Krung Thep Mahanakhon Amon Rattanakosin Mahinthara Ayuthaya Mahadilok Phop Noppharat Ratchathani Burirom Udomratchaniwet Mahasathan Amon Piman Awatan Sathit Sakkathattiya Witsanukam Prasit. Pe scurt, Bangkok

TIPĂREȘTE

Orasul ingerilor. Venetia Occidentului. Krung Thep Mahanakhon Amon Rattanakosin Mahinthara Ayuthaya Mahadilok Phop Noppharat Ratchathani Burirom Udomratchaniwet Mahasathan Amon Piman Awatan Sathit Sakkathattiya Witsanukam Prasit (acesta este numele intreg al orasului! ). Sau, simplu, Bangkok. Atata doar ca despre Bangkok nu poti vorbi asa, pur si simplu. Pentru ca e greu sa caracterizezi acest oras in cateva randuri, si mai ales daca ai fost turist pe-aici pentru un sejur de doar cateva zile. Eu am apucat sa stau vreo 10, asa ca voi face o caracterizare a putinului pe care l-am vazut.

Am plecat spre Bangkok la inceputul lui octombrie 2006. Cea mai buna varianta de zbor era prin Istanbul, de unde dupa o escala de vreo 3 ore am luat avionul spre destinatia finala. Avand in vedere ca e un zbor lung, e important sa stai confortabil. Pentru asta poti cere de la inceput locuri pe scaunele din mijloc (avionul era impartit in 3-4-3 locuri pe un rand) ca sa fii sigur ca te vei putea intinde sa dormi. Chiar si daca nu primesti locuri in mijloc te poti aseza acolo, urmand sa pastrezi locul daca nimeni nu vine sa-l revendice. Noi n-am stiut asta si nu intelegeam ce e cu toata agitatia din jur: o gramada de asiatici tipau, gesticulau, isi puneau bagajele pe scaune dar ei de fapt doar isi imparteau „paturile” in avion.

Bangkokul, zgomotos, haotic si cu un ritm de viata ametitor, este enorm. Intins pe aproape 8. 000 de kilometri patrati si cu aproape 12 milioane de locuitori, orasul este „cel mai” din multe puncte de vedere. Si aeroportul din Bangkok este enorm! Cu cele peste 200 de puncte de control al pasapoartelor, 120 de locuri „de parcare” pentru avioane (si capacitatea de a prelucra 76 de curse pe ora), 5. 000 de locuri de parcare pentru autovehicule si un hotel cu 600 de camere, Suvarnabhumi cu siguranta este printre cele mai mari aeroporturi din lume. Iar mall-urilor noastre cred ca le-ar fi rusine daca ar vedea duty-free-ul lor…

De aici poti pleca cu taxiul, autobuzul sau cu masina inchiriata (cea mai proasta varianta, in opinia mea, mai ales ca se conduce „pe invers” fata de Romania). Noi am apelat la a patra varianta, si am plecat cu masina unui prieten. Care pana la hotel a fost „amendat” de doua ori de politistii de la rutiera pentru chestii absolut minore, practica foarte comuna in Thailanda (de asta jobul de politist in trafic este foarte banos si vanat in Thailanda).

Disperati ca am ajuns intr-un loc asa de diferit, am vrut sa le facem pe toate dintr-o data. Parca nu ne-ar fi ajuns timpul! Si-atunci dupa ce ziua experimentam pachetele turistice deja cumparate, seara mergeam pe mana prietenului nostru care tinea mortis sa ne arate si viata de noapte a orasului. Asa am vazut o mare parte din Phatpong, zona „picanta” a orasului. Strazi care se intretaie cu alte strazi si stradute, toate pline de baruri, cinematografe, bordeluri pana la urma, atat pentru fete cat si pentru baieti (in toate combinatiile posibile, fete-fete, fete-baieti, baieti-baieti). Ca o paranteza, m-am distrat cand intr-un astfel de local sotul meu a fost cel care a primit un compliment de la un baiat si nu eu J. Si inca o chestie constatata prin Phatphong: in Bangkok de obicei cele mai frumoase fete sunt, de fapt, baieti! O gramada de travestiti, dar imbracati, machiati, aranjati, coafati absolut perfect! Cu greu iti dai seama ca e un el si nu o ea! Iar chestia asta, ca e „el”, nu se sfiesc sa o ascunda. Chiar la un magazin din aeroport unul din vanzatori era imbracat intr-o rochie frumoasa, machiat impecabil dar nu incerca sa-si „dreaga” vocea. Si singura care se purta de parca ar fi vazut o vaca zburand eram eu, pentru ca el se purta absolut natural.

Inchei aceasta paragraf sugerandu-va sa nu faceti aceeasi greseala ca si noi. Mai ales daca urmeaza sa petreceti o vacanta mai lunga in Thailanda, tineti cont de diferenta de fus orar si odihniti-va macar cateva ore pe noapte.

Bagkokul, unul dintre cele mai cosmopolite orase asiatice, are de toate pentru toti. Este cunoscut ca paradis al shoppingului, loc unde vii cu o valiza si pleci cu zece. Aveti insa grija la un detaliu: tailandezii sunt oameni mici de statura si slabuti, asa ca daca porti L sau XL ai toate sansele sa te intorci cu aceleasi haine cu care ai plecat (asa am patit eu, cu greu m-am lipit de niste tricouri din alea pentru turisti, inscriptionate cu nume de localitati gen „I love Bangkok”, care sunt, intr-adevar, pe toate marimile). Gasesti in pietele din Bangkok tot ce vrei: Rolexuri, Patek Phillipe-uri (falsuri de calitate A, ti le alegi din cataloage exact cum ti-ai alege un ceas original – e incredibil sa vezi ca au copiat tot tot ce se vinde pe bani grei in alte tari) iar Vouittoane are toata lumea pe umar, la cat de putin costa…

Mall-urile din Bangkok sunt si ele enorme, iar cat am stat acolo am vizitat doar doua: unul cu 1300 de magazine (vedeti si poza) si altul intins pe 7 niveluri, dintre care 5 cu magazine. Primul nivel era destinat produselor cosmetice – m-am dat batuta in scurt timp, pur si simplu m-am simtit depasita de tot ce am vazut acolo si mi se parea imposibil sa reusesc sa imi aleg un produs fiind atatea marci de care nu auzisem in viata mea. La haine, v-am spus, am avut probleme, dar pantofii si articolele din piele, de o calitate exceptionala, aveau preturi foarte bune si, culmea, existau si in marimi mai mari, gen 38-39. Am mai remarcat si aripa destinata magazinelor de bijuterii, mai ales ca aici mi-am si spart arcada (un perete mare de sticla, de sus pana jos, neinscriptionat in nici un fel si al dracu’ de curat…) si asa am ajuns sa fac cunostinta si cu serviciile medicale din Bangkok. Magazinul – proprietar al geamului a chemat un buggy-car, m-au dus in parcare, am urcat intr-o masina a mall-ului impreuna cu sotul si doi thailandezi si m-au dus la spital. Nu va pot descrie uimirea mea cand am vazut cum am fost tratata acolo (si nu cred ca la noi va exista vreodata asa ceva) … La final tot ei si-au cerut scuze (de parca nu eu eram idioata) si tot cu masina lor ne-au dus la hotel, dupa ce au batut intreg orasul.

Principala atractie turistica a Bangkokului este Marele Palat, un ansamblu de cladiri si parcuri, intins pe 259 de hectare. Aici nu sunt admisi pantalonii scurti sau umerii dezgoliti, asa ca prima oprire am facut-o la „garderoba”, unde am primit o camasa si o fusta. Ne-am luat apoi un ghid, care intr-o ora ne-a fugarit prin tot complexul, asa ca nu am apucat sa vedem mai nimic in detaliu (de aceea doar amintesc ca am vazut Sala Incoronarii, Panteonul Regal, Sala Receptiei Regale si Sala Funerariilor. Totusi, ne-a facut (si am facut) multe poze, asa ca macar putem revedea locurile. Un punct de atractie in curtea Marelui Palat este Wat Phra Keo, Templul lui Buddha de Smarald, care gazduieste cea mai venerata statuie din Thailanda. Buddha de smarald este facut de fapt facut din jad verde, are 75 de centimetri inaltime si sta pe un altar imens de aur. Regele insusi ii schimba costumul lui Buddha in cadrul unui important ritual, de trei ori pe an.

Foarte aproape de Marele Palat se afla What Pho sau Templul lui Buddha culcat. Acesta este locul unde s-a nascut masajul thailandez, iar pana sa fie fondat templul aici exista un centru de medicina traditionala thailandeza. Datorita picturilor murale existente, care au educat oamenii in domenii ca literatura, astronomie, meditatie si masaj thailandez, What Pho este considerat „prima universitate a Thailandei”. Templul, cel mai mare si mai vechi din tara, mai este cunoscut si ca fiind locul cu cele mai multe reprezentari ale lui Buddha – peste o mie – din Thailanda. Cu siguranta insa ca printre turisti templul e renumit datorita imensei statui aurite lui Buddha, lunga de 46 de metri si inalta de 15, cu ochii si talpile incrustate in sidef.

Wat Arun este altul din cele 400 de temple din Bangkok. Mai este cunoscut si sub numele de „Templul Zorilor”. Amplasat pe maul raului Chao Praya care strabate capitala, Wat Arun este un templu budist construit in stil khmer, iar prin forma lui evoca Muntele Meru, centrul universului. Daca spun doar ca exteriorul este decorat cu tigle de ceramica si fragmente de portelan multicolor, nu veti putea inteleg munca si migala celor care au reusit sa faca aceasta minune! Este incredibil cum au reusit sa realizeze un intreg din acele piese mici de puzzle… Cred ca pozele vor explica mai bine decat pot eu sa o fac.

Pe langa shopping, viata de noapte si vizitat templele, ca turist trebuie sa faci si o croaziera pe Chao Praya. Noi am ales sa ne deplasam in acest fel spre Palatul de Vara al regilor Thailandei – Bang Pa In. La intoarcere am servit pranzul pe vas – aceeasi mancare traditionala thailandeza pe care am mancat-o de o mie de ori si in celelalte excursii cumparate in luna cat am stat in aceasta tara. Iar pentru a vedea Bangkokul noaptea am mai luat o croaziera pe Chao Praya, timp in care am servit cam tot aceleasi preparate dar macar am avut parte si de un spectacol cu muzica si dansuri traditionale. Care insa la un moment dat s-au impletit cu muzica si dansuri rusesti, pentru ca organizatorii s-au aliniat cu cerintele celor mai potenti calatori, rusii.

Alte lucruri, pe scurt, despre Bangkok:

-taxiurile sunt foarte ieftine si oamenii foarte corecti, atata doar ca majoritatea dintre ei nu stiu sa citeasca adresele in engleza. De aceea e bine sa cereti de la hotel o transcriere in limba lor inflorita pentru destinatiile in care vreti sa ajungeti

-la restaurante poti sa mergi cu bautura de acasa (ma rog, cumparata din afara) si sa platesti o „taxa de dop”, ceea ce te va scuti de a achita preturile enorme practicate de aceste localuri pentru vin, de exemplu

-daca nu te avanti in zone mai izolate, senzatia de siguranta este deplina si intarita de prezenta Politiei pentru Turisti. Am fost uimita cand, intr-o piata aglomerata din Phatphong, un tip insista sa-mi dea o floare (nu stiu ce insemna de fapt gestul lui) si cineva l-a atentionat sa nu mai insiste si sa nu ne deranjeze. Si sigur nu amplecat cu bodyguarzi de acasa…

-peste tot vei vedea imagini ale familiei regale; nu face nici o remarca deplasata, nu rade de ei si mai ales nu indrazni sa strici in vreun fel acele „postere” (acum un an sau doi un turist a fost condamnat la inchisoare pentru ca, beat fiind, a „infrumusetat” cu un marker poza regelui)

-daca nu esti conservator in ceea ce priveste mancarea, atunci poti spune ca ai ajuns in Rai! Vei gasi in Bangkok, la fiecare colt de strada si pe fiecare trotuar, o gramada de feluri de mancare, majoritatea pregatite pe loc – deci proaspete. Aici am vazut pentru prima si ultima oara supa la punga, dar pentru ca am multe nu-uri pe lista cu alimente preferate (nu fructe de mare, nu ganganii, nu chestii foarte picante) nu am avut curaj sa le incerc. Totusi din moment ce localnicii obisnuiesc sa isi ia si pentru acasa aceste preparate, banuiesc ca sunt gatite curat si ca nu ar avea o problema…

-daca vrei sa vezi orasul de sus, urca in unul din Turnurile Bayoke. Al mare dintre ele, cu cele 88 de etaje ale lui, este cel mai inalt hotel thailandez. Turistii care vor sa admire orasul pot urca, contra unei taxe, la etajele 77 si 84. Celalalt Bayoke, al mic, are vreo 40 de etaje, iar la ultimul nivel e un restaurant unde am mancat grozav de bine pe un fundal sonor deosebit: canta o filipineza draguta foc, cu o voce deosebita!

Ma opresc aici. O mai fi cineva cu mine? Sau v-am adormit pe toti? Sper ca nu! Sawadee Ka!

---

VIZUALIZĂRI: 3511 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI