Metsovo – un oraș frumos locuit de aromâni

TIPĂREȘTE

După cum spuneam în review-ul anterior referitor la Hotelul Asteri, orașul Metsovo a fost locul în care am înnoptat în drumul nostru spre insula Lefkada. Popasul în acest pitoresc orășel situat în munții Pindului, zona Epir, ne-a prilejuit ocazia de a-l vizita, chiar dacă din cauza timpului destul de scurt am fost nevoiți ”să ne mișcăm cu talent”.

În oraș se ajunge ușor, după parcurgerea unei distanțe considerabile pe Egnatia Odos, un drum spre desprinde în dreapta (este indicator), se trece printr-un tunel, după care drumul șerpuiește prin munți aproximativ 4 km, pentru ca apoi să zărim primele clădiri din frumosul oraș dispuse etajat.

Metsovo numără ceva mai mult de 4000 de suflete și este locuit în majoritate de aromâni. Plimbarea prin oraș ne-a dat prilejul de a vorbi cu unii dintre aceștia. Pe unii dintre ei era mai bine să-i abordăm direct în limba română, așa ne-am înțeles cu ei, engleza având destule secrete pentru aceștia.

Fiind amplasat într-o zonă muntoasă, la o altitudine de 1160 m, orașul s-a dezvoltat pe orizontală, majoritatea caselor au 2 - 3 etaje sau chiar 4. De remarcat aici este faptul că toate casele respectă arhitectura zonei, multe dintre acestea au pereții din piatră. De asemenea, trebuie să evidențiez faptul că în acest oraș foarte multe construcții sunt pensiuni, hoteluri, taverne sau cafenele.

Pe strada principală din oraș am văzut cea mai ciudată clădire sau mai bine spus cea mai ciudată stație de carburant. Aceasta era situată la parterul unei case și avea două pompe, una pentru benzină și cealaltă pentru motorină.

Accesul în zonă se face destul de greoi datorită faptului că străzile sunt înguste. Spuneam mai devreme că multe case au pereții din piatră, dar trebuie să menționez și faptul că multe străzi din oraș sunt pavate tot cu piatră și nu au trotuar. Tot în acest registru, trebuie să mai adaug că și acestea sunt dispuse etajat, mici alei făcând legătura între ele, înlesnind accesul localnicilor către strada principală sau către centrul orașului. În aceste condiții traficul în micuțul orășel se desfășoară oarecum cu dificultate, uneori prioritatea se acordă ”la mica înțelegere”, dar localnicii se înțeleg foarte bine, nimeni nu claxonează și nu înjură. Mă întrebam cum s-ar descurca în aceste condiții ”bizonii de România”.

Un alt lucru remarcat de mine aici este lipsa locurilor de parcare. Cu excepția parcării publice din centru, nu am văzut alta. Multe mașini sunt parcate pe străzile înguste ale orașului. Unele hoteluri / pensiuni au câteva locuri de parcare la parter sau subsol.

În centrul orașului este o piațetă, locul unde se adună foarte multe persoane, în special persoane în vârstă care stau și discută pe băncile amplasate la umbra bătrânilor copaci (probabil arțari). În mijlocul acestei piațete este parcul orașului, așezat pe un dâmb cu trei metri mai înalt, fiind străjuit de brazi.

În parc este amplasată statuia lui Evanghelos Averoff Tositsas, fost politician grec de origine aromână, în semn de recunoștință pentru binefacerile lui și contribuția sa la dezvoltarea orașului. Averoff a scris mai multe cărți despre politică și istorie, dar a fost pasionat și de artă. El a înființat Fundația Evanghelos Averoff Tositsas, căreia i-a donat colecția personală de picturi și sculpturi ale unor artiști greci din secolele XIX și XX. Acestea sunt reunite astăzi în Galeria de Artă Averoff Tositsas, situată în spatele parcului. Aceasta a fost inaugurată în anul 1988 și găzduia inițial 200 de lucrări de artă. În anul 1994 clădirea a fost extinsă prin construirea unei noi aripi, iar numărul pieselor colecției a crescut considerabil.

Lângă parc, foarte aproape de zona magazinelor, am întâlnit o statuie de mici dimensiuni înfățișând o ursoaică cu un pui. Construcția și amplasarea acestei statui în centrul orașului se datorează faptului că ursul este emblema orașului, aceasta mai putând fi observată și în alte locuri.

Vis-a-vis de parc este biserica din oraș în curtea acesteia pot fi admirați mai mulți arțari seculari. La ora sosirii noastre la biserică, aceasta era deja închisă, așa că ne-am mulțumit să o admirăm doar la exterior. Pot spune doar că respectă stilul arhitectonic al zonei, în sensul că este construită tot din piatră.

Lângă biserică este amenajată o zonă cu magazine micuțe care comercializează suveniruri, alimente, băuturi alcoolice și nealcoolice produse în zonă cum ar fi brânză, miere de albine, dulceață, vin și siropuri din fructe.

Orașul este renumit și pentru brânza și vinul care se produc aici. Brânza am gustat-o la micul dejun servit la Hotelul Asteri Metsovo și pot spune că este delicioasă.

Metsovo este și o stațiune montană, la 5 km de oraș este o pârtie de schi care atrage anual mii de turiști.

Mie mi-a plăcut foarte mult Metsovo și recomand cu căldură vizitarea acestuia, veți descoperi un orășel de munte frumos, cu oameni deosebiți, care se bucură că ”frații lor” din România vin în orașul lor sau că le trec pragul. De asemenea, recomand acest loc celor care doresc cazare intermediară în drumul lor spre insulele ionice.

Surse de inspirație:

ro.wikipedia.org/wiki/Me%C8%9Bovo

averoffmuseum.gr

ekathimerini.com/164351/a ... -art-in-metsovo

en.wikipedia.org/wiki/Evangelos_Averoff

---

VIZUALIZĂRI: 3805 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI