Cheile Dobrogei - cele mai vechi chei din România

TIPĂREȘTE

În circuitul nostru de 3 zile în Delta Dunării, la întoarcere, drumul ne-a condus prin Cheile Dobrogei. Atât programul excursiei, cât și ghida ne asigurau că vom trece și chiar vom poposi într-o zonă cu peisaje unice, fascinante și că vom fi uluiți de spectacolul naturii, de cheile adânci și de formațiunile geologice pe care le vom vedea acolo.   

Cum ajungem?

Rezervația Cheile Dobrogei se află în partea central nord-estică a județului Constanța, pe teritoriile administrative ale comunelor Cogealac, Grădina, Mihail Kogălniceanu, Pantelimon, Săcele, Siliștea și Târgușor. Este străbătută de DJ222.

Venind dinspre Constanța, în localitatea Mihail Kogălniceanu, se continuă cam 13 km spre Târgușor, pe DJ 222. În mijlocul comunei, un indicator informează că - urmând drumul spre dreapta, după 9 km te afli deja în Cheile Dobrogei. Drumul este asfaltat, marcat și nu prea circulat (cel puțin așa era când am trecut noi pe acolo). Tot în Târgușor există un indicator care te conduce spre Mănăstirea Casian și 'Bănuții Dobrogei' - o altă zonă cu formațiuni carstice deosebite.

Cheile Dobrogei pot fi admirate și din mersul mașinii, drumul de câțiva kilometri, sinuos, dar nu în pantă, având de o parte și de alta aglomerații de calcar care alcătuiesc stânci cu forme bizare, perfecte pentru fotografii turistice. Tocmai de aceea, chiar și cel mai grăbit călător ar trebui să poposească aici măcar un sfert de oră.

Ce spun turiștii?

Cheile Dobrogei reprezintă una dintre cele mai frumoase și mai cunoscute atracții din județul Constanța. O vizită aici, în acest loc special, nu este doar o ieșire în natură, ci și ocazia de a încerca să pătrunzi în îndepărtatul trecut geologic al Dobrogei, să-ți imaginezi truda naturii care a modelat cu perseverență, în milioane de ani, munții de calcar și gresie de aici. Se spune că eroziunea a transformat înălțimile de peste 1000 m în culmile pe care le vedem noi astăzi, culmi care măsoară doar câteva zeci de metri.

Cheile Dobrogei oferă ocazia de a evada din agitația orașului, de a petrece câteva ore în natură, la aer curat. Unii preferă să facă escaladă, alții drumeții, explorare de grote și peșteri sau pur și simplu să încerce a descoperi ceva din flora sau fauna specifică zonei (ghida ne spusese că vom vedea popândăi, dar... nu am văzut niciunul). Există însă și dintre aceia care - uitând sau ignorând regulile de protecție a mediului înconjurător - fac picnicuri cu manele încingând grătare chiar în rezervație deși există panouri care informează că în Rezervația Naturală Cheile Dobrogei sunt interzise parcarea, camparea și grătarele.  

Într-un loc larg, cu iarba uscată de arșița verii, la marginea șoselei, autocarul a oprit, iar noi am beneficiat de timp de relaxare și de explorare a împrejurimilor. Era puțin după orele amiezei, soarele ardea cu putere, așa încât unii dintre noi au căutat umbra unei stânci și au rămas acolo, alții au pornit de-a lungul șoselei pentru a privi iarba, florile și stâncile, iar alții, câțiva, printre care și eu, am intrat în prima grotă. Era o crăpătură în stâncă, nu prea adâncă, dar frumoasă în felul ei.

O cărare bătătorită - semn că pe acolo au urcat și alții înaintea noastră - cărare situată lângă grotă, ne îndemna la urcuș. Nu prea eram pregătită pentru așa ceva (având sandale în picioare), dar mi-am zis că încet, cu grijă, pot ajunge și eu sus. Și am ajuns. Imaginea panoramică asupra cheilor înconjurate de stânci spectaculoase a meritat micul efort de a ajunge sus. I-am compătimit pe cei care - din diverse motive - preferând umbra stâncii, nu au urcat cu noi.

Ce spun specialiștii?

În timp ce turiștii vizitează cheile pentru peisajul spectaculos pe care îl oferă, geologii le apreciază pentru vechimea lor și pentru importanța recifilor jurasici de vârstă paleozoică. Ei spun că Cheile Dobrogei sunt cele mai vechi chei din România, ele având o vechime de aproape 2 milioane de ani. Tot ei spun că 'Inițial, acele stânci aveau peste 1000 de metri înălțime, însă agenții externi, apa, vântul, apele curgătoare, le-au erodat continuu, până au ajuns la înălțimea actuală, de puțin peste 100 de metri.  Cheile Dobrogei oferă un peisaj impresionant datorită caracteristicilor geomorfologice, paleontologice, botanice și faunistice. În cadrul sitului există două peșteri de mare importanță paleontologică și arheologică - Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei. În Peștera La Adam au fost investigate 80 de specii de fosile jurasice și a fost descoperit un molar de Homo sapiens fossilis'.

Specialiștii au identificat aici un număr de peste 600 de specii de floră endemică și rară. În ceea ce privește fauna sunt bine reprezentate diferite specii de reptile, păsări răpitoare și chiroptere. Din punct de vedere paleontologic, calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faună mezojurasică din Podișul Casimcei.

În perimetrul sitului se află mai mult de 10 peșteri. Două dintre ele sunt mai mari și mai cunoscute pentru că au fost studiate de speologi - Peștera Gura Dobrogei (sau Peștera Liliecilor) descoperită de istoricul și arheologul Vasile Pârvan și Peștera La Adam. Nu am vizitat niciuna dintre acestea. Se spune că nu sunt accesibile și nici amenajate pentru turiști. Reținem însă că ambele prezintă o deosebită importanță. În Peștera Liliecilor au fost descoperite dovezi ale existeței umane pe aceste locuri - unelte și fragmente de ceramică neolitică, precum și obiecte din metal datând din epoca fierului. De notat că peștera adăpostea colonii de lilieci (aceștia dând și nume peșterii), condițiile optime, cu zone de adăpostire (atât pentru iarnă, cât și pentru vară), oferind și în prezent liliecilor un mediu bun pentru viețuire.

În Peștera La Adam, în urma cercetărilor de specialitate, au fost descoperite numeroase fosile, cea mai importantă fiind un molar de Homo sapiens fossilis, cu o vechime de aprox. 100.000 de ani. Au mai fost găsite pietre cioplite despre care se spune că au făcut parte dintr-un altar închinat Zeului Mithra - Zeul Luminii.

În final...

Reținem că formațiunile calcaroase din Rezervația Cheile Dobrogei sunt foste recife coraliere ale Mării Tethys. Pe marginea DJ222 putem vedea atoli de dimensiuni mai mici, iar la "Bănuții Dobrogei" atoli de dimensiuni mai mari. Zona a căpătat această denumire deoarece, privind din aer, forma circulară a atolilor seamănă cu niște monede.  

Atolii reprezintă o grupare de colonii de corali. Aceste insule inelare de corali se formează în mările calde din schelete de corali și au uneori înălțimi și diametre de zeci de metri. Stâncile din Cheile Dobrogei reprezintă atoli prietrificați în decursul a milioane de ani, după retragerea Mării Tethys. Atolii din Cheile Dobrogei au înălțimi de 30-50 m și o formă cilindrică, de pâlnie sau de potcoavă. Merită să încercăm a-i descoperi? Eu cred că da. Din păcate, de astă dată nu am avut timp și pentru prospecțiuni geologice de amatori. Mi-ar fi plăcut.

Mai reținem că zona Cheilor Dobrogei a fost declarată - prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) - Arie de Protecție Specială Avifaunistică. Aceasta se întinde pe o suprafață de 10.929 ha.

---

VIZUALIZĂRI: 159 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI