GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cetatea Madara – cocoțată la 100 m înălțime (+ alte obiective)
La Madara, în provincia Shumen, se află o serie întreagă de obiective, acoperind o gamă largă de interese (istorice, spirituale, culturale). O vizită la „Călărețul de la Madara” (vezi impresii), impresionantul basorelief medieval sculptat pe peretele de gresie, trebuie să continue și cu descoperirea celorlalte atracții, aflate la distanțe destul de mici una de cealaltă. Incursiunea pe Platoul Madara reprezintă una din recompensele călătoriei pe aceste tărâmuri misterioase.
Sfaturi utile. Celor care se încumetă să „atace” cele câteva sute de trepte de piatră le recomand în primul rând să aibă în picioare încălțăminte adecvată. Dacă până la baza peretelui de stâncă scara este mai accesibilă și poate urca oricine să vadă „Călărețul”, spre cetatea Madara traseul este mult mai dificil. În al doilea rând, în timpul verii, nu uitați protecția solară (pălărie și eventual cremă de soare), dar și sticla de apă. Nu recomand ascensiunea pe timp de ploaie sau imediat după un astfel de fenomen al naturii, treptele devin alunecoase.
Cetatea Madara
Traseul este încadrat drept mediu și se adresează celor cărora condiția fizică le permite un efort considerabil. Până pe creastă sunt 386 de trepte (așa am citit, nu le-am numărat, dar le-am „simțit”), de la casa de bilete până la cetate se urcă circa 140 m, distanța totală parcursă pe orizontală fiind de aproximativ 900 m.
Din fața „Călărețului” se urmează calea din stânga, indicată de un panou, o potecă de pământ, pigmentată cu bucăți de stâncă pe alocuri, care străbate vegetația până la baza peretelui de gresie de unde începe ascensiunea. Vegetația era proaspăt tăiată pe potecile din rezervația arheologică, încă se auzea zgomotul unui trimmer prin pădure. Un șir de trepte din beton ne scoate de sub umbra oferită de copaci, apoi apare primul zig-zag de trepte, mărginite de balustrade metalice. Ne avântăm cu ambiție pe scară, dar după primele pasaje și datorită soarelui o lăsăm mai moale. Primele terase deja ne oferă imagini asupra împrejurimilor, printre frunzele vârfurilor arborilor.
Traversăm un pasaj îngust printre stânci, deasupra cărarea trece peste pasaj pe un mic pod metalic. Multe trepte sunt săpate direct în stâncă, pe ici-colo se observă erodarea, în alte locuri observi și intervenția omului asupra treptelor (beton). Din loc în loc sunt amenajate spații de odihnă – bănci și coșuri de gunoi, majoritatea în zone umbroase. Ne oprim de multe ori pentru fotografii, avem acum sub ochi întregul sat Madara și regiunile din jur. Zig-zagul continuă, întâlnim o porțiune mai abruptă, mai încolo câteva trepte înalte, balustrada ne este de ajutor. În sfârșit, ajungem pe platou! A durat 25 de minute, din care 5 minute pe cărarea dintre „Călăreț” și baza scărilor, cu tot cu mici pauze de odihnă și fotografii. Traseul e marcat cu dungă roșie orizontală.
Poposim 10 minute pe marginea platoului, care nu e protejată decât câțiva metri în preajma scărilor cu un gard de sârmă. Panorama e fantastică, ne tragem sufletul, facem fotografii peste fotografii. După ce ne revenim plecăm în căutarea cetății, urmând firul unei poteci; după 4-5 minute ajungem în fața zidurilor cetății.
Cetatea Madara este amplasată într-o poziție strategică de necontestat, zidurile sale urmând configurația terenului. Prima menționare documentară a fortăreței datează din 1388, atunci când armatele otomane ajung în aceste locuri. Descoperirile arheologice din regiune atestă prezența comunităților tracice, romane, bizantine, slave și bulgare. Astfel că înălțimile platoului au atras pe acești locuitori în momentele de restriște, locul fiind ales pentru construirea unei cetăți de refugiu. Primele fortificații se pare că apar în Antichitatea târzie, în secolul al IV-lea d. Hr., apoi, de-a lungul secolelor, acestea sunt întreținute permanent și îmbunătățite. În 1388 o campanie militară otomană condusă de viziril Ali Pasha se soldează cu surprinderea bulgarilor și cucerirea cetăților de la Ovech, Shuman și Madara. Numele fortăreței Madara apare și în legătură cu ultima cruciadă europeană împotriva turcilor condusă de regele polon Vladislav III și Iancu de Hunedoara și încheiată cu catastrofala înfrângere de la varna din 1444.
Cetatea are doar trei laturi, cea de-a patra constituind-o prăpastia de 100 m; poarta principală se află pe latura de Nord și este străjuită de două turnuri pentagonale. Zidurile sunt construite din blocuri mari de piatră, în colțul nord-estic mai exista un turn dreptunghiular, pe ziduri se afla un drum de strajă. În interiorul cetății au fost descoperite urmele unei biserici, a unui grânar/depozit și alte câteva clădiri.
Ne-am plimbat de-a lungul zidurilor, am urcat pe zidul care se oprește chiar pe marginea hăului (nu recomand, este periculos), am admirat peretele de stâncă și panorama care se deschide de pe platou. Coborârea a durat tot circa 18-20 de minute nefiind cu mult mai ușoară decât urcarea.
Alte obiective din Rezervația arheologică Madara
Sanctuarul păgân. După ce coborâm de pe platoul Madara și intrăm la umbra vegetației poteca se bifurcă și un indicator ne îndreaptă către sanctuar. După câțivazeci de metri în coborâre ajungem în poiana unde se află ruinele acestui loc sacru. De altfel, cercetătorii au stabilit că în zona Madara se afla un amplu complex religios din vremuri străvechi. Piesa de rezistență a acestui sanctuar este altarul – o bucată mare de rocă, plată în partea de sus, prevăzută pe o latură cu mici trepte de acces sculptate de mâna omului. Altarul este înconjurat de ziduri din piatră; în apropiere s-au mai descoperit urmele unor clădiri, probabil un ansamblu religios, având în vedere energia emanată de această zonă.
Complexul mănăstiresc medieval. Pe aceeași potecă, după alți zeci de metri descoperim ruinele suprapuse ale acestui ansamblu monahal, cu vechi rădăcini precreștine. Ruinele se pot observa foarte bine și de sus de pe platoul Madara. Avem de a face cu trei straturi: un altar păgân, precreștin (probabil având legătură cu celălalt), o biserică construită imediat după creștinare pe locul templului, apoi o mănăstire cu acareturi care cuprinde toate celelalte manifestări spirituale dinainte. Mănăstirea a funcționat între secolele al IX-lea și al XIV-lea, până la cucerirea otomană.
Zona sacră din jurul peșterilor. Urmând cărarea din partea dreaptă a monumentului Unesco ajungi destul de ușor până la baza peretelui de stâncă unde se află o serie de peșteri/cavități/adâncituri (Peștera mare, Peștera mică etc.) unde arheologii au identificat urmele unei intense vieți spirituale. Precreștini sau creștini, au utilizat grotele naturale, săpate uneori la diverse niveluri, pentru a întemeia mici paraclise (vezi paraclisul „Sf. Pantelimon”), chilii ori chiar drept loc de veci.
Muzeul Rezervației arheologice Madara. În partea stângă a casei de bilete se află un spațiu verde, un lapidarium în aer liber și clădirea unui mic muzeu dedicat descoperirilor arheologice din zonă. În interior sunt vitrine care expun: material litic preistoric, vârfuri de arme, obiecte din os, fragmente din diverse plachete care reprezintă un călăreț (oare același Cavaler trac?), vase de ceramică, artefacte de ceramică și metal descoperite în vila romană, podoabe medievale. Pe pereți sunt fotografii și schițe.
Vila rustica din perioada romană. Este vorba despre o proprietate rurală a unui latifundiar roman (unii scriu că a fost un „proprietar trac”) care exploata terenurile agricole și viile din zonă, probabil cu ajutorul sclavilor. Complexul de clădiri a funcționat între secolele al II-lea – al IV-lea d. Hr. ; s-au descoperit circa 50 de spații, o curte centrală, hambar, cramă, încălzire prin hipocaust. În apropiere au fost identificate băi publice, având două bazine pentru apă caldă și rece. Ruinele se pot observa foarte bine de pe Platoul Madara sau se poate ajunge cu autoturismul (circa 1 km).
Vă recomand să urcați și pe Platoul Madara, admirați priveliștile minunate și măreția Naturii, vizitați cetatea, altarul păgân, peșterile, ruinele mănăstirii și a villei rustice, muzeul sitului arheologic. Veți avea astfel o imagine completă asupra Rezervației Arheologice Madara și veți vedea lucruri interesante.
Călătorii frumoase!
Trimis de tata123 🔱 in 11.06.18 10:02:12
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BULGARIA.
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Foarte frumos! Când găsești câte un obiectiv interesant, situat într-o zonă geografică favorabilă, cum am văzut și aici, treptele nu mai sunt decât o mică plimbare! Sus, privești în zare și ești perfect mulțumit, pentru că ai toată lumea la picioare! Îmi plac mult, mai ales astfel de obiective, unde mai e și puțină istorie, legende și mult mister!
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@maryka: Relieful bulgăresc în anumite zone e caracterizat de văi adânci și platouri stâncoase, prielnice construirii de fortificații. Cetățile Ovech și Madara sunt amplasate în zone naturale superbe și merită tot efortul pentru a ajunge pe înălțimile stâncoase de unde se deschid priveliști încântătoare. Mixul de istorie și spiritualitate, aura de mister și legendele care se împletesc cu realitatea atrag turiștii la aceste obiective. Mulțumesc pentru aprecieri.
@webmaster: Mulțumesc pentru desemnare.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2021 Rezervația istorico - arheologică Madara — scris în 21.08.21 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Un simbol al Bulgariei – Călărețul de la Madara — scris în 31.05.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Madara – taramul misterios al nimfelor si al cavalerului trac — scris în 15.05.17 de buterfly* din BUCUREșTI - RECOMANDĂ