O zi plină de surprize! Plăcute însă!

TIPĂREȘTE

Unul dintre puţinele lucruri care erau bătute în cuie încă de la Bucureşti în privinţa programului din Sithonia a fost efectuarea unei croaziere, iar motivul principal al acestei decizii a fost nepoţelul cel mic, căruia frăţiorul său cel mare i-a povestit cu lux de amănunte despre aventurile pe care le-a avut anul trecut (în special despre săriturile în apă de pe puntea vaselor!) în croazierele din Lefkada şi Parga.

Aşa că, în chiar prima seară a şederii noastre în Neos Marmaras, am mers în port să ne interesăm despre niscaiva croaziere şi, eventual, să cumpărăm bilete, aşa cum procedasem anul trecut – spre surprinderea mea, oferta la acest capitol fiind mai mult decât modestă, doar marţea, vinerea şi duminica fiind programate astfel de excursii, ce constau în traversarea golfului Toroni pe lângă insula Kelyfos, două descinderi pe braţul Kassandra, iar la întoarcere o oprire la insula în formă de broască ţestoasă cu o şedinţă de sărituri şi bălăceală în apă. Duminica avea un traseu mai lung şi un itinerariu mai interesant, din câte mi-aduc aminte!

E bun şi bronzul, zisei în sinea mea, vroind să purced la achiziţionarea biletelor pentru vineri (a 2-a zi era marţi şi era cam din scurt iar duminica următoare plecam spre Thassos), numai că tânărul care ne oferise informaţiile despre croazieră, într-o engleză destul de bună, ne-a transmis că se plăteşte doar în dimineaţa excursiei, neexistând riscul să rămânem pe mal datorită epuizării biletelor – fiind sfârşitul lui iunie i-am dat crezare, aşa că ne-am văzut de treabă în acea seară.

Îmbarcarea

Şi aşa a şi fost! Vineri dimineaţa, pe la ora 9.15 m-am înfiinţat pe pontonul lung de beton, unde era acostată nava Agios Nicolaos, iar aici un ghid cu un nume şi accent neaoş ardelenesc (Radu Muntean, de-al lui tanti Gabi de la Cluj!), îmi spune că nu-i grabă dacă n-am achitat încă deoarece el, împreună cu ceilalţi oameni ai echipajului (2 perechi, una tânără şi alta matură) se ocupau de cei veniţi cu bilete prin agenţie, abia după aceea putem plăti cei cu cash, direct la bar, de unde ni se eliberează nişte cartele pt masa inclusă în preţ, suma de 22 euro/adult şi 11 euro/copil, iar pentru kinderul sub 6 ani doar 2 euro pt prânz (opţional).

Bine, bine, dar pentru a plăti trebuia să am şi o familie în dotare, ori eu venisem singur (pe post de buzdugan!), se făcuse ora 9.27 iar la 9.30 era plecarea! Arunc o privire spre locaţia unde eram cazaţi (situată hăt... la vreo 100 de metri de ponton!) şi nu văd nimic! Mergând pe fir observ la încheietura L-ului făcut de faleza staţiunii şi pontonul de beton un şir indian în ordine crescătoare care ,,ataca” vasul cu o fugă foarte dezordonată (provocată ori de bagajul din dotare, ori de micul dejun servit la foc automat!): ,,uite-i şi pe-ai mei”, am zis dând mărunt din buze la adresa lui Murphy, care a avut probabil încă o dată dreptate – noi, cei care eram cazaţi cel mai aproape de port, ne-am îmbarcat ultimii!

La orele 9.30 trecute fix vasul nostru a ridicat ancora, cu o punctualitate care m-a surprins puţin (în mod plăcut totuşi, chiar dacă am avut ceva emoţii!) având termen de comparaţie croazierele de anul trecut (în Nidri s-a întârziat cca 40 de minute iar în Parga vreo 20!), pe o vreme cam înnorată la care s-a adăugat în scurt timp, pe măsură ce ne depărtam de mal, curenţi puternici de aer pe care i-am resimţit din plin deoarece nu am mai găsit liber decât la prima masă, cea de lângă uşa de la intrarea în sala de mese, care stătea deschisă tot timpul – de preferat ocuparea unui loc pe partea pe care cealaltă uşă este blocată, iar din dotare să nu lipsească bluze cu glugă, încălţări şi chiar şosete, în special pentru copii. Pe noi ne-a prins cam ,,descoperiţi”, fiindu-ne de mare folos prosoapele din dotare şi n-am părăsit ,,incinta” la dus, aşa că n-am a vă spune mare lucru!

În vreme ce ocoleam insula Kelyfos, descoperind şi capul ,,ţestoasei” orientat spre Kassandra, am profitat de imediata vecinătate a barului ca să ne încălzim cu ceva ceai şi espresso, prilej cu care am observat şi preţurile: apă-0.5 euro, soft drink (sprite, cola, fanta, lipton) -1.5 e, bere-2 e, frappe-2 e espresso, cappucino-2,5 e, ice cream cornet-1,5 e, ice cream magic-2 e, ouzo-2 e.

Braţul Kassandra

Staţiunea Pefkochori

La ora 10.45 am păşit pe ţărmul Kassandrei, în staţiunea Pefkochori, pt o oră şi jumătate de plajă sau shopping (cam greu de crezut că se putea face şi una şi alta!), la coborâre ni s-au dat nişte cartoane roşii pt numărătoarea la întoarcere şi au afişat pe un panou de lemn ora de îmbarcare alături de un slogan haios, dar tratat foarte serios din câte am remarcat - ,,or swimming back”! No comment!

După tremuriciul de pe vas, de plajă nu ne-a mai ars (sâc poeţilor de pe AFA!), aşa că am plecat la o plimbare prin staţiune, asezonată cu scurte şedinţe de cumpărături, pe străzile înguste care leagă faleza de principala arteră de circulaţie a staţiunii, străzi pe care găsim, pe lângă magazine şi buticuri, clădiri tradiţionale şi curţi pline cu flori şi arbuşti, majoritatea destinate cazării turiştilor dar şi ceva vile şi case de vacanţă deosebite, probabil cu circuit închis.

După ceva mai bine de o jumătate de oră am ajuns cam pe la jumătatea staţiunii, moment în care ne-am aşezat la o măsuţă a barului ,,Mare”, situat chiar pe plajă, unde am servit nişte prăjituri excelente, sucuri (mai mult ei!) şi chiar o bere (mai mult eu!).

La întoarcere am admirat frumoasa promenadă a staţiunii, plină de magazine, terase, taverne, baruri, cafenele, cofetării, locuri de joacă pt copii etc despărţite de plaja foarte lungă, îngustă, cu nisip şi pietriş (puţin atractivă în opinia mea!), de o şosea pe care se circula rutier destul de intens la acea oră, un mare minus dacă e să mă întrebaţi pe mine – foarte posibil ca seara să fie interzis acest lucru!

La intrarea pe pontonul unde era ancorat vasul nostru, am remarcat o gheretă care vindea bilete pt croaziere cu vasul King Alexander, cu acelaşi itinerariu ca al nostru dar în sens invers, tot marţea şi vinerea, singurele diferenţe fiind preţul (24 e/adult şi 12 e/copil) şi ora de servire a prânzului – 13.00.

La ora 12.20 s-a ridicat ancora, cu o întârziere de 5 minute, datorată faptului că lipsea un cartonaş roşu – iniţial am crezut că l-a ,,şutit” vreun arbitru de-al nostru dar el fusese uitat în buzunarul unei fetiţe nevinovate.

Chrousso Beach – cea mai frumoasă surpriză a croazierei!

Dacă de staţiunea Pefkochori ştiam încă din 2004, de la primul sejur în Halkidiki, despre a 2-a oprire pe braţul Kassandra, Chrousso Beach, nu ştiam mare lucru (citisem ceva pe AFA pe la @irinad, din câte ţin minte!) şi a reprezentat, în ceea ce mă priveşte, punctul maxim de interes al acestei croaziere – doar pt plaje venisem în acest sejur!

La 12.55 am acostat în partea sudică a plajei Chrousso Beach, întâlnită şi sub numele de Paliouri Beach (după numele celei mai apropiate localităţi), iar prima tentaţie a fost să ne aşezăm prosoapele şi rogojinile din dotare direct pe nisip, cât mai aproape de locul unde era ancorată nava, dar după o scurtă cercetare a împrejurimilor am ajuns la concluzia că nisipul şi apa erau mai bune dpdv calitativ în zona şezlongurilor, aşa că am mai mers vreo 200 de metri şi am găsit 3 şezlonguri sub o umbrelă în primul rând, eliberate chiar în acel moment de o familie mai blonduţă – nu mi-am dat seama ce naţie erau, dar pt noi au fost deosebiţi de cumsecade!

Noi eram 5 persoane dar şezlongurile au fost arhisuficiente, copiii, în special, fiind mai tot timpul ori pe plaja cu nisip foarte fin, ori în apa surprinzător de limpede pt acest gen de nisip şi aşa aglomeraţie, unde mai pui că intrarea era deosebit de lină, abia pe la vreo 40 de metri distanţă de mal ajungând pe la 1.80 m adâncime.

Plaja este una foarte lungă (peste 3 km aş aproxima eu!), este situată într-un golf superb iar culoarea apei, privită în ansamblu, este un pastel de 3 nuanţe de albastru, mai deschis la mal şi mai închis în larg, este deservită de câteva baruri, terase şi tonete care administrau şezlongurile din dreptul lor şi pentru care trebuia să faci oarece consumaţie la nişte preţuri nu tocmai mici: 5 euro o bere Alfa, 4.5 euro un ice-tea, servite la botul calului ce-i drept, de către o fată tot timpul zâmbitoare!

Pe lângă unităţile de alimentaţie, pe plajă mai găsim toalete şi cabine de schimb, iar dincolo de acestea o frumoasă pădure de pini printre copacii căreia erau parcate o mulţime de maşini – dealtfel întreaga plajă era foarte aglomerată la acea oră, cu greu mai găsind un şezlong liber, doar zonele neamenajate fiind mai aerisite.

Am petrecut două ore pe această superbă plajă, pe care aş aşeza-o la loc de cinste dacă aş face un clasament al plajelor din Halkidiki, la un moment dat gândindu-mă, mai în glumă, mai în serios, că cea mai frumoasă plajă din sejurul din Sithonia am întâlnit-o în... Kassandra!

Prânzul. Întoarcerea spre Sithonia cu o altă surpriză neaşteptată!

La orele 15.00 eram îmbarcaţi pe vas iar la 15.20, după o acţiune deosebit de operativă în care au fost implicaţi toţi cei 5 membri ai echipajului, deja toată lumea servise prânzul, care a constat în 5 mititei (sau chifteluţe, ceva între ele!), tzatziki, orez, 2 felii pâine, un pahar de vin sau prigat, opţional, totul proaspăt şi gustos, la această percepţie contribuind din plin şedinţele de baie şi plimbările de pe Chrousso Beach, precum şi ora cam înaintată pt prânz – noi am avut noroc cu gustările din Pefkochori, altfel contribuiam serios la bunăstarea celor din Paliouri!

Următoarea oprire ar fi trebuit să fie pe insula Kelyfos dar, din cauza valurilor, nu s-a putut acosta, aşa că ne-am continuat călătoria spre varianta de rezervă în astfel de situaţii (aşa cum am înţeles de la ghidul nostru român), spre un mic golf situat cam la jumătatea distanţei dintre Neos Marmaras şi Toroni pe numele său Spalathronissia, un golf protejat de curenţii şi valurile din acea zi de o mică insuliţă şi unde am avut o intensă şedinţă de sărituri şi înot de cca o jumătate de oră (16.20-16.50) de care copiii au fost foarte încântaţi – în special nepotul de 5 ani, la prima sa experienţă de acest fel, pt care am obţinut o ,,dispensă” specială din partea căpitanului, fiind cel mai mic de pe vas!

După această plăcută şi neaşteptată oprire (am vaga impresie că face parte din itinerariul de duminică de care vă spuneam, dar nu sunt sigur!) am plecat spre Neos Marmaras mulţumiţi de ce văzusem în acea zi dar... distracţia (şi surprizele!) nu se terminase: veselul echipaj, în special perechea tânără, au angrenat o mare parte din cei peste 100 de pasageri într-o atmosferă superbă, cu dansuri greceşti şi concursuri originale, majoritatea nemaiacordând nicio atenţie peisajelor deosebite din zona Porto Carras – Neos Marmaras.Am ajuns în port în jurul orei 17.30.

A fost o croazieră plăcută, cu revederea unei vechi ,,cunoştinţe” (braţul Kassandra), o plajă deosebită (Chrousso Beach), un golf liniştit dar spectaculos în acelaşi timp (Spalathronissia) şi o atmosferă superbă generată de un echipaj jovial şi receptiv, care ştie să-şi vândă marfa!

---

VIZUALIZĂRI: 9039 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI