Uji, taramul ceaiului verde și al paradisului budist Byodo-in

TIPĂREȘTE

Mai avem doar 2 zile pentru a vizita Kyoto, insa multe locatii pe lista, care nu trebuie ratate, nu doar in Kyoto, ci si in imprejurimi. Una dintre acestea este Uji, un mic oras aflat la sud de Kyoto, renumit pentru ceaiul sau verde si site-urile incluse in Patrimoniul Mondial.

Distanta dintre Kyoto si Uji e de circa 60 km, pe care am parcurs-o cu trenul in 20 de minute. Uji are 2 gari principale, JR Uji si Keihan Uji, insa noi am coborat in prima dintre ele.

Pozitionat intre 2 foste capitale, Nara, prima capitala din perioada 710- 794 si Kyoto, capitala dintre anii 794-1868, orasul Uji s-a dezvoltat ca un centru istoric si cultural al Japoniei. In primii ani dupa intemeierea capitalei Kyoto, Uji a devenit un refugiu pentru nobilii de curte, care au construit aici vile de vara.

Exista importante temple si altare, printre care Templul Byodo-in si Altarul Ujigami, cel mai vechi altar existent in Japonia, precum si un pod vechi, celebrat in arta si literatura, peste raul Yodo, cunoscut si ca raul Uji. Dezvoltarea moderna nu a modificat frumusetea clasica, strada pietonala Omotesando fiind gazda ceainariilor, a magazinelor vechi de sute de ani, in care se vinde ceai si produse din matcha (ceai verde sub forma de pudra), gyokuro (ceai verde de inalta calitate) si sencha (ceai verde obisnuit), cultivate local in Uji. Aici puteti incerca galuste „dango” , taitei, inghetata si gogosi, toate cu aroma de ceai.

Nu sunt iubitoare de ceai, insa o inghetata cu matcha a fost binevenita pe caldura si umezeala din acesta perioada a anului, pe care am savurat-o la Masuda Chaho, o ceainarie datand din 1912, inainte de a ne indrepta spre urmatoarea noastra destinatie: Templul Byodo-in.

Byodo-in a fost initial o vila a unui aristocrat, Fujiwara no Michinaga, unul dintre cei mai puternici membri ai clanului Fujiwara, construita in 998, in perioada Heian. In 1052, fiul sau, regentul Fujiwara Yorimichi, a transformat-o in templu budist, in memoria tatalui sau. Numele templului, „Byodoin” , se traduce prin „Templul Egalitatii si Iluminarii” .

Byodo-in are cele mai vechi si una dintre putinele gradini budiste din Tara Pura ramase din Japonia, caracterizate printr-un aspect natural. Completata cu un iaz, reprezinta conceptul budist de paradis si serveste ca loc de meditatie si contemplatie.

Este deschis zilnic intre orele 8:30 - 17:30, pretul biletului fiind 600 yeni, oferind acces la terenul templului si la muzeu (Casa comorilor). Programul de vizitare al muzeului este insa intre orele 9-17, iar Sala Pheonix între 9:30-16:10.

Dupa ce am platit taxa de intrare, am luat-o pe poteca din stanga, in jurul iazului cu lotusi, pentru a admira privelistea.

Cladirile templului Byodo-in s-au pierdut de-a lungul secolelor, datorita incendiilor repetate si a altor calamitati, insa, cea care a supravietuit din perioada Heian, este structura din lemn, construita de Fujiwara Yorimichi in anul 1053, pe o insula, in mijlocul iazului, spectaculoasa Phoenix Hall sau Hoo-do.

Numele este datorat celor doua statui Phoenix din aur care impodobesc acoperisul Hoodo-lui, dar si aspectului constructiei, aceasta semanand cu mitica pasare Phoenix chinezeasca (Ho-o) coborand pe pamant, cu sala centrala reprezentand corpul pasarii, coridoarele laterale fiind aripile sale intinse si coridorul din spate reprezentand coada.

Pentru a sublinia importanta acestui templu in cultura japoneza, Phoenix Hall apare pe reversul monedei japoneze de 10 yeni, iar Phoenix apare pe reversul bancnotei actuale de 10.000 de yeni.

Interiorul Phoenix Hall se poate vizita in tururi ghidate de cate 20 minute, cumparand suplimentar bilet, 300 de yeni/persoana, de la un stand din partea de nord a terenului. Aceasta zona este cea mai aglomerata si trebuie sa te asezi la rand inainte de ora inscrisa pe bilet. Ghidul conduce grupul in sala centrala care pare sa aiba 2 etaje inaltime, dar care de fapt are doar un nivel construit foarte inalt pentru ca aici se afla statuia uriasa inalta de 3 metri a lui Buddha Amida, asezat pe o floare de lotus. Statuia din lemn de chiparos japonez, acoperit cu foite de aur, a fost sculptata de un mester din epoca Heian, a carui tehnica speciala a fost de a crea o singura figura din mai multe blocuri de lemn imbinate.  

In spatele statuii este o aureola mare aurita, ce simbolizeaza unirea cerului cu pamantul, iar pe peretii albi de ipsos, zboara printre nori alti 52 de Bodhisattva, cantand la diverse instrumente muzicale sau dansand.

In interior este interzisa fotografierea, la fel ca si in urmatorul obiectiv, muzeul templului, numit Hoshokan.  

Construit in 2001, in mare parte subteran, pentru a nu distrage atentia de la Phoenix Hall, gazduieste artefacte originale din templu, ce includ o statuie a unui Kannon cu 11 capete, alte statui ale lui Budha din perioada Heian, create dinainte de infiintarea templului, clopotul templului, statuile originale ale celor 2 pasari phoenix si 26 dintre statuile originale ale Bodhisattva din Sala Phoenix. Exista o sala de expozitie care recreeaza picturile colorate din interiorul Salii Phoenix si o sala in care vizitatorii pot viziona videoclipuri de grafica pe computer produse de cea mai recenta tehnologie.

In spatele Muzeului Byodo-in se afla un clopot de templu, o replica a originalului aflat in muzeu.  

In plimbarea prin gradina am trecut pe langa alte sub-temple, Jodo-in, Fudo-do, Saisho si Kannon-do, la iesire. Kannon-do a fost reconstruita la inceputul perioadei Kamakura pe locul salii principale originale, insa nu era deschis publicului, fiind in renovare. Langa Kannon-do se afla „Peluza in forma de evantai” unde razboinicul Minamoto Yorimasa s-a sinucis. Acesta a incercat impreuna cu 300 de razboinici sa apere Byodo-in impotriva a 28000 de luptatori din clanul rival, insa simtind ca nu va putea birui, si-a desfacut evantaiul, a recitat o poezie Waka despre moarte si s-a sinucis respectand ritualul.  

Inainte de iesire se gaseste si Salonul de ceai Toka, ce serveste matcha, gyokuro si sencha, cultivate local in Uji. Preturile variaza de la 550 yeni pana la 850 yeni, iar fiecare comanda de ceai vine cu dulciurile uscate originale de la templu.  

Impresionantul templu a fost construit intr-o perioada in care budhismul se afla intr-un declin, tocmai pentru a opri decaderea si a consolida budhismul. Iata ca astazi, dupa aproape 1000 de ani, Byodo-in continua sa fie un templu budist activ, gazduind ceremonii religioase si servind ca loc de cult si pelerinaj atat pentru budisti, cat si pentru vizitatori.  

Am parasit teritoriul templului, indreptandu-ne spre raul Uji, ce curge prin oras, impartind localitatea in 2 parti. Poduri pietonale leaga malurile lui Uji de o mica insula din centru, ce serveste drept loc de promenada si picnic.

Podul principal peste raul Uji a fost construit pentru prima data in jurul anului 646, fiind unul dintre cele mai vechi poduri, din Japonia. De atunci a fost distrus si inlocuit de multe ori, insa este bine cunoscut pentru mentionarea sa frecventa in capitolele din Povestea lui Genji, o opera de fictiune din secolul al XI-lea, despre care se spune adesea ca este primul roman din lume. Povestea lui Genji a fost scrisa de o nobila japoneza si descrie intrigile vietii de curte din perioada Heian.

Ne-am oprit si la Nakamura Tokichi, discret si linistit, cu o atmosfera care te face sa ridici draperiile si sa arunci o privire mai atenta, unde se poate servi masa sau se pot cumpara dulciuri de la magazinul de deserturi.  

Astazi Uji impresioneaza prin linistea care o emana peisajele, insa, intre secolele al XV-lea si al XVI-lea, aceasta zona a fost locul multor batalii, in timp ce shogunii luptau pentru controlul Japoniei.

Ar mai fi cate ceva de vazut si de facut in Uji, insa traseul pe care ni l-am propus pentru aceasta zi nu se opreste aici, continuand cu o alta locatie plina de comori culturale, Nara.

---

VIZUALIZĂRI: 72 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI