De la “zero” la “3 in 1” – sau ce iese cand nu vrei sa vezi nimic si ajungi sa vezi Muzeul Militar Bavarez, Ingolstadt.

TIPĂREȘTE

Cam asa este, pasii mei in Ingolstadt trebuiau sa mearga intr-o alta directie, cum insa socoteala din targ nu se potriveste mereu cu cea de acasa si curiozitatea invinge de cele mai multe ori, drumul de la gara spre zona istorica a orasului m-a adus pe langa zidurile castelului nou. Castelul Nou a facut parte din al doilea zid al orasului si gazduieste astazi Muzeul Militar Bavarez care contine o colectie impresionanta de arme istorice si le explica vizitatorilor armele din vremurile trecute. Arata frumos din afara, arata frumos si intrarea, dar sa vad un muzeu al armelor asa cum spuneau afisele de afara, zau ca nu ma interesa, dar hai sa intru in curte sa vad cum arata, dar hai sa vad si cam ce ar fi de vazut in interior si uite asa m-am aflat in postura de a cere bilet de intrare. Da, biletul de intrare este 3.5 euro, dar pentru 7 euro puteti vedea 3 muzee, asa ca de la “zero” la “3 in 1” nu a mai fost decat gestul de a baga mana in buzunar.

Si acum sa va mai ofer ceva amanunte, adresa castelului este Paradeplatz 4, program de luni pana vineri 9:00 – 17:30, sambata si duminica precum si in zilele de sarbatoare (cu anumite exceptii) 10:00 – 17:30, asa ca eram cred primul vizitator in acea zi, pagina oficiala armeemuseum.de/de

Asta e, am facut pasul, acum sa imi iau biletul in serios mai ales ca aveam sa vad trei muzee (situate destul de aproape unele de altele) si primul lucru pe care l-am facut a fost sa imi las rucsacul in dulap ca sa am libertate de miscare. Bagajele se lasa intr-un vestiar unde se gasesc si toaletele si care te surprind cu cat de moderne sunt (o sa vedeti si in poze).

Acest castel in care este amenajat acest muzeu al armelor, a fost construit in secolul XV de ducele Ludwig al VII-lea de Bavaria-Ingolstadt si ducele Georg cel Bogat al Bavariei-Landshut.

In curte pot fi admirate 17 tunuri bogat decorate si doua dintre cele mai vechi astfel de tunuri sunt de fapt o pereche numita "Scherer" si "Schererin". Si tot aici aveam sa descopar Feldkirchner Tor despre care aveam sa aflu mai tarziu ca este unul din cele 2 porti ale orasului care mai exista in prezent.

Prima sectiune vizitata este reprezentata de perioada 1450-1490, dar tot in aceast zona se gaseste si perioada 1600-1815, aici fiind adunate o multime de arme dar si alte marturii. Unele camere sunt intunecate si ma cam chinuiam sa vad exponatele, noroc ca a venit unul dintre supraveghetori si mi-a aratat ca fiecare vitrina avea un buton ce aprindea o lumina si se stingea dupa ce considera ca ai stat suficient in fata exponatului. Ingenioasa utilizare a energiei electrice.

Ce mai trebuie mentionat (norocul meu) este putin din istoria acestui muzeu, el a fost infiintat in 1879 in Munchen pentru a prezenta aceste marturii ale trecutului publiclui larg, mai ales ca erau inca sub influenta mandreie date de razboiul Franco -Prusac din 1870-1871. Dar acesta a fost startul ce a dus la dorinta de a prezenta arme din mai multe perioade contactand muzee din lume. Muzeul a fost grav avariat in 1945 astfel incat a fost mutat in Ingolstadt in 1972.

Camerele sunt in general bine prezentate si chiar daca exponatele luate individual sunt multe prezentate mai mult in germana si mai putin in engleza, informatii generale in fiecare camera gasesti si in engleza. Asa ca am aflat mai multe despre arsenal si generalul responsabil de arsenal. Arsenalul folosea la depozitarea armelor dar si a echipamentului asa incat sa il ai la indemana la nevoie. Generalul responsabil de arsenal era un expert militar si era responsabil de procurarea, intretinerea si depozitarea corespunzatoare a armelor si echipamentului. Periodic toate acestea erau inspectate si reparate sau inlocuite dupa cum era necesar.

Si a urmat “Trezoreria” unde se gasesc echipamente originale are razboinicilor, arme, protectii, scuturi,

Una dintre armuri chiar m-a amuzat, parea ca are protectie de sani ????. Sunt si mentionari despre epitafurile inchinate decedatului in care faptele de arme erau elogiate.

Si unul dintre aspectele care mi-au placut cel mai mult a fost explicarea inscriptionarii spadelor, sulitelor. Chiar daca arma era expusa nu vedeai prea mult, era greu de analzat in detaliu, insa elementele de diferentiere ale armelor erau deosebite, asa incat o poza arata la o marime de 3-4 ori mai mare detaliile, iar acestea erau mai apoi explicate in germana si engleza, si explicau de exemplu taieturile care se gasesc pe spada, cum isi insemna armurierul arma pentru a-i fi recunoscuta semnatura si altele de genul.

Perioada 1600-1815 inseamna si utilizarea armelor de foc, trupele de soldati dar si cavaleria. Si de asemenea avem reprezentate scene de razboi. Si sunt evidentiate si razboaie importante: Razboiul de 30 de ani (1618-1648), personaje importante ale epocii, picturi cu scene de razboi, in principal tot din Razboiul de 30 de ani. Aici tin minte ca mi-a placut in mod deoasebit unul dintre tablouri la care m-as fi uitat …. si atat, insa alaturi erau explicatii privind detalii ale tabloului care sigur mi-ar fi scapat, astfel am vazut tabloul altfel.

Razboaiele Otomane sunt prezentate si ele, prilej cu care am mai aflat si eu cate ceva. Expansiunea otomana a atins varful in 1683. Trupele otomane erau numeric superioare celor europene, si ceva mai bine organizate si scaderea ezistentei lor s-a datorat unor probleme interne insa de abia in in 1768 otomanii au inceput sa fie impinsi inapoi de Austria si Rusia.

S-a povestit si de importanta oraselor fortificate si cum se aparau acestea in fata inamicilor aceste informatii fiind exemplificate prin imagini din care se vedea organizarea fortaretei.

Nu avea cum sa fie omisa perioada Revolutiei Franceze ce a dus la o perioada de 24 de ani in care Europa a trecut printr-o etapa de framantari politice si ceva razboaie. Si cand ca de obicei aliantele se fac in functie de evenimente, cand campania lui Napoleon in Rusia din 1815 a esuat, congresul de la Viena a creat o noua ordine pentru evitarea unor razboaie majore in Europa pentru mai mult de 50 de ani.

Si ajungem a o expozitie temporara (care a durat mai mult de un an) a fost reprezentat Razboiul German intre Nord si Sud din 1866. Un conflict intre Prusia si Austria a dus la pornirea unui razboi sangeros in care statele din sudul Germaniei, inclusiv Bavaria s-au alaturat Austriei deoarece o victorie a prusacilor ar fi generat conducerea statului de la Berlin. Si asa sunt explicate scene de razboi, prezentate arme, soldati, harta Europei, dar si multe alte amanunte interesante, mai multe voi povesti la anumite poze.

La final pot spune ca am fost multumita de muzeu, acum urma sa ma indrept spre urmatoarele doua muzee si poate ca nu muzeele in sine ma atrageau ci faptul ca faceau parte dintre constructiile ahitectului Leo von Klenze. Si amandoua se aflau “peste drum” de Castelul nou, da mai corect a fi fost sa spun ca peste Dunare, caci aici aveam sa traversez Dunarea pentru a vizita aceste muzee. Tot aici se gaseste si Klenzepak, asa ca motive destule pentru a ajunge in zona.

Asadar aveam sa vad Reduta Tilly unde se afla Muzeul Primului Razboi Mondial si Turnul Triva unde se gaseste Muzeul Politiei. Am sa mentionez un aspect negative, ca sa stiti din start, informatiile sunt toate in germana in aceste muzee, insa partea frumoasa este data mai ales de locaie dar si de anumite infomatii pe care le-am regasit aici, deci merita sa le vedeti si pe acestea.

Sa incepem cu Tilly, aceasta fortificatie semicirculaa ar fi fost un ultim refugiu al familei regale in timpul razboiului, dar fiind si in apropierea podului peste Dunare, avea si rol de protectie. Numele i-a fost dat dupa Tilly, Maresalul Legiunii Catolice care a fost ranit in batalia impotriva suedezilor in 1632 si care a mult in Ingolstadt.

Asadar am intrat aici, am prezentat biletul si am fost invitata sa vad expozitia care insemna sa treci dintr-o camera in alta (in total 35 de camere) avand in vedere dispunerea semi-circulara, existand 2 locuri unde puteai cobori la parter. Fiecare camea este o fila de istorie, asa ca am dat si eu fila cu fila, admirand pentru ca mai mult nu pea intelegeam, este prezentata perioada de dinainte de razboi, dar si pornirea razboiului si imagini din razboi, unele chiar traumatizante, sa vezi niste copii inrolati, pusi sa isi apere tara, sau interesele guvernantilor.

Sunt simulate mici scene de razboi (pe sol, aer, pe apa), transee, una dintre incaperi este dedicata si cultului lui Hildenburg, erou in Primul Razboi Mondial si care l-a adus la putere pe Hitler desi se pare ca il detesta. De asemenea un spatiu ii este dedicat si lui Lenin si “Ciumei rosii” . Exista si harti care prezinta Europa in diverse perioade, asa ca am vazut si Romania in viziunea altui stat.

Si exponatul care mi-a ramas in minte frapandu-ma avand in vedere tara in care ma aflam, este titlul unui document (in rest documentul este in germana insa titlul este usor de inteles), asadar acest titlu, aflat langa o uniforma fascista spune:

“29 Januar 1933 – Demokratie

30 Januar 1933 – Diktatur”

Cum spune romanul – speechless ????, si urmeaza perioada urmatoare, cu martie 1938 – der “Anschluss” – anexarea Austriei, si din nou harta Europei, aspecte pe care in mod sigur un istoric le-ar vedea altfel.

Asadar am terminat si acest muzeu si am trecut la urmatorul, aflat doar la cateva minute distanta, Acest muzeu aflat in turnul Triva construit in aceeasi perioada cu reuta Tilly, prezinta politia in timpul Revolutiei Bavareze din 1918/1919 pana la protestele legate de planuita uzina de reprocesare nucleara de la Wackersdorf (1988). Asa ca sunt prezentate echipamente, functionarea interna, documente personale si altele.

Imi dau seama ca despre acest ultim muzeu am povestit cel mai putin, insa la modul general, cam despre asta este vorba in el, nu are rost sa insist, veti vedea pozele.

Ca o concluzie generala? Aceasta "salba" de 3 muzee merita sa le acordati putin din timpul vostru, atat cat va doriti, sunt file de istorie si istoria trebuie respectata indiferent cine a facut-o.

---

VIZUALIZĂRI: 648 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI