Castelele medievale ale orasului Napoli

TIPĂREȘTE

Ne-am propus sa vizitam si doua castele medievale in Napoli, daca ne permite timpul, avand in vedere programul nostru incarcat. Unul dintre ele este Castelul Nuovo (sau Maschio Angioino), pe langa care treceam in fiecare zi, cu vedere la Marea Mediterana, unul dintre cele mai faimoase simboluri ale orasului Napoli. A avut rol defensiv, fiind construit pentru a proteja orasul, conform dorintei lui Carol I (Carol I de Anjou), care a urcat pe tronul Siciliei si a ales sa faca aici, la Napoli, capitala. Este construit in stil gotic, in forma unui dreptunghi neregulat, inconjurat de cinci turnuri de aparare si o poarta mare cu pod mobil.  

In timpul domniei lui Robert de Anjou, castelul a devenit un centru de cultura, oferind ospitalitate artistilor, medicilor si scriitorilor.

Aragonezul Alfonso al VI-lea a folosit Castelul Nuovo ca resedinta regala, incepand lucrarile de reconstructie, devenind o fortareata masiva cu structuri de aparare impunatoare, care au suferit modificari ulterioare si in perioada dinastiei Bourbon.

Nu am reusit sa-l vizitam in interior, castelul Nuovo fiind deschis de luni pana sambata, de la ora 8.30 la 18.30, cu tur organizat, putand opta pentru unul dintre cele 7, fiecare pentru un numar maxim de 60 de participanti, la orele: 08.30,10.00,11.30,13.00,14.30,16.00,17.00.

Am sa punctez care sunt principalele atractii ale castelului, fara a le fi descoperit eu, ci doar din documentarea mea.

Capela Palatina este singurul element supravietuitor al castelului din secolul al XIV-lea, insa si aceasta a suferit daune, urmate de renovari si restaurari de-a lungul timpului.

Sala Baronilor este denumita astfel pentru ca Ferdinand I de Napoli a invitat in acest loc baronii care conspirasera impotriva lui, sub pretextul celebrarii nuntii nepotului sau, insa, in realitate acestia au fost arestati si omorati.

Groapa Crocodilului, folosita pentru prizonierii condamnati la pedepse mai aspre, are si ea o legenda. Disparitiile misterioase ale condamnatilor aruncati aici s-ar fi datorat unui crocodil care patrundea printr-o deschidere din subsol si ii taraia, dupa care se ospata cu acestia. Mai tarziu, crocodilul a fost si el ademenit cu un picior de cal otravit si dupa ce a murit, a fost agatat la poarta de intrare a castelului.

Astazi, interiorul castelului gazduieste Muzeul Municipal din Napoli, care include picturi, sculpturi, incepand cu perioada medievala si sfarsind cu secolul al XIX-lea.  

Despre ceea ce am vazut noi, in exteriorul castelului, am sa povestesc si sa ilustrez in continuare. Castelul este situat in Piazza Municipio, in centrul orasului, langa portul Napoli. In interiorul statiei de metrou Municipio, am descoperit bazele unui turn fortificat, despre care am citit ca apartin acestui castel. Atunci cand s-a construit statia de metrou Municipio, s-au descoperit bazele fortificatiilor a inca doua turnuri: Torre del Molo si Torre dell'Incoronata, care, pentru a fi protejate, au devenit parte integranta a structurii arhitecturale a statiei. Tot atunci, a fost descoperit portul antic Neapolis impreuna cu cinci nave romane excelent conservate, care erau probabil folosite pentru transportul de marfuri.

Cele cinci turnuri, Beverello, Gold, Watch, Halfway si San Giorgio, sunt pozitionate astfel: primele doua, pe latura dinspre mare, celelalte trei, pe latura opusa, spre oras.

Analizand bazele turnurilor, am observat ca desi toate au forma unui con, trei dintre ele sunt intarite cu structuri ce au diferite forme. Cea mai evidenta este a Turnului Beverello, ce seamana cu un acordeon deschis.  

Ne-am apropiat de intrarea in castel si am admirat Arcul de triumf din marmura alba, comandat de regele Alfonso al Aragonului, pentru a sarbatori intrarea sa victorioasa in orasul Napoli. Acesta este pozitionat intre Turnurile Watch si Halfway. De fapt, sunt doua fete ale unui arc, care ar fi trebuit sa fie asezate in Piata Domului, insa au  fost asezate unul peste celalalt si aplicate ca decoratiune pe fatada intrarii castelului.

Pe bolta gotica a intrarii, datand din secolul al XV-lea, se vad stema aragoneza, cartea luminii si alte simboluri ezoterice. O fresca de pe peretele interior al intrarii infatiseaza piata principala din Madrid, din secolul al XVII-lea.

Mai vechi decat castelul Nuovo, in Napoli, este Castelul dell'Ovo, ce are o istorie care dateaza din secolul al XVII-lea i. Hr., cand regii greci au condus regiunea. Numele vine de la legenda conform careia, in timpul constructiei acestuia, un vrajitor pe nume Virgil a ascuns un ou in fundatii, prezicand ca atat timp cat oul va ramane in siguranta, castelul si orasul Napoli vor fi si ele in siguranta. Probabil acesta este motivul pentru care, in aceasta perioada nu poate fi vizitat, fiind in proces de restaurare (pentru ca oul sa nu fie afectat).

Un alt castel vechi, al doilea dupa Ovo, este Castel Capuano, care arata ca o cladire veche, cu o fatada frumoasa. Nici acesta nu poate fi vizitat, decat cu ocazia anumitor evenimente, fiind folosit astazi de guvern.

Un ultim castel medieval pe care l-am si vizitat, de data aceasta, este Castelul Sant'Elmo, situat in varful dealului Vomero, vizibil chiar din portul orasului Napoli. Privelistea care se deschide de la nivelul terasei castelului este extraordinara, intinzandu-se de la oras pana la insule, peninsula Sorrento si Muntele Vezuviu.

Am ajuns cu usurinta pe dealul Vomero luand funicularul „Funicolare di Montesanto” . Castelul este deschis zilnic pana la ora 18.30, iar pretul biletului este 5 euro pana la ora 16.00 si 2.5 euro, dupa aceasta ora.

Initial a fost un turn de observatie normand, numit Belforte, iar la comanda lui Robert de Anjou, a fost construit Castelul Sant' Elmo, in jurul anilor 1300.  

Mai tarziu acesta a fost extins, rezultatul fiind fortareata hexagonala de astazi. O explozie din 1587 a distrus o mare parte a castelului, fiind reconstruit. A devenit faimos pentru rolul sau in Revolutia din 1799, cand un grup de intelectuali a pus mana pe fortareata si a proclamat Republica Napoletana. In secolul al XIX-lea, cetatea a servit drept inchisoare, apoi inchisoare militara si a ramas asa pana in 1952. Din 1982 a devenit muzeu si a fost deschis publicului in 1988.

Deasupra portii de intrare in castel domina Vulturul Imperial, iar imediat dupa aceasta se afla tunurile. De aici, mergem prin culoarele interioare, care din cand in cand se deschid, oferind panorame asupra orasului si a golfului Napoli. In Castel au loc in mod regulat activitati si evenimente culturale, care dau viata acestuia, insa nu si cand l-am vizitat noi.

Am ajuns in Piata armelor, inima Castelului Sant'Elmo, locul in care isi duceau viata de zi cu zi, peste 200 de oameni. Conducatorul militar si civil al orasului, era ajutat de ofiteri, soldati, paznici, muncitori si artizani cu familiile lor.  

In interiorul castelului nu se viziteaza nimic, insa merita sa ajungi aici pentru panorama oferita, in special seara.

Langa castel se afla Certosa di San Martino, o fosta manastire, actualmente muzeu, considerata una dintre cele mai importante si mai frumoase expresii ale istoriei orasului Napoli. Chiliile calugarilor au fost transformate in Muzeul Calestilor Regale, existand si o sectiune care prezinta barci si nave regale.

E deschisa cu exceptia zilei de miercuri, intre orele 8.30-17.00, ultima intrare fiind la ora 16.00, insa acesta este programul de iarna. In fiecare prima duminica a lunii, intrarea este gratuita.

Cam atat am avut de spus si aratat despre Napoli, exista insa si alte obiective turistice la care nu am ajuns, cum ar fi Catacombele din San Gennaro, locuri de inmormantare si de cult paleo-crestine subterane, sculptate din tuf, o piatra poroasa. Cred ca e un loc interesant, insa e nevoie de rezervare prealabila, programul fiind intre orele 10.00-17.00, inchis miercurea, pretul biletului pentru adult fiind 11 euro.

Ma opresc aici cu impresiile din Napoli, urmand sa scriu despre alte locatii minunate descoperite in vecinatatea acestui oras.

---

VIZUALIZĂRI: 3947 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI