Maldive. Vacanța

TIPĂREȘTE

A fost de departe cea mai reușită vacanță pe care am avut-o. Nu știu alții cum sunt, dar mie nu-mi place luxul reprezentat de fast și eleganță. Eu iubesc lucrurile simple, cât mai apropiate de natură. Cu ocazia acestei vacanțe exotice am găsit o nouă definiție a acestuia. Luxul este simplitate într-un cadru natural de vis. Dar asta-i doar părerea mea.

Pentru amatorii de distracție, cluburi, animație de tot felul, inclusiv cea pentru copii nu recomand în niciun fel Maldive. Maldive este o țară exotică, contruită și la propriu și la figurat pe recifuri de corali. Asta îi dau și frumusețea. Maldive este un loc ideal pentru cei care preferă scufundările și snorkeling-ul. Dar în acelasi timp i s-a dus vestea de vacanță ideală pentru cuplurile nou casătorite, aflate în luna de miere. Asta din cauza cadrului natural de vis, datorat apusurilor romantice și a liniștii si a relaxării totale.

Dacă nu te afli în una din aceste situații s-ar putea să nu-ți placă Maldive. Poate mă înșel eu, nu știu.

Gata cu filosofia, să începem povestirea. Cei care mă citesc știu că eu nu ezit să scot în evidență și minusurile dintr-o zonă paradisiacă, nici plusurile dintr-o zonă mai urâtă. Așa sunt eu probabil, am ochiul mai critic și încerc să fiu pe cât posibil obiectiv.

Prima impresie pe care mi-a lăsat-o Maafushi nu a fost foarte pozitivă, ca să fiu elegant. Poate o să fac un articol mai amănunțit despre această insulă locuită. Dar încet, încet am început să mă obișnuiesc și să mă bucur de lucrurile simple. Multă lume ar zice: de ce să mă duc până în Maldive dacă nu mă duc la un resort de lux? De ce să stau laolaltă cu baștinașii? Mai bine stau acasă! Ei bine și eu am avut aceste temeri. Dar mie îmi place sa cunosc oameni noi, din alte civilizații si să interacționez cu ei. Poate asta-i plăcerea mea vinovată!

De fapt cele mai mari temeri pe care le-am avut, erau în numar de două: femeile au voie să umble în costum de baie (suntem totuși într-o țară musulmană cu reguli foarte stricte) și cum fac si eu să beau o bere ceva, deoarece alcoolul e strict interzis pe insulele locuite?

Ei bine temerile mi-au fost înlăturate de la început. Cum spuneam în articolul despre hotel vezi impresii am fost întâmpinați de managerul Mohamed cu câte un cocktail de fructe. Prima întrebare, la care știam normal și răspunsul a fost : e cu alcool? A zâmbit, nu a fost mirat deloc de întrebare (probabil o primise de multe ori) și ne-a arătat două vase ancorate în larg. Acolo se poate bea orice, iar transferul cu barca este gratuit. Mă credeți sau nu, dar vă spun că cu toate că îmi place să savurez o bere sau mai multe pe plajă, furat de peisajele mirifice de pe pamânt, dar mai ales de cele sub apă, nu ne-am făcut timp niciodată să mergem pe vapoarele restaurant, să bem câte ceva!!!

A doua mare temere a fost cea cu costumele de baie la femei, în mod special. Ei sunt musulmani, dar nu sunt arabi, sunt mai apropiați de indieni. Religia este la ei un pic mai permisivă, ca în alte țări musulmane. Cu toate că pe booking, în dreptul hotelului scria că trebuie să respecți anumite reguli, nu am avut absolut nicio problemă încălcându-le. Mai mult am vazut pe plajă femei facând toples (se știe că în țările musulmane nuditatea este strict interzisă). Mai mult am văzut și localnice făcând baie (în costum de baie) la plaja publică.

Pentru că da în Maafushi sunt două plaje, una publică denumită bikini beach și alta numai a lor. Curios este faptul ca la plaja publica au acces și ei fara nicio problemă. Asta e pe principiul noi putem să le vedem pe ale voastre femei, dar voi nu aveți voie!

Ei bine aceste două temeri ale mele nu sunt valabile la un resort de lux, unde-i totul permis, mai puțin nuditatea. Probabil la sfârșit, o să fac o comparație între o vacanță în Maldive pe o insulă locuită și o vacanță la un resort de lux. Fiecare cu plusuri si minusuri, din punctul meu de vedere.

Dar să revenim. Atmosfera este una de dolce farniente. Turiștii se bucură de apă si soare, iar localnici îsi văd de-ale lor. Să nu vă închipuiți că se omoară cu munca! Oricum te simți foarte bine printre ei. Oamenii sunt foarte amabili, nu doar cei de la hotel, îti zâmbesc și îți dau binețe. Iar absolut toți cu care am interacționat știu engleza. Bine au un accent ciudat, da ce noi n-om avea?

Dar ce făceam noi toată ziua acolo? Plajă și snorkeling! Plaja bikini beach este destul de micuță după părerea mea, având în vedere că se construiesc hoteluri pe bandă rulantă. Cănd am fost noi era ok. Mulți turiști erau prin excursii plecați și nu era foarte multă lume pe plajă.

Intrarea în apă se face lin. Apa este extrem de caldă. Când intri parcă nu te racoresti deloc. Apa este foarte mică pe cel putin o sută de metri. Pe marginele plajei, accesul este un pic mai dificil din cauza pietrelor și eventual este necesară încălțăminte specială. Dar pe mijlocul plajei este o zonă destul de întinsă de nisip foarte fin. Plajele sunt apărate de o barieră naturală de corali, unde se sparg valurile. De aceea în zona malului de multe ori ai impresia ca esti la un lac și nu la mare.

După aproximativ o sută de metri de mers în apă până la genuchi sau maxim până la brâu, dai de corali și implicit de peștii multicolori. Apa este extrem de limpede. Cred ca nici la piscina cea mai curată, nu vezi o asemenea apă. Numai pentru această apă și pentru viața subacvatică, m-aș întoarce și mâine acolo. Apa este extrem de curată. Nici nu trebuie să stii să înoți. Cred ca e si foarte greu să te îneci acolo, deoarece e foarte sărată. Bine, important e să nu iei apă la bord. Să mai precizez că în perioada refluxului efectiv nu mai puteam să fac snorkeling, pentru că mă loveam și tăiam de recifi. Așa că aveam orele mele, pentru această activitate.

Viața subacvatică este ceva ce nu se poate descrie în cuvinte. Am văzut o multitudine de pești multicolori si am înotat alaturi de ei. Este exact ca la Marea Roșie din Egipt, doar că aici peștii sunt mai mari. Am văzut peștii colorați papagali, am văzut periculoasele baracude, am fost urmărit pe o mare distanță de simpaticul pește sabie. Unde mă duceam era si el! Și stătea și se uita la mine. Am admirat delicata pisică de mare. Important e să nu stai în drumul ei. Să îți vezi de treaba ta și să o admiri de la distanță! Așa nu ai de ce să te temi! Cireașa de pe tort este că am văzut si rechini. Prima oara să vă spun sincer, m-am cam speriat și am luat distanță! Dar apoi am prins curaj, din două motive: primul pentru că erau si alții în apă și al doilea că citisem de-acasă că aici trăiesc rechinii de recif. Aceștia sunt de mici dimensiuni si nu sunt periculoși. Bine te pot mușca, dar mușcătura lor este ca cea a unui câine.

Viața subacvatică este într-adevăr foarte frumoasă, dar este și periculoasă. Trebuie să respecti mediul lor si să cunoști cât mai multe pentru a te feri de pericole. De exemplu în zona recifelor nu e bine să fii desculț. Sunt recomandate ori labele de scafandru, cele mai bune în opinia mea deoarece te ajută extrem de mult si la înot sau măcar încălțăminte specială. Spun asta pentru că anumiți corali pot fi periculoși. Oricum sunt foarte ascuțiți si te poți tăia cu ușurință. Și mai este un motiv pentru care recomand să nu se calce pe corali. Se distrug foarte ușor. Nu spun lozinci spunând ca sunt o arie protejată prin lege, ci că trebuie să fim constienți că numai de noi depinde protejarea acestora.

Apa incredibilă și viața subacvatică ne ocupau tot timpul. Pe plajă puțină lume. Majoritatea stăteau mai mult la poze. Soarele ardea foarte tare. Palmierul se știe nu face foarte multă umbră. Fiind în sezonul ploios au fost destul de rare zilele fara nori. Dar pentru noi acest lucru a fost pozitiv, pentru că nu am suferi deloc de pe urma soarelui, bronzându-ne și foarte frumos.

Anotimpul ploios! Să ne speriem sau nu? Noaptea ploua de rupea. Era rupere de nori. Iar vântul bătea de ziceai că e iarna la noi. Din 12 nopti, doar una nu a plouat deloc. De multe ori dimineața, nici nu ziceai că a plouat. Ziua ploua mai rar. Din 13 zile câte am prins, au fost doar două în care nu a plouat deloc. Norocul nostru a fost, că erau exact zilele în care am plecat în excursie. În rest ploi sporadice, de câte cinci minute. Ploua într-adevăr torențial, dar erau ploi scurte și calde. Aveai două variante ori te bagai în apă ori de adăposteai puțin și în 5 minute, maxim 10 erai din nou pe plajă. Ca să fiu sincer până la capăt am avut și o zi când a plouat non stop și alte două zile când a plouat câteva ore. Dar ăsta-i riscul pe care trebuie să ți-l asumi, mergând într-o țară exotică vara.

Să mai spun că nu am mai mers atâta vreme desculț, din copilărie. Acolo maxim este să fii în șlapi. Era într-o zi o chinezoaică pe tocuri si parcă era din alt film. Multe restaurante sunt cu nisip pe jos, așa încât si chelnerii și turiștii sunt desculți. Am văzut și la restaurante mai fițoase cu marmură pe jos, cum chelnerii serveau tot desculți. Mergând așa, parcă ești mai aproape de natură, parcă simți viața altfel.

Ce mâncam pe insulă? Dimineața o începeam la restaurantul hotelului cu o cafea gustoasă, un suc natural de ananas, mango, papaya, lime ori de portocale și cu un meniu continental. Bonus un platou de fructe. Aici m-am indragostit de mango, ce mi se pare extrem de aromat si gustos.

Pe plajă în loc de toate nebuniile care se mănâncă pe la noi, cumpăram de la o tarabă amplasată pe plajă ori o nucă de cocos la un dolar, ori un platou de fructe. Îți alegeai ce fructe doreai, ei ți le curățau și ți le puneau pe un platou. De exemplu un ananas era 3 dolari, un mango la fel, trei mini banane 1 dolar. După cum spuneam în articolul despre Male, în piața agro alimentara de-acolo erau de trei, patru ori mai ieftine ca pe plajă. Dar ce să-i faci transportul și servirea costă. De băut luam câte un cockteil de fructe la trei dolari. Nu era sută la sută natural, pentru că adăugau apa și zahăr pentru a-l face mai gustos si mai băubil. Dar oricum mult mai gustos și sănatos, decât o cola de exemplu.

Oricum am venit total schimbați de-acolo. Am învățat să apreciem si să ne bucurăm de lucrurile simple. Am învățat să fim mai toleranți și mai binevoitori. Bina, acu sper să ne si țină. Dacă nu, trebuie să mai dăm o fugă să ne reamintim. ; -)

Hai că am deviat iar, eram la mâncare. La prânz mâncam la o terasă pe plajă, iar seara la un restaurant al hotelurilor mai bune. Se poate mânca la orice pensiune, dar nu am vrut să ne riscăm. În primul rând trebuie să subliniez că la prețurile afișate pe meniu, se adaugă taxa de servire de 10% plus 6% la terasa de pe plajă sau 12 % la restaurantul hotelului. Când calculați prețul final trebuie să luați si asta în calcul.

O masă la restaurant ne ducea în jur de 20 de dolari. Mâncam preparate specifice maldiviene. Bucataria lor este dulce –iute. Orezul e de bază (puteam să alegem și cartofi prăjiți), la care se adaugă pui, pește sau vită dupa preferință plus un sos de legume dulce iute. Nouă ne-a plăcut foarte mult mâncarea lor și n-am încercat și altceva. Salatele erau ciudate la ei, alaturi de diverse legume puneau si câteva fructe. Iesea așa un mix de legume cu fructe, fructe ce dădeau aportul de dulce. Eu am mai mâncat fructe de mare. Să mai adaug că la masă beam doar o apă mare plată și probabil si din acest motiv nu sărea prețul consumației. As fi vrut să mănânc și o langustă, dar era foarte mare si foarte scumpă, 55 de dolari. Nu m-am îndurat să dau atâta, mai ales că eram singurul care aș fi consumat.

Distracție? Nu erau baruri să bei ceva, nu erau cluburi, nu există locuri de joacă pentru copii sau animație de orice fel. La ei se luminează deverme, pe la 5,30 și se întunecă devreme, pe la 19 era beznă. Programul de lucru îl încep foarte de dimineața, adică la ora 7. Așa începeau și școlile. Seara luam bicicletele din fața hotelului și plecam în explorarea insulei. Făceam poze sau mergeam la o fată foarte draguță si deschisă care avea o cofetărie, să ne îndulcim un pic. Nu am fost deloc pe vas pentru băutură, în schimb rușii acolo dispăreau seară de seară, spre fericirea mea.

Ca o paranteză să subliniez că dintre turiști predominau chinezii, urmați îndeaproape de ruși. În rest italieni, francezi, ceva australieni. La un moment dat am avut vecini de cameră două cupluri de jamaicani, foarte deschiși și vorbăreți. Am mai vazut spanioli și un cuplu de portughezi.

Am fost să vedem și plaja lor privată. Este situată într-o zonă opusă plajei publice și într-un cadru natural deosebit. Dar spre deosebire de cea publică care este îngrijită si curată, asta-i lăsată cumva așa de izbeliste, ca să nu folosesc cuvinte prea tari. Le-am vazut într-o vineri, în ziua lor liberă și pe fete cum se bălăceau îmbrăcate până în gât. Nu comentez mai mult, pentru că acu maxim două sute de ani, așa era și pe la noi.

Din toate aceste motive ne culcam devreme, o dată cu găinile și după un somn foarte bun, însoțit de o ploaie toarențială, ne sculam foarte devreme pregătiți pentru o nouă zi de plajă și snorkeling.

O să mă opresc aici, deoarece vorba lungă, săracia omului. Mai am de povestit doar de excursiile pe care le-am făcut pe insula pustie și la un resort de lux, dar asta cu proxima ocazie.

---

VIZUALIZĂRI: 9928 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI