Antibes, orasul unde istoria se intalneste cu Picasso

TIPĂREȘTE

,,De cate ori sosesc in Antibes '', spunea Picasso - ,,ma mananca mintea, ca si cum as avea purici ''

Cand eu am ajuns cu seniorii, in Antibes, dupa ce vizitasem orasul Cannes, am simtit ca ma mananca talpile, de atata plimbare in fuga, pe strazile minunate, ale micului orasel, care mie mi s-a parut, mult mai autentic, decat precedentul.

Acest oras respira cu adevarat, poezia marii, si aici totul, portul, comertul, muzeul Picasso, piata, se invart in jurul Mediteranei.

Prezentul se impleteste cu trecutul... am stat doar o dupa amiaza scurta, aici, dar am gustat din plin atmosfera sa provensala.

Este un oras cu potential poetic si nu ai nevoie de masina, si multi locuitori sunt englezi, si am retinut de la ghid, ca Mihaela Radulescu a noastra, s-a mutat aici, cu locuinta.

Antibes, e situat aproape de Nisa, peste Baie des Anges, a fost intemeiat de greci (Antipolis), dezvoltat apoi de romani, devastat de barbari, si apoi sub Henric al IV lea si Ludovic 14, a fost fortificat, avand o pozitie privilegiata, la marginea marii si aproape de Alpii Maritimi.

Istoria in piatra se intalneste la Bastion, La Turnurile Sarazine, in Palatul Grimaldi, si in Fort Carre.

Istoria isi mai da rendez -vous si la Chapelle du Saint Esprit sau la Catedrala.

La Antibes, soarele se joaca cu fortificatiile, pe acolo, pe unde s-au plimbat Graham Green sau Prevert.

Antibes are o atmosfera aparte, este un oras extrem de vechi, cu un labirint de stradute inguste ,,cu case ce au acoperisuri rosii, ce primesc lumina sudului.

De-a lungul istoriei, orasul a ramas in umbra Nisei, si in secolul 20, el era o baza militara.

Este redescoperit in timpul primului razboi mondial, si in anii 1920, amatorii de distractii, inventeaza schiul pe apa.

Antibes e un oras ale carui ziduri si port, au fost reconstruite de Vauban, in secolul 17.

Orasul vechi, este deasupra portului, si are o piata zilnica, acoperita, provensala, care era insa goala, la ora 16.

De aici, in 5 minute ajungi la CATEDRALA, de fapt e o biserica din secolul 17, aflata intr-un mic scuar, si in curte vedem un turn de refugiu, din secolul 12.

Peste strada este CASTELULSI MUZEUL GRIMALDI, care a fost la origine locul unui castru roman. A fost resedinta arhiepiscopului si apoi casa familiei Grimaldi din 1385 pana in 1608.

Actuala cladire, dateaza din secolul 17, dar a fost restaurata in 1830.

Apropierea catedralei de castel, e un simbol al relatiei stranse, dintre biserica si nobilime

. Antibes este ca un muzeu in aer liber, si piesele lui de rezistenta, sunt PORTUL VAUBAN, cu iahturi exorbitante, unde l-am vazut si pe cel al unui miliardar rus,Abramovici si Palatul GRIMALDI cu Muzeul Picasso, unde el a locuit patru luni de zile...

PICASSO SI MUZEUL

Muzeul Grimaldi, contine o colectie cu 23 de picturi ale lui Picasso, 33 de desene, 78 de piese de ceramica, si 27 de litografii.

In 1966 Castelul devine primul muzeu dedicat artistului si primul obiectiv turistic, daca nu ajungeti prea tarziu dupa amiaza.,ca in cazul meu.

Aici in Antibes, Picasso a gasit o gradina, un colt al frumusetii-bucuria de a trai, si a scapat de cerul cenusiu al razboiului nazist.

El se muta la Antibes, cu Francoise Gilot, mama Palomei si a lui Claude Picasso, chiar in castel, si a avut chiar intentia sa-l cumpere.

Aici picteaza ca un nebun, inoata in mare si danseaza pe plaja Rivierei. Ii placea sa lucreze noaptea si punea pe sevalet ce -si aducea aminte ca facuse ziua.

Iubea marea, soarele, lumina din Antibes si femeile de care era indragostit.

Pleca dimineata la piata si se intorcea acasa cu o sacosa plina de fructe si legume proaspete, pe care mai tarziu, le transforma cu maiestrie si talent, in capodopere.

Era fascinat de viata marina si iubea pasarile, cautand inspiratie pentru viitoarele lui creatii.

A fost fascinat, aici la Antibes, de viata pescarilor si de ciorba lor de peste.

A calatori pe riviera, inseamna, sa gusti, mai multe feluri de ciorba de peste. Da ,toate experientele sunt gustoase, si fac din Coasta de Azur, un mozaic cu impresii.

Mi-a placut oraselul, m-am plimbat pe stradutele lui fermecatoare, desi era primavara, era soare si terasele din centru, erau pline de turisti, magazinasele cu produse specifice zonei, sapunuri, lavanda, parfumele, artizanat si alte suveniruri, erau aglomerate, si ne-au mancat la portofel.

Da in Antibes cred ca si visele sunt albastre...

Ne-am plimbat si prin port, visand cu ochii deschisi la vapoarele de lux si ne-am plimbat pe promenada, cu ghidul.

Nu ai nevoie de nici o harta, te plimbi si mirosi mirodenii, si alte bunataturi, orasul se descopera treptat si singur.

---

VIZUALIZĂRI: 7659 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI