GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Israel la început de februarie – Nazareth, Oraşul Sfintei Familii
A fost dedicată unei plimbări la Nazareth, oraş aflat într-o vale înconjurată din toate părţile de Munţii Nazaretului, la 45 kilometri vest de Haifa, oraş ce primeşte anual peste un milion de vizitatori, amatori de turism religios sau pelerini credincioşi.
Nazareth, „Capitala arabă a Israelului”, un oraş cu 80.000 de locuitori marea majoritate arabi, două treimi musulmani, o treime creştini, este, după cum spune Noul Testament, orașul copilăriei lui Iisus, devenit mai apoi „Iisus Nazariteanul, Regele Iudeilor”.
Existentă încă din epoca preistorică, localitatea este cunoscută în timpul Imperiului Roman şi a perioadei bizantine, a fost cucerit pe rând de cruciaţi, mameluci şi otomani, a ajuns sub administrare britanică, în timpul Războiului arabo-israelian a fost cucerit de armata israeliană şi a intrat în componenţa Statului Israelian. A cunoscut perioade de prosperitate şi decădere dezvoltându-se în mod deosebit în secolul 19, când a luat avânt zidirea de biserici, mănăstiri și au fost înființate numeroase instituții de învățământ și sănătate, pentru ca astăzi să fie un centru de pelerinaj creştin, cu mulţime de altare ce comemorează principalele evenimente biblice.
Am plecat de la ApartHotel Levontine 14 spre Staţia de autobuze Hertsliya / HaTsiyonut, dimineaţa devreme, am parcurs cei 150 de metri urcând pe alee și scări, vezi impresii, în jurul orei 8 eram în staţie. Am luat autobuzul 115 cu care am mers 12 staţii, circa 20 de minute, până la Stația Centrală de Autobuze, numită și Merkazit HaMifrats, deja foarte cunoscută de noi, staţie terminală din care pleacă autobuze în multe direcţii. Spre Nazaret pleacă de la peronul 19 autobuzul 331, circulă destul de des şi, important, circulă şi în zilele de Shabbat sau de sărbători. Tot de la acest peron pleacă şi autobuzul 332 spre Nazaret Iliit, a nu se confunda.
Am urcat în autobuzul de ora 9:00, am cumpărat biletele de la șofer, 16 NIS (3,8 euro) de persoană şi i-am spus în româno-engleză, arătat în ebraică şi foto şoferului unde vrem să coborâm, la Biserica Bunei Vestiri, ne-a spus „welcome” în engleză şi, cred eu, că ne va spune unde să coborâm, în ebraică.
Autobuzul era nou, curat, cu scaune comode si spaţii mari între ele, dar a plecat aproape gol, cu vreo 8 – 10 persoane, a oprit de câteva ori, doar în staţiile unde cobora sau urca cineva şi în mai puţin de o oră am ajuns, mai eram 6 călători, lângă Bazilica Bunei Vestiri unde, mulţumind şoferului, am coborât. Pe trotuarul de vizavi era staţia de întoarcere.
Am mers puțin pe strada Paulus ha-Shishi și apoi la o intersecție am plecat spre stânga, pe lângă mici magazine, m-am oprit la Centrul de Informare Turistică de pe strada Al-Bishara şi de aici, în câteva minute am ajuns la falnica biserică.
Biserica Buna Vestire, biserică romano-catolică, a fost ridicată pe locul casei Sfinţilor Ioachim şi Ana, casa copilăriei Maicii Domnului, pe ruinele unei biserici bizantine. Distrusă şi reconstruită de franciscani de mai multe ori, din secolul 14 până în secolul 18, pentru ca în anul 1955 să fie demolată şi să înceapă construcţia unei biserici noi, moderne, ce va fi terminată în anul 1969. Este una din cele mai mari biserici din Orientul Mijlociu, poate chiar cea mai mare, impresionantă prin turla ei înaltă de 57 de metri.
Am intrat în curtea bisericii unde Maica Domnului albă şi strălucitoare mi-a dat binecuvântarea de pe soclul ei de piatră. Am mulţumit şi mi-am început vizita. Am văzut şi pozat mai întâi zidul interior din piatră impodobit cu mozaicuri ce o reprezintă pe Maica Sfântă realizate de diverse tări, unul din cele mai frumoase fiind cel în care Maica Domnului cu Iisus Copil se roagă pe pământ românesc, apoi am intrat în biserică pe o uşă de bronz cu frumoase basoreliefuri reprezentând scene de mântuire.
Biserica este construită pe două nivele, primul conţine și grota, al doilea naosul central asemănător celor din catedralele cruciate. Am privit şi pozat cupola bisericii şi interiorul turlei cu frumoase vitralii şi o structură deosebită, apoi am coborât pe lângă un altar de marmură, cu podea roşiatică și strane de lemn, pe nişte scări placate cu marmură, printre ruinele bisericii bizantine, spre grota în care Arhanghelul Gavriil a vorbit Fecioarei Maria despre sfânta ei menire. Un altar de piatră purtând inscripția în latină „aici s-a făcut acest verset”, marchează locul unde a stat Fecioara, iar coloana uşor înnegrită arată locul unde a stat arhanghelul. Am urcat apoi, tot pe scări placate cu marmură, pe lângă zidul împodobit cu vitralii deosebite, la etaj, unde se află biserica mare, impresionantă. Are vitralii colorate, mozaicuri cu Maica Domnului în mărime naturală pe pereţi şi pardoseala de marmură roșie cu desene și inscripții. De aici se poate vedea şi grota Fecioarei Maria şi frumoasa floare de crin a cupolei. Altarul, unde când Am Fost Acolo un preot ţinea o slujbă, este flancat de o imensă orgă, iar mozaicul de pe pereţii lui este impresionant prin dimensiune şi acurateţe. Ne-am retras uşor fără a tulbura slujba şi pe participanţii la ea şi am ieşit în curtea bisericii.
De aici am plecat pe lângă marea Mănăstire Franciscană pe frumoase alei și scări, pe lângă Muzeul Anticului Nazaret, nu l-am vizitat deși intrarea era liberă, am trecut pe lângă un Sfânt Iosif gânditor, l-am pozat fără să-i întrerup meditaţia și am ajuns la Biserica Sfântul Iosif aflată foarte aproape.
Este tot biserică romano-catolică, cu aceeaşi istorie zbuciumată ca Biserica Buna Vestire, doar sunt vecine, construită în 1914, peste rămășițele unor biserici şi clădiri mai vechi, dar, în special peste casa și atelierul de tâmplărie al lui Iosif, cel care ascultând porunca Domnului transmisă în somn de un înger, s-a căsătorit cu Maria, devenind tatăl adoptiv al lui Iisus, care aici a crescut şi se poate vizita zilnic între ore 7 şi 18.
Biserica este construită din piatră albă, are o clopotniță foarte înaltă, de formă pătrată, cu câte un ceas pe fiecare fațadă. Naosul simplu, alungit, înalt are două rânduri de coloane unite prin arcade pe care se sprijină ziduri cu ferestre vitrate cu scene din viaţa lumească a lui Iosif. Am remarcat aici mozaicul Sfânta Familie de deasupra altarului şi Statuia lui Iosif cu Iisus copil. Am coborât apoi în Grota de sub biserică, Cripta Bisericii, unde se află un altar, un baptisteriu şi accesul în jos spre alte grote, un ansamblu de locuinţe, hambare şi cisterne pentru apă.
De aici am coborât puțin pe strada Al- Bishara cu magazine și apoi pe străduțe și prin bazar, am urcat și m-am oprit la Biserica Sinagoga, o biserică ridicată, conform tradiţiei, pe locul vechii sinagogi în care Iisus a studiat şi s-a rugat, iar mai târziu a şi predicat.
Este o biserică mică şi simplă, construită la mai mult de un metru sub nivelul solului, cu o singură sală cu ziduri şi pardoseală de piatră, cu un mic altar, ridicat puţin deasupra pardoselii, mobilat cu o simplă masă de piatră pe care se află o singură cruce de lemn. În spatele mesei este un tablou ce-l înfăţişează pe Iisus predicând în sinagogă.
Altarul era împodobit pentru slujbă, în biserică erau câţiva asiatici care aşteptau începerea ei. Am ieşit din biserică, la câţiva metri era deschisă uşa altei biserici în care am intrat. Era Biserica parohială greco-catolică, o biserică nouă, modernă, mare, înaltă, cu o cupolă şi două clopotniţe, construită la sfârşitul anilor 1880. Câteva poze şi am plecat pe alte străduțe mergând destul de mult și oprindu-mă la Fântâna Mariei sursa de apa a Nazaretului antic şi loc de întâlnire pentru locuitorii lui.
Tradiția catolică spune că este locul în care, în timp ce Maria lua apă, Arhanghelul Gabriel, fără să i se arate, a încercat să-i vorbească despre menirea ei cea sfântă. Maria s-a speriat, a fugit acasă tremurând. Mai târziu a venit acolo şi arhanghelul i s-a arătat şi i-a vorbit.
Astăzi este o fântână fără apă, vizitată de turiştii ce merg la Biserica Ortodoxă Buna Vestire, unde era captat şi vechiul izvor şi unde am ajuns şi eu.
Biserica Buna Vestire, biserică ortodoxă numită şi Biserica Sfântul Gabriel, este construită deasupra Izvorului Fecioarei Maria. Se crede că şi în acest loc a existat, încă din secolele 6 – 7, o veche biserică bizantină.
La jumătatea secolului 18, ortodoxii greci au construit biserica ce o vedem şi astăzi. Deşi mică, biserica este foarte frumoasă, cu decoruri geometrice de intarsii de piatră şi marmură colorată, susţinute de arcade arhaice, cu un iconostas din lemn cu sculpturi fine, delicate şi o serie de icoane minunat pictate. Mobilierul de lemn este şi el frumos sculptat, candelabrele, sfeşnicele şi celelalte obiecte de cult sunt deosebite, dar cel mai mult impresionează pictura bisericii realizată în anii 1977 – 1978 de trei zugravi bucovineni, Mihai, Gavril şi Nicolae, fraţii Moroşanu, pictori de biserici renumiți nu numai în ţara noastră, au pictat zeci de biserici printre care şi paraclisul Mănăstirii Putna, ci în întreaga lume, pictând în Liban, Israel, Anglia, Grecia, Iordania, …
În partea de nord a bisericii se află o absidă îngustă, cu un tavan boltit, cu ferestre şi arce oarbe, împodobite cu marmura colorată şi mozaicul anului 1750, din care se coboară la o capela aflată sub biserică. În această capelă curge şi astăzi izvorul Fecioarei Maria. În jurul izvorului se află mai multe candele şi icoane ale Maicii Domnului. Am urcat apoi pe scări și am intrat într-un magazin cu multe obiecte de cult, suveniruri. De aici pe indicatoare, pe Drumul Pelerinilor am pornit pentru a mă întoarce la staţia de autobuz, zona este plină de tradiţie şi de religie.
Am trecut pe lângă Străvechile Peşteri Sfinte ce adăpostesc un oraș subteran construit de-a lungul timpului de către evreii și creștinii timpurii în încercarea lor de a scapa de persecuția romană, unde, doar cu excursii ghidate, se descoperă reţeaua de tuneluri prin care a mers Maria în copilăria şi tinereţea ei, apoi pe lângă Şcoala Surorilor Franciscane ale Inimii Imaculatei Maria, acele misionare care aduc pace, egalitate și libertate tuturor, lucrează în școli, spitale, dispensare, infirmerii, orfelinate, în casele celor ce au nevoie de ajutor. În imediata vecinătate se află Seraya, clădire istorică construită în anii 1730, 1740 de conducătorul arab al Galileei din acea perioadă, mai întâi casă de vară, în final sediu guvernamental pentru Nazaret. Avea un staul pentru cai şi o închisoare, dar şi o sală-moschee, ce a funcţionat până în jurul anului 1800 când, în imediata vecinătate, a fost construită Moscheea Albă, moschee ce aduce puritate, lumină, pace în întreaga comunitate. Este prima moschee din oraş, arhitectură otomană deosebită, cu un rafinat minaret în formă de creion, pereți de culoare crem şi dom verde. Aici ne-am oprit puţin.
Se vizitează numai cu permisiunea imamului moscheii, dar am reuşit câteva poze.
Mi-am continuat drumul prin Bazarul orașului, unde negustorii te îmbie cu mărfurile lor mai mult sau mai puţin religioase. Nu am rezistat tentaţiei de a privi şi pipăi tot felul de icoane, crucifixuri, ceasuri, cercei, bijuterii de toate felurile, …
Am cumpărat şi ceva amintiri, prețurile fiind mai mici decât în Ierusalim. Spre exemplificare dau câteva preţuri: 5 brelocuri - 40 NIS, 3 magneţi - 15 NIS, în Bethlehem am cumpărat tot 3 magneți cu 5 NIS, 2 tablouri mici cu temă biblică- 30 NIS, … Şi celelalte produse erau mai ieftine, berea - 7,90 NIS, caju, fistic, etc 200 g - 16 NIS, mai ales în magazinele producătorilor, pizza - 12 NIS, 1 chiflă - 1 NIS, 1 pateu - 2 NIS, …
De aici am mers fără oprire până la stația de autobuz şi în jurul orei 14 plecam spre Haifa, spre biserica Stella Maris.
Am scris mai mult despre Nazareth pentru că este oraşul Fecioarei Maria şi a lui Iisus, pentru că am fost impresionată de monumentele religioase şi de atmosfera din oraş, pentru că aş vrea să ajungă acolo cât mai mulţi români. Nu am văzut oraşul laic decât foarte puţin din autobuz, dar nici nu-mi propusesem să-l văd.
Trimis de mprofeanu in 12.03.18 17:18:38
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ORIENTUL MIJLOCIU.
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mprofeanu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
===
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@mprofeanu: Foarte bun review-ul și pozele, pentru care te felicit!
Tocmai am terminat de citit o carte care m-a bulversat. Este vorba de „Evanghelia după Isus”, de Jose Saramago.
Nu mi-a zdruncinat, nicicum, credința pe care o am, citind că Isus a fost conceput cu Iosif, că a mai avut opt frați și că prima și ultima lui femeie a fost Maria din Magdala.
Cartea este, doar, o ficțiune. Mă întreb dacă nu este impresionabilă pentru cei care nu prea au credința în Dumnezeu, ca să-i îndepărteze de tot de EL.
Am citit și votat cu drag!
@doinafil: Mulțumesc frumos pentru ecou și pentru că m-ai citit.
Nu am citit cartea și nu pot să spun nimic despre ea. Fiecare își poartă în suflet credința lui și cei care scriu despre aceste subiecte au o concepție proprie pe care eu personal nu o împărtășesc... De ce scriu? ... este problema lor!...
Seară frumoasă!
Așa frumos și cu talent ai descris, încât mi-au apărut ca printr-o ceață densă, imaginile de acum 18 ani în urmă.
A fost ca o reanimare! Mulțumesc mult!
@mihaelavoicu: Mulțumesc frumos pentru ecou și pentru că ți-am trezit amintiri frumoase!
Nimic nu se poate compara cu o informatie bine scrisa. Am fost acolo, e drept de 2 ori insa cu tinta precisa si anume asa zisul "Sat al lui Isus", o reproducerea a vietii din acele vremuri, bine realizata, un muzeu viu in aer liber unde este si un pastor, Daniel, vorbitor de limba romana.
Am vazut restul in fuga, insa este pe lista mea pentru urmatoarea/rele vizite.
Frumos descris, multe amanunte utile, multumesc.
Va felicit pentru descriere si numeroasele informatii folositoare.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2023 Biserica Ortodoxa Greaca a Bunei Vestiri din Nazaret — scris în 17.08.23 de geani anto din GALAţI - RECOMANDĂ
- Mar.2016 Almona Gardens - zona Yarcka (sat druz) — scris în 17.12.18 de Sdj din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Mar.2016 Shtaim - Atelier de bijuterii în Karmiel — scris în 16.12.18 de Sdj din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Apr.2013 Puțini pași pe urmele Maicii Domnului. Partea I: bisericile din Nazaret — scris în 07.08.17 de mariana.olaru din PITEşTI - RECOMANDĂ