tunuri, obuze, incendii, răniţi şi morţi, urmărindu-se în amănunt aranjamentul dispozitvului de luptă din ziua bătăliei.

Există un lift dar utilizarea lui ar pierde spectaculozitatea muzeului privit de la înălţimea fiecărui etaj. Din fericire treptele sunt late, comode şi o balustradă solidă îţi uşurează urcuşul. La parter este Sala introductivă care cuprinde holul de intrare, scara de acces cu trepte largi spre panoramă, tehnica militară de epocă, busturile conducătorilor operaţiunilor printre care cel al regelui Carol I, o machetă de mari dimensiuni şi câteva tablouri tematice de mari dimensiuni (4x3.6 m). Panorama este o sală cu un diametru de 40m unde este desfăşurată o pânză pictată lungă de 115m şi înaltă de 15m la care se mai adaugă un spaţiu plan de 12m lăţime. Turiştii privesc de pe înăţimea unui deal şi au o perspectivă de 10 km în adâncime. Diorama conţine o pânză mai mică pe care este pictată ultima bătălie, cea de pe râul Vit unde a fost capturat Osman Paşa.Sala finală prezintă echipamentul soldaţilor, ofiţerilor şi armele de luptă. În tabloul care prezintă capturarea lui Osman Paşa apare colonelul Cerchez.

Se află la o distanţă de peste 100 km de Moscova şi am vizitat-o cu ocazia unei excursii făcută în Rusia în 2013. Aici a avut loc la 8 sept. 1812 bătălia pentru Moscova. Armatele franceze conduse de Napoleon şi cele ruseşti comandate de gen. Kutuzov au pus în luptă 250000 oameni din care într-o singură zi au murit 70000. Deşi au învins francezii şi trupele lui Napoleon au ocupat Moscova, generalul iarnă şi-a spus cuvântul.

După aproape două luni de foame şi ger, trupele franceze rămase cu mai puţin din jumătate din efectiv s-au retras, astfel începând declinul lui Napoleon Bonaparte. Panorama de la Borodino este o pânză circulară lungă de 115m şi înaltă de 15m. Ea a fost pictată de Roubaud şi inaugurată la 100 de ani de la data bătăliei. Mutarea pânzei în construcţia circulară actuală a muzeului a fost făcută abia în 1962. De cum intri în muzeul- panoramă eşti însoţit de muzica Uverturii 1812 compusă de Piotr Ilici Ceaikovski. Efectul este spectaculos şi la data vizionării nu credeam că poate fi ceva mai perfect.

Comparând între ele impresia artistică lăsată de cele două Panorame, pe cea de la Plevna şi pe cea de la Borodino, după mine care nu sunt un specialist, prima dă mai mult senzaţia de real. Rămâi cu impresia că te afli acolo, fie într-un spital de campanie, fie în tranşee, fie în mijlocul atacului, fie printre victimele-eroi căzute pentru cucerirea independenţei . Totuşi panorama de la Borodino are cu mult mai multă notorietate fiind inclusă în toate programele turistice ale Moscovei în timp ce Plevna, cu excepţia românilor, este un orăşel aproape necunoscut.

Scriu despre Muzeul panoramic de la Cucuteni în speranţa că într-unul din drumurile voastre prin Moldova îl veţi vizita. Situat între Târgu Frumos şi Hârlău pe drumul dintre Iaşi şi Botoşani, este o construcţie circulară în care sunt expuse artefacte locale cu o vechime de câteva mii de ani. Arheologul folclorist Teodor Burada a observat în 1884 cum sătenii din comuna Cucuteni cară la casele lor piatră de construcţie de pe un deal numit Cetăţuie. A descoperit o necropolă de mari dimensiuni daco-getică din sec. IV î. Hr în care se găseau patru morminte nobiliare. Construcţia panoramică a fost făcută în 1984, la o sută de ani de la descoperirea epocală a lui Burada. Vizita începe la parter unde sunt expuse obiecte preistorice şi continuă la etaj de unde ai o privire de ansamblu asupra mormintelor şi exponatelor.

Din raţiuni de siguranţă originalele obiectelor: coifuri, brăţări, coliere de aur sunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Civilizaţia Cucuteni este cea mai veche din Europa extinzându-se între anii 5500-2700 î.Hr pe o suprafaţă de 350000 kmp în Moldova, estul Transilvaniei, Basarabia şi Ucraina. Ceramica de Cucuteni este unică în Europa şi mai veche cu o mie de ani decât cea sumeriană. Din păcate acest muzeu ca şi alte mărturii ale continuităţii noastre pe acest pământ nu este promovat şi puţini ştiu de el.

WEB, dacă se poate ataşează youtube

.

---

VIZUALIZĂRI: 917 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI