La Etar, locul unde apa este pusa la treaba!

TIPĂREȘTE

Avand stabilit “cartierul general” in Bojentsi, stand doar o singura noapte, plecasem cu planul de acasa, ca in afara de a ne plimba si vizita muzeele din Bojentsi, sa dam o fuguta si pana la “Complexul Arhitectural si Etnografic Etar” si eventual Manastirea Sokolski din apropiere, iar la inapoierea spre casa sa facem un ocol spre Razgrad, pana la Sveshtari in vederea vizitarii Mormantului Regal Tracic, care se presupune ca ar fi al regelui Dromihete.

Asa ca ajunsi in Bojentsi, in curtea pensiunii Strannopriemnica Guest House, in jurul orei 9,15, dupa un drum care a durat 3h15’, dupa formalitatile de cazare rapide, in jurul orei 10 am plecat spre Etar.

Ne-am intors pe drumul pe care am venit, pana in Donino, iar de acolo, inainte de iesirea in drumul principal E85, facand stanga pe drumul secundar 5522, iesind iarasi in E85, exact la periferia orasului Gabrovo, dar evitand in a tranzita orasul. De acolo am mai continuat inca vreo 3,5 km pe drumul E85, dupa care l-am parasit spre stanga, urmarind indicatorul cu Complexul Etnografic Etar, inca vreo 2,5 km. In total din Bojentsi pana la Etar sunt vreo 22km.

Muzeul Etnogafic Etar este primul muzeu in aer liber deschis in Bulgaria, in anul 1964 si se intinde pe o suprafata de vreo 7 hectare.

Aici se regasesc incepand de la valtori unde se spalau rufele, continuand cu mori de macinat cereale, fierastrau de taiat busteni, instalatii de impletit/tricotat, strunguri si alte diferite instalatii actionate de forta apei. “Inima” acestor instalatii este apa, ingenios dirijata prin mici apeducte/jgheaburi, catre rotile de actionare ale diferitelor instalatii.

Practic aceste jgheaburi sunt “elemente” importante ale ansamblurilor din muzeu, muzeu care pe langa latura sa etnografica si arhitecturala are si o latura deloc de neglijat, ... latura tehnica.

Emblema muzeului este, bineinteles, … … o roata de moara de apa. :))

Muzeul se intinde de-a lungul cursului unui rau, raul Sivek, pe ambele parti ale raului, avand trei intrari, doua la capete si una pe undeva pe la mijloc.

Noi am intrat pe prima intrare care ne-a aparut in cale, lasand masina in parcarea, ce e drept micuta, din fata unui hotel-restaurant care este lipit practic de muzeu.

Biletul de intrare este 5 leva.

Imediat cum intri pe partea stanga sunt insirate de-a lungul aleii principale instalatiile tehnologice prezentate mai sus, apoi in partea centrala se gaseste strada mestesugarilor.

Este ca o intoarcere in timp. Aici este reconstituita o strada, asa cum arata ea prin a doua jumatate a sec. XVIII-lea si sec XIX- lea, cand Gabrovo, a cunoscut perioada cea mai infloritoare.

Pe o parte si cealalta a strazii, regasesti ateliere unde mesterii lucreaza chiar sub ochii tai. Intr-o parte se fac vase ceramice, in alta clopote/talangi pentru vacute, sau curelaria, sau atelierul unde se realizau bijuterii din argint. Intr-un atelier se realizau instrumente muzicale- vestitul cimpoi, in altul sculptura in lemn, in alta locatie era fieraria, iar in alta tabacaria, … si tot asa. :)) Gasesti si o brutarie si un micut magazine de dulciuri, iar la etajul unei case se regaseste o micuta cafenea unde poti savura o cafea la nisip. La fiecare atelier poti interactiona in mod direct cu mesterul si poti achizitiona obiectele pe care le faureste.

Daca la parterul caselor se afla atelierele, la etajul caselor sunt organizate diferite expozitii.

Tot aici am putut vizita, o micuta dar interesanta expoziție temporara: Expozitia “ Astronomie si meteorologie populara”, organizata in iunie si iulie de Muzeul Etnografic Regional Plovdiv.

Noi am incheiat aceasta plimbare agale prin acest deosebit muzeu in aer liber, fiind si ora pranzului, la o taverna cu o arhitectura veche, frumoasa, taverna fiind situata in incinta muzeului, chiar la poarta principala, avand amenajata si o terasa la umbra unor copaci.

Ca rezumat: Vizitati acest muzeu, merita din plin!

---

VIZUALIZĂRI: 3100 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI