Bourges - oraș de artă și istorie

TIPĂREȘTE

De la Orléans spre Blois, orașul care ne aștepta cu unul dintre cele mai frumoase castele de pe Valea Loarei, dar și cu o catedrală-monument de arhitectură - Catedrala Saint-Louis, traseul nostru s-a abătut spre sud, spre departamentul Cher, în orașul Bourges.

Cu aproape 64000 de locuitori, Bourges este cel mai populat oraș din departament și al treilea din zona centrală a Franței, după Tours și Orléans. La 240 km sud de Paris, capitală a fostului Ducat de Berry, orașul Bourges este situat la confluența mai multor râuri, într-o zonă umedă, din cele mai vechi timpuri propice pășunatului și grădinăritului.

Deși este adesea trecut cu vederea, turistic fiind în umbra orașelor din jur, Bourges deține un mare patrimoniu istoric: Avaricum - cu rămășițe ale fortificațiilor galo-romane, Catedrala Saint-Étienne - sit al Patrimoniului Mondial UNESCO din 1992, Palatul Jacques Cœur - o locuință construită la sfârșitul sec. XV, una dintre cele mai somptuoase clădiri civile în stil gotic flamboaiant, bine păstrată până în zilele noastre și Palatul arhiepiscopal (datând din sec. XVII) cu grădina sa în stil francez ("Le jardin de l’Archevêché").

Pentru aceste obiective am poposit și noi în orașul Bourges.  

Palatul Jacques Cœur datând din sec. XV, apreciat ca fiind una dintre cele mai somptuoase construcții civile în stil gotic flamboiaiant datorită eleganței arhitecturii, precum și al decorațiunilor sale, a fost declarat monument istoric încă din 1840.  

Situat în centrul orașului, pe Strada Jacques Cœur, nr. 10, palatul te întâmpină cu statuia fondatorului său amplasată în fața intrării. Dacă aveți timp la dispoziție, puteți aloca o oră pentru vizita în interior, dar nu trebuie să vă așteptați să vedeți mobilier și tapițerii dintre cele mai prețioase. Acestea nu s-au mai păstrat. Beneficiind de audioghid în franceză sau engleză (pentru grupuri se poate asigura și ghid), vizitatorii pătrund în lumea lui Jacques Cœur și-i află fascinanta poveste.  

Fiu al unui negustor, născut în Bourges în jurul anului 1400, Jacques Cœur a început să lucreze de tânăr alături de tatăl său. Face o expediție în Orientul Apropiat, face comerț și creează o flotă pentru rege cu scopul de a elimina intermediarii italieni din comerțul Franței cu Orientul Apropiat. Ascensiunea sa rapidă l-a făcut remarcat de regele Charles al VII-lea, care îi acordă funcții înalte și-l înnobilează în anul 1441.

Mare Trezorier al Regatului Franței și Maestru al Monetăriei, devenit în scurt timp cel mai bogat om din regat, Jacques Cœur a dorit să-și construiască o casă pe măsura rangului său. "Grand Maison" construită între 1443 și 1451, cu o arhitectură gotică flamboaiantă, devine rapid recunoscută și admirată pentru decorul său bogat, cu multe ornamente gotice - decoruri vegetale, cu simboluri regale - flori de crin, dar și cu o stemă proprie - trei inimi și trei cochilii, totul vrând să arate lumii izbânzile sale pe plan economic și social.  

Datorită unor vorbe necugetate - "Regele face ce poate, eu fac ce vreau" - Jacques Cœur a căzut în dizgrație, regele Charles al VII-lea dispunând privarea de libertate și confiscarea bunurilor sale în 1451. Evadat din închisoare, se refugiază la Roma, iar după câțiva ani moare în insula grecească Chios (în 1456). Se spune că Jacques Cœur a dormit în faimosul său palat, atât de invidiat de elitele vremii, doar opt nopți.

Nereușind să găsească un cumpărător pentru somptuoasa construcție, regele a returnat palatul fiilor lui Jacques Cœur - Henri, Ravan și Geoffroy - ultimul dintre fii lăsându-l moștenire propriului său fiu care l-a vândut în 1501 unui bogătaș din proprietatea căruia ajunge apoi în posesia lui Claude de L'Aubespine, un secretar de stat.

După mai mulți proprietari, palatul este returnat municipalității la 30 ianuarie 1682, urmând să găzduiască diverse servicii administrative și judiciare, inclusiv Palais de Justice.

Fațada exterioară are vedere la o piață unde se află statuia de marmură a lui Jacques Cœur, lucrare realizată de Auguste Préault, inaugurată de primarul Eugène Brisson la 15 mai 1879.

Pe fațadă, de o parte și de alta a intrării principale, cu două uși (una pietonală și alta dublă, pentru trăsuri) remarcăm chipurile lui Jacques Cœur și al soției sale sculptate în nișele a două ferestre false. În curtea interioară admirăm logiile și turnurile decorate cu sculpturi (arbori exotici și personaje umane). Sălile, camerele palatului și holurile nu sunt mobilate, ele păstrând doar anumite elemente de mobilier, vitralii, sculpturi, tapiserii și ornamente care amintesc de timpurile fondatorului palatului. Aici exista o Sala de ceremonii - Salle des Festins, o sală de petreceri, cabinetul de lucru, "camera galé", unde se găsește un vitraliu care evocă voiajul flotei armate a lui Jacques Cœur în jurul Mediteranei. Capela restaurată în 1869, încă impresionează cu pereții săi pictați și ornamentați.

Construcția avea o bucătărie modernă, șeminee mari, cu sculpturi în piatră, scări impunătoare și ferestrele largi prin care pătrundea lumina naturală.  

Arătând foarte bine și în zilele noastre, la aproape 500 de ani de la construirea lui, Palatul Jacques Cœur din Bourges chiar merită o oră din timpul vostru dacă vă aflați în apropiere. Despre povestea fiului de negustor, întreprinzător, cu spirit de inițiativă, ajuns cel mai bogat om din Franța vremurilor lui... ce să mai spun? Chiar dacă o putem citi pe ici pe colo, e altceva când o afli la fața locului.

Catedrala Saint-Étienne de Bourges construită la sfârșitul sec. XII - începutul sec. XIII, dedicată Sfântului Ștefan, primul martir, sediul Arhiepiscopiei de Bourges, este încă un obiectiv pe lângă care nu puteți trece impasibili dacă ați ajuns în oraș.

Înscrisă pe Lista Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1992, Catedrala Saint-Étienne din Bourges, situată în centrul istoric al orașului, este unul din cele mai frumoase exemple de arhitectură gotică din Franța. Edificiul se remarcă prin proporțiile sale armonioase, prin designul, dar și prin unicitatea sculpturilor și vitraliilor sale. Catedrala Saint-Étienne din Bourges se deosebește de celelalte mari catedrale ale vremii prin originalitatea spațiului interior, acesta fiind unificat, neavând transept.

Clădirea începută în 1195 și terminată în 1324, cu plan inspirat de cel al Catedralei Notre-Dame de Paris, a cunoscut mai multe etape de construcție, cu lungi perioade de întrerupere. În istoricul ei sunt consemnate mai multe date importante, una dintre ele fiind anul 1313 când datorită apariției unor fisuri, turnul sudic a trebuit să fie consolidat. Din cauza fragilității sale, turnul nu a găzduit niciodată un clopot ceea ce i-a atras numele de "Turnul surd". Terminat în anii 1480, turnul nordic a prezentat și el semne de fragilitate. Prăbușindu-se în 1506, a fost reconstruit în perioada următoare (1508-1542) cu finanțare din donații, precum și din sume plătite de credincioșii bogați pentru a obține îngăduința de a mânca unt în Postul Mare. Astfel turnul și-a căpătat numele de "Turnul de unt".

Atât exteriorul cât și interiorul sunt remarcabile. Cu multe contraforturi, cu o sculptură exterioară deosebit de bogată, cu fațada vestică surprinzător de frumoasă, cu cinci portaluri, toate cu uși duble, corespunzând celor cinci nave, decorate cu sculpturi reprezentând sfinți (Saint Etienne căruia îi este dedicat lăcașul, Saint Ursin, Saint Guillaume, Fecioara Maria), Catedrala Saint-Étienne din Bourges are în centru un generos portal dedicat Judecății de Apoi. Despre turnurile care străjuiesc edificiul la nord și la sus am amintit deja.

Interiorul catedralei, unic prin lipsa transepului, de dimensiuni impresionabile, uimește prin zveltețea coloanelor, prin arcuirea bolților, prin cele cinci nave (nava centrală și navele laterale), prin sculpturi, capele și orgă, dar mai ales prin numeroasele vitralii datând din sec. XIII-XVII, înfățișând scene religioase.  

Pentru cei interesați de cifre, redau în continuare principalele dimensiuni le Catedralei Saint-Étienne din Bourges: lungimea clădirii - 125 m (față de 130 m la Catedrala Notre-Dame de Paris), lățimea navei centrale - 14,96 m, înălțimea stâlpilor - 17 m, diametrul stâlpilor - 1,61 m și 1,40 m, înălțimea bolții - 21,30 m și 9,50 m, Turnul de Nord (Turnul de unt) - 65 m, Turnul de Sud (Turnul surd) - 53 m, diametrul rozetei de pe fațada vestică - 9 m, suprafața totală a lăcașului - 5.900 m².

Lângă catedrală se află Grădina arhiepiscopului - "Le jardin de l’Archevêché" o grădină bine îngrijită, cu multe flori și plante ornamentale, cu locuri de joacă pentru cei mici, cu un chioșc pentru muzica, dar și cu spații de lectură.

"Le jardin de l’Archevêché" a fost proiectată în 1730 de arhiepiscopul de Bourge - Michel Phélypeaux de La Vrillière pentru a înfrumuseța monumentala fațadă a noului său palat. Decorată cu fântâni, cu statui și cu alegorii ale anotimpurilor, precum și cu chioșcul de muzică adăugat la începutul sec. XX, grădina impresionează astăzi pe oricine.

---

VIZUALIZĂRI: 174 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI