Hai la șpațir prin Brăila! (1)

TIPĂREȘTE

AmFostAcolo.

Oficial: site de turism.

Neoficial: membrii săi, numeroși, îi spun, îl alintă în diverse moduri: Club AFA, Stare de spirit AFA. Eu îi zic Frăția AFA. Și nu cred că greșesc având în vedere ceea ce am văzut și auzit la întâlnirea de la Slănic și la ceea ce am auzit cu alte ocazii.

Cum spuneam AFA are nenumărați membri (și sunt bucuros că-s unul dintre ei), care, călătorind, și nu numai, simt nevoia să-și împărtășească impresiile.

Adică să socializeze.

Prin scris și întâlniri.

Întâlniri care pot fi: cele mari, anuale, cu zeci sau peste o sută de participanți, ori mini-întâlniri (ocazionale, zonale, “ad-hoc”) cu câțiva participanți, de cele mai multe ori peste zece.

De ce vorbesc despre lucruri știute?

Pentru că aș lansa termenul de micro-întâlnire, referindu-mă la o recentă întâlnire la care au luat parte trei persoane: doi membri AFA (@Zoazore - aflată cu ceva treburi personale prin urbea natală - și @Mitica49 - subsemnatul, cum s-ar zice) și, așa cum am văzut că se spune, un aparținător cu acte (adicătelea soția mea).

Adunarea s-a petrecut pe Faleza Dunării, iar tratația a fost cu un pachet “trei în una” adică 3 mici și o bere de căciulă.

Ce legătură are micro-întâlnirea cu review-ul de față? Păi e simplu. Povestindu-i @Zoazorei despre diversele văzute prin Brăila, de-o vreme încoace, mă întrebă: “De ce nu scrii despre toate astea? ”.

Și cam ăsta a fost motorul ce m-a determinat să aștern pe hârtie ce aveam în minte de mai multă vreme, cam din toamna trecută, dar se pare că primăvara este anotimpul ideal pentru a scrie despre așa ceva.

Menționarea Falezei Dunării în acest preambul mă ajută să intru în subiectul review-ului: “Locuri de promenadă în Brăila”.

Dacă am vorbit despre Faleza Dunării să facem primul pas în plimbarea noastră cu această zonă.

Și pornim de aici nu neapărat că am mâncat acolo meniul “trei în una” ci pentru că aceasta este zona de promenadă cea mai veche din Brăila.

Încă din preistorie locuitorii de pe aici umblau pe malul apei (nu știu dacă-i spuneau pe vremea aia “Dunărea”) cu armele din dotare (sulițe, săgeți, topoare din silex) și cu speranța că poate o să vâneze vreun monstru al apelor, care să-i asigure lui și neamurilor lui hrana. Se pare că acele cărări, pe care omul preistoric umbla, în susul și în josul apei, au constituit trasajele pe care s-a turnat asfaltul de azi pe faleză, pe care omul modern să poată circula lin cu rolele, carturile sau per-pedes.

Dar să lăsăm gluma la o parte și să vorbim serios. Municipiul Brăila este situat pe malul stâng al Dunării, iar faleza sa este de fapt o stradă amenajată ca loc de promenadă. Plimbarea pe malul Dunării, departe de tumultul circulației din oraș, este deosebit de odihnitoare, cursul molcom al apei, răcoarea data de curentul fluviului, vegetația bogată în arbori, flori, îți încântă văzul, mirosul dar și spiritul, așa încât, . în special vara, faleza este un loc de plimbare foarte căutat de brăileni (îi face concurență Promenada Mall unde-i aer condiționat). Această zonă verde a fost reamenajată în ultimii ani prin plantarea unor arbori ornamentali și a multor flori, îmbunătățind întru-câtva imaginea spațiilor verzi de aici.

Faleza propriu-zisă (str. Fața Portului, după numele ei în actele Primăriei) începe din port, de la Gara Fluvială și se termină în zona debarcaderului pentru ambarcațiuni mici (intersecția cu str. Griviței) având o lungime de cca. 2 km.

Urmăm agale traseul în sensul curgerii Dunării, spre Gara Fluvială (Căpitănia Portului) dinspre str. Griviței. Chiar pe partea dreaptă observăm clădirea Clubului RaAy, stabiliment care dispune, pentru “clienții esență tare”, de diverse amenajări în care îți poți petrece timpul liber: o piscină acoperită semiolimpică, jacuzzi, saună, sport&SP, bar, restaurant etc.

Tot în zona aceasta, pe malul apei, este amenajat un debarcader pentru ambarcațiuni diverse: bărci, șalupe mai mici sau mai pricopsite ș. a.

Pe partea stângă observăm siluetele a 3 blocuri de locuințe și mastodontul de sticlă și beton al Direcției Finanțelor Publice și apoi intrăm în zona esplanadei. Aici este amenajată o scenă acoperită și un spațiu destinat publicului, loc în care au loc numeroase activități culturale: festivaluri diverse cum ar fi “Festivalul si Concursul Internațional de canto „Hariclea Darclée” (unele spectacole de gală), concursuri de muzică populară, concerte organizate cu ocazia zilelor Brăilei, etc.

Atunci când nu este nici o manifestare platforma din fața scenei devine un minunat loc de joacă pentru copii.

În port este ancorat vaporul de pasageri “Mureșul”, fost vas de protocol al familiei Ceaușescu, azi vas de croazieră cu care se pot face plimbări pe Dunăre și care a scăpat întreg, neviolat de mase, deoarece aparține (sau este în grija) unei unități militare din Brăila. Este un vas frumos, elegant în interior, acum vreo 16 ani având ocazia să-l vizitez și să fac o plimbare pe fluviu.

La mal sunt ancorate numeroase șalupe, șalupițe, pontoane și alte obiecte care plutesc pe apă.

În apropierea Gării Fluviale se află o construcție ce-ți atrage atenția prin dimensiunile sale. Este fosta moară Violatos, una dintre bijuteriile arhitectonice ale Brăilei, dar ajunsă acum în ruină, iar alături o altă ruină, acum fiind în picioare doar structura de rezistență, este fosta tipografie a Brăilei. Din surse am aflat că studiourile Bollyood vor turna aici “Die Hard 17”, având în rolul principal pe strănepotul lui Bruce Willis

Gara Fluvială din Braila, operă a celebrului inginer și arhitect Anghel Saligny, reprezintă unul dintre cele mai atractive și cunoscute simboluri ale orașului. De aici plecau vase de pasageri ce făceau legătura cu alte localități dunărene: Galați, Tulcea, Smârdan. Drumul cu vaporul spre orice direcție îți oferea imagini de neuitat prin frumusețea peisajelor de pe malurile Dunării albastre.

Cam pe la mijlocul falezei, lângă scările ce urcă spre B-dul Independenței, se află șase stejari, plantați în 1968 cu ocazia sărbătoririi a 600 de ani (650 ani în 2018) de la atestarea documentară a Brăilei.

Însă, cu siguranță, nu vei trece cu vederea cele câteva sculpturi din piatră și metal plantate în mijlocul spațiilor verzi de pe faleză.

Dacă plimbarea îți produce foame sau sete sunt destule locuri unde poți să ți le potolești pe amândouă. Terase, amenajări sezoniere, unde poți savura un mic, sau mai mulți, o bere, și nu numai una, sau ca să nu te încurci în număratul micilor sau berilor poți lua meniul propus de mine, la care poți cere supliment. Dacă dorești să fii mângâiat de briza Dunării poți lua masa pe unul dintre pontoanele-restaurant, unde la un pahar de vin poți savura un preparat din pește (saramură, la grătar, prăjit), sau orice fel de mâncare dorești (acum să nu fii pretențios și să ceri nu-ș ce preparat sofisticat, că până la urmă tot tradiționalul grătar cu ceafă, cârnați sau mici e la putere).

Esplanada este acea zonă de agrement care cuprinde piața din fața Primăriei și continuă cu zona fântinilor cinetice, coborând spre faleză, inclusiv scena și spațiul din fața ei destinat publicului.

În urmă cu câțiva ani spațiul din fața clădirii administrative a Brăilei, o zonă urâtă, cu pavaj numai gropi, a fost amenajată de către edili, devenind unul dintre locurile cele mai frecventate de localnici. Fântâni arteziene luminate seara în culori vii, ronduri cu flori minunate, bănci pentru odihna celor ce poposesc acolo. Este un spațiu frumos, loc de joacă preferat de copiii veniți aici cu părinții ori bunicii, loc unde prichindeii pot alerga în voie pe role, cu trotinete, biciclete sau pur și simplu pe piciorușe. Florile sunt încântătoare, armonia soiurilor plantate, într-o paletă de culori amețitoare, îți încântă ochii și simțurile.

Tot aici se află o cruce ridicată în memoria eroilor brăileni morți în decembrie 1989.

Ne deplasăm spre fântânile cinetice, operă a sculptorului Constantin Lucaci, executate din oțel inoxidabil. Prin modul în care a fost realizat acest asamblu sculptural nu face decât să întărească faptul că Brăila este fiica Dunării, apa ce curge în cele trei fântâni cinetice, cea rotundă, apoi cea dreptunghiulară și ultima cea în trepte, este de fapt “cordonul ombilical” al orașului cu marele fluviu și de aici cu Marea cea mare.

Spectacolul oferit de aceste opere de artă este magnific, atât ziua cât, mai ales, seara. Pentru ca impresia să fie deplină este bine de văzut acest ansamblu seara urcând de pe faleză către Primărie.

Spoturile luminoase ce însuflețesc pescărușii stilizați și apa ce curge în fâtâna în trepte îți impresionează retina într-un mod special, de parcă te-ai afla într-un club sub asediul razelor laser ale reflectoarelor.

Apoi te liniștești puțin în zona fântânii cu jeturi așezate în linie în bazinul dreptunghiular.

Dar vine “cireașa de pe tort”, fântâna cu cele patru siluete oferindu-ți un spectacol de neuitat. Frumoasă ziua, însă seara, odată cu aprinderea luminilor, jocurile jeturilor de apă și al luminilor este extraordinar și stai în extaz admirând minunăția. Vorbele nu pot descrie priveliștea dată, cei ce au văzut-o pot confirma asta, de aceea voi lăsa imaginile să vă vorbească în locul meu.

Mai spun că la baza Esplanadei a fost amplasată în 2001 o sculptură stilizată, care reprezintă, după cum spunea artistul Constantin Lucaci, ceea ce vrea fiecare să vadă în ea. Eu am văzut-o ca pe o corabie pornind pe apele bătrânului fluviu, ducând cu ea mesajul de prietenie al brăilenilor.

Este una dintre cele șapte artere care pleacă din Dunăre și se reîntorc tot în Dunăre.

Alte denumiri: Carol, Karl Marx.

Prin modul în care a fost realizat, larg, cu o zonă mediană cu alei pietonale, vegetație bogată, bănci pentru odihnă, face ca să fie un loc căutat de localnici pentru plimbări.

Zona de promenadă cuprinde două spații verzi, cu copaci mulți și flori, amplasate lângă cele două zone de circulație auto și a tramvaielor, apoi două alei asfaltate, cu bănci, ce încadrează o altă zonă verde unde sunt plantați foarte mulți trandafiri (când vor fi înfloriți trandafirii voi pune pe sait poze cu aceste minunate flori).

Capătul bulevardului începe la faleza Dunării, având drept vecini în dreapta Colegiul Naţional Gh. M. Murgoci, iar în stânga Primăria.

Chiar la începutul lui a fost amplasată o mică fântână arteziană.

La intersecţia cu Calea Călăraşilor se află statuia eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu.

Traversând Calea Călărașilor ne continuăm plimbarea pe Bd. Independenței, nu înainte de a remarca existența în zonă a două posibile locuri unde putem mânca (dacă ni s-a făcut foame după atâta umblet): pizzeria Pomodoro Pizza & Grill și un mic restaurant, Scuar by Reset.

Deci, ne continuăm alene calea, pe artera despre care facem vorbire, spre str. Școlilor și mai departe spre str. Mihai Eminescu și Calea Galați. Întâlnim în drumul nostru amplasate câteva sculpturi din piatră, care, alături de copaci și flori fac plăcută plimbarea.

La intersecția cu str. Școlilor găsim o mică fântâniță și, puțin mai departe statuia omului de cultură albanez Naum Vechilargi.

Plimbarea noastră de astăzi se încheie aici. Obosiți de drumul parcurs, spiritual mulțumiți cu ceea ce am văzut, ne așezăm frumos pe o bancă, ne tragem răsuflarea și apoi, în pas vioi, ne deplasăm spre primul local întâlnit în cale pentru a ne mulțumi și papilele gustative cu o bere rece și niscaiva produse solide ce le vom îngurgita cu nesaț.

Și mai apoi, satisfăcuți și liniștiți, ne vom gândi la ce drumuri ar mai fi de parcurs în promenada prin Brăila.

Cu siguranță veți afla în review-ul următor.

La bună citire!

Drumuri bune și excursii frumoase!

web, rog postati https://www.youtube.com/watch?v=oMCQiH54Pdk

Mulțumesc!

---

VIZUALIZĂRI: 1903 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI