Minivacanţă de Paşte în Albena, 2019

TIPĂREȘTE

Anul trecut am luat decizia inspirată de a petrece Paştele la Albena, staţiune care m-a sedus de mult prin imaginile de acolo pe care le-am văzut, dar cumva nu am reuşit să ajung până în 2019.

Realitatea de la faţa locului s-a ridicat la nivelul aşteptărilor, ajutată poate şi de faptul că am fost în luna aprilie când staţiunea era foarte liberă, multe hoteluri nefiind deschise pentru Paşte.

Nu sunt genul de turist amator de distracţie maximăăăă... aşa că prefer liniştea şi asta am şi avut.

Această staţiune (încă) este un veritabil parc. Spun "încă" deoarece am observat tendinţa de a construi pe spaţiul verde similară celei din România (Mamaia, Poiana Braşov) sau din Nisipurile de Aur, tendinţă care nu anunţă nimic bun pentru viitorul Albenei.

De exemplu, hotelul Flamingo este în disonanţă cu excepţionala arhitectură din restul staţiunii şi îmi face impresia că ar fi construit recent într-un parc.

Am mai văzut şi şantiere.

Dar deocamdată e frumos, ce îi rezervă viitorul Albenei rămâne de văzut.

Staţiunea este amplasată lângă rezervaţia Baltata, o zonă de pădure umedă temperată ("temperate rainforest") prin care curge râul Batova, care se varsă în mare la sud de Albena, mai exact între Albena şi Kranevo. Ce risipă, râul nu l-au sistematizat (deşi i-a inundat acum câţiva ani), iar pădurea nu e cartier rezidenţial! Într-o ţară pe care o credem foarte coruptă, a contat totuşi statutul de rezervaţie naturală al pădurii Baltata.

Imaginaţi-vă litoralul românesc cu alei prin rezervaţia naturală "Pădurea Comorova", în care să te relaxezi când simţi că soarele te-a ars prea rău, sau unde să-ţi faci siesta după prânz, când expunerea la soare e contraindicată. Inadmisibil aşa un comunism, în loc s-o hăcuim toată şi s-o dăm la rechini (imobiliari).

Dar Albena este ea însăşi o excepţională rezervaţie arhitectonică, în mod evident concepută unitar de arhitecţi străluciţi, chiar dacă în perioada comunistă.

Bulgarii şi-au conservat mai bine decât noi atât natura cât şi arhitectura, cel puţin la Albena (chiar dacă, în final, lăcomia distructivă s-ar putea să triumfe şi acolo).

Am stat la hotel Kaliakra de care am fost foarte muţumiţi, dar nu pot să-i scriu review pentru că nu sunt sigur care dintre Kaliakre a fost, având în vedere sistemul bulgăresc de a-şi denumi hotelurile adăugând "superior", "beach", "mare". Google maps îmi arată Kaliakra Beach în clădirea în care am stat, dar nu sunt sigur. În orice caz, era de patru stele şi a corespuns aşteptărilor, ba chiar le-a depăşit. Camera avea chiar un mic salon, separat prin mobilier de "dormitor" (dar fără perete despărţitor între "încăperi"), cu o canapea mare pe care ar fi putut să mai doarmă lejer o persoană, plus fotoliu, aer condiţionat mascat, fierbător, ceaiuri, mă rog, tot tacâmul. Am fost întâmpinaţi la recepţie cu şampanie (chiar bună!).

Singurul reproş a fost că, în momentele de vârf, nu prea pridideau să reîmprospăteze bufetul la restaurant. Masa de Paşte a fost EXACT cum îmi doream: cu ouă şi miel, dar fără mari ifose, cu autoservire ca şi până atunci, fără locuri rezervate la care să fiu obligat să stau şi să socializez cu necunoscuţi, fără scorţoşenia pe care am întâlnit-o în România, unde oamenii muncii la costum şi cravată sărbătoresc aşezaţi unde au locuri privind la tovarăşele/tovarăşii din nu ştiu ce formaţie, ba chiar şi dansează pe ringul de dans special amenajat.

Plaja din Albena este excepţională, lată, cu nisip fin. Intrarea în apă e lipsită de pietre/alge, nu ştiu ce să zic de adâncime/pantă pentru că nu am putut intra, fiind aprilie. Fundul mării l-am putut privi de pe mal şi de pe pontonul din nordul staţiunii, pentru că apa era limpede, dar nu am putut aprecia adâncimea.

De la Boryana spre sud, până la Gergana, toate hotelurile sunt aliniate între pădure şi mare, mai exact sunt chiar pe plajă. Aleea de acces în aceste hoteluri dă spre pădure, iar pe partea dinspre mare se iese din hotel direct în nisip.

Plimbarea pe plajă de-a lungul staţiunii (cam 2,5 km de la Kaliakra până la gura de vărsare a Batovei în Marea Neagră) şi pe aleile din rezervaţia Baltata sunt un "must". Am prins pădurea în plină floare. Spre sud, dincolo de Gergana, plaja e sălbatică. În pădure, puteţi urca într-un foişor până la nivelul coroanei copacilor. Mai e unul la fel pe plajă dar în stare proastă din păcate.

De asemenea, vă puteţi plimba pe malul mării spre nord, spre Balcic. Zona e accidentată şi faleza se îngustează, dar cu atât mai mult are pitorescul ei.

Albena este construită pe două paliere.

La nivelul mării este zona "high life", cu hoteluri pe plajă sau aproape.

Pe dealul din spate, este amplasat un alt grup de hoteluri spre care urcă nişte scări rulante, să fie cam vreo 50-100 de metri înălţime. Când am fost noi, scările nu funcţionau şi am urcat pe jos. Am înţeles că în sezon ar funcţiona.

Acolo, pe deal, niciun hotel nu era deschis. Erai ca într-un oraş fantomă, dar de asemenea cufundat în verdeaţă şi foarte curat. Chiar am comentat cu soţia că aş putea să merg în pielea goală prin mijlocul străzii, totul era complet pustiu, nici ţipenie de om în afară de noi. Tot acolo, pe deal, este şi o cazemată ca cele de pe litoralul nostru, rămasă probabil de când Cadrilaterul era în România.

În concluzie, mi-a plăcut Albena şi a fost o destinaţie ideală pentru o scurtă ieşire de Paşte. Dacă stăteam mai mult de 3 nopţi, în perioada respectivă, mă plictiseam, dar atât cât am stat mi-am umplut foarte bine timpul cu plimbări.

Cred că e o destinaţie minunată şi vara, doar că vara eu plec de regulă în Grecia şi la noi.

---

VIZUALIZĂRI: 1912 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI