[Vacanta in Puglia] Alberobello

TIPĂREȘTE

A doua zi a fost dedicata vizitarii orasului Alberobello cu ale lui “trulli” intrate in Patrimoniu Unesco.

Prima dimineata de concediu am petrecut-o savurand micul dejun si lenevind ostentativ la umbra. Cu bateriile incarcate am pornit grabiti spre autobuzul care avea sa ne duca in Alberobello. Facusem rost din seara trecuta de orarul lui de la centrul de informatii turistice, asa ca am sosit la timp. Locul de plecare este chiar in parcul din fata garii. Autobuzul era deja acolo, asa ca am cumparat biletele de la sofer (5.5 euro 2 bilete) si dupa cateva minute de asteptare am pornit spre orasul cu “trulli”.

Dupa un drum pitoresc am sosit la destinatie. Coborati din autobuz am stat putin derutati alaturi de toti ceilalti turisti, nestiind unde ne aflam pentru ca nu vedeam nici un trullo in zona. Dar curand toata lumea a plecat, unii folosind intuitia, altii GPS-ul. Dupa ce am urcat putin pe o strada care serpuia usor am ajuns!

Trulli in stanga, trulli in dreapta. Era prea greu sa alegi incotro sa mergi. Dar tinand cont ca stradutele erau mult mai animate spre stanga, am banuit ca acolo este cel mai interesant. In consecinta am plecat pentru inceput spre dreapta :) Aici erau considerabil mai putini turisti, asa ca am putut sa ne plimbam linistiti printre casute, sa facem poze si sa ne bucuram de arhitectura lor. Ajunsi la House Pezzolla, singurul trullo cu etaj, devenit intre timp muzeu, am intrat inauntru si l-am vizitat. A fost o experienta interesanta, un fel de muzeu al satului de la noi. Am luat o sticla de apa si am pornit spre partea din stanga.

Aici totul e diferit: nu am vazut nici un trullo locuit, ci toate pareau a fi transformate in magazine de suveniruri pentru multimea de turisti veniti sa vada aceste constructii “bizare”. Magazinele care ne-au captat atentia au fost cele cu sticle colorate umplute cu diverse tipuri de lichior. Nu va sfiiti, degustati, nu o sa va oblige nimeni sa cumparati. Bine … adevarul este ca nu va obliga, dar mai mult ca sigur nu veti parasi orasul fara o astfel de sticluta. Chiar si formele lor sunt frumoase :)

Am colindat stradutele pana am ajuns in cel mai inalt puct al orasului, care asa cum cred ca e de asteptat este o biserica, si anume Parrocchia Sant’Antonio. Nu arata chiar ca si un trullo, dar pastreaza oarecum arhitectura lor. Cert este ca se integreaza frumos printre restul casutelor. Dupa ce am vizita-o si am facut o scurta pauza am inceput sa coboram pe Via Monte Pertica si implicit sa ne intoarcem. Pe drum ne-am oprit pentru a urca pe acoperisul unei cladiri de unde se vedea foarte frumos marea de trulli (cel mai probabil este magazinul de pe colt cu strada Monte Sabotino), dar si pentru gelato-ul zilei la Martinucci.

Cand ne-am intors in centrul dintre cele doua dealuri era ora amiezii. Majoritatea magazinelor erau inchise si soarele ardea necrutator. Am avut noroc si am gasit un mic magazin cu vinuri si branzeturi, pustiu la acea ora, unde ne-am putut bucura la racoare de un sandvis cu prosciutto si un pahar de vin. Numai bun pentru a ne stapani foamea.

De pe geamul lui am mai admirat putin celebrele trulli si am incercat sa le intiparim cat mai bine in minte. Asa ceva chiar nu ai ocazia sa vezi in fiecare zi! Cu aceste amintiri frumoase adunate, am hotarat ca este cazul sa ne intoarcem spre Monopoli.

---

VIZUALIZĂRI: 3680 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI