Abu Dhabi Orasul adevarat

TIPĂREȘTE

ABU DHABI - Emiratele Arabe Unite

Daca Dubai este extrem, innebunitor, ametitor si spectaculos, in Abu Dhabi intalnim notiunea de oras. Oras in adevaratul sens al cuvantului. Spatii verzi impodobite pe fiecare strada, statui intre benzile de circulatie, fantani, monumente, desene peisagistice, dar si cladiri inalte, mai mici totusi ca in Dubai, zone de vile strabatute de bulevarde mari, marginite de parcuri mai des intalnite ca oriunde. Abu Dhabi, desi initial un oras mult mai sarac ca Dubai, era un loc de popas pentru cautatorii de perle. Acum, conform datelor statistice este cel mai bogat oras din lume, fiind asezat pe cea mai mare rezerva de petrol din lume, circa 10% din totalul rezervelor cunoscute (unele variante indica 30%, oricum fabulos). Seicul Mohamed bin Zayed, este fiul unificatorului emiratelor, Zayed. De fapt si din numele lui spune asta, bin Zayed insemnand fiul lui Zayed. Este unul dintre cei 19 baieti pe care i-a avut Zayed, dar mai are si 24 de surori. El continua dezvoltarea Abu Dhabi-ului, dar ritmul constuctiilor si modalitatea de expansiune a orasului est mult mai calculata decat in Dubai. Este imposibil sa nu faci asemenea comparatie intre cele doua orase. Din cate realizez in Dubai nu cred ca rezisti mai mult de o saptamana, este de-a drepul naucitor, spectacolul este la el acasa, dar parca este un oras in care nu poti sa te relaxezi, ori faci afaceri, ori te distrezi in cluburi. In Abu Dhabi pare ca poti sa respiri. Poate si ca faleza, pe care ne incepem traseul este de departe cea mai frumoasa pe care am vazut-o in vreun oras. Bulevardul, 4 benzi pe fiecare sens, are in mijloc o portiune verde, mai mare decat partea carosabila. Pe langa amenajari peisagistice deosebite, flori multicolore si arbusti ornamentali, din 50 in 50 de m sunt monumente, fantani, mobilier urban. Pe partea plajei, avem un trotuar lat impodobit de ghivece imense cu flori sau palmieri. Urmeaza pista de biciclisti, pista pentru rolleri, si plaja urmata de o apa de un turcoaz fenomenal.

Pe marginea plajei sunt terase, baruri cochete, locuri de joaca pentru copii. Pe partea cealalta a bulevardului sunt blocuri inalte de sticla, cu apartamente sau birouri. Dar grupurile de zgarie nori nu incep direct din buza bulevardului. Fiecare grup, are in fata sa pana la bulevard cate un parc maricel impodobit la randul lui cu o coloristica extraordinara, alei si bancute, statui, fantani sau locuri de joaca. Din pacate nu stam mult pe faleza, desi cred ca cei aproximativ 5 km, daca ii strabateam pe jos nu se supara nimeni din grup. O cotim pe alt bulevard mare si oprim pentru o sesiune foto in piata uniunii. Aici s-a proclamata acum aproape 40 de ani independenta si unirea emiratelor. Acum piata este inconjurata de zgarie nori, si de un fort vechi renovat impecabil in cadrul caruia se afla si biblioteca nationala. Acolo facem urmatoarea oprire. Sincer deja ma obosesc bibliotecile si muzeele nationale zilnice, asa ca o luam mai repede decat grupul pentru a sta afara dupa si a contempla si poza un oras superb. De fapt biblioteca nationala, desigur pe langa cartile din rafturi, este o insiruire de fotografii ale evolutiei orasului si aceleasi unelte si porturi populare. Ne atrage atentia un arbore genealogic al familiei care conduce Abu-Dhabi incepand din anul 1700. Observam ca fetele nu conteaza, deci nu sunt trecute in tabel, decat baietii fireste. In dreptul seicului Zayed este o poza mare, semn ca toata lumea il respecta enorm. Ghida povesteste cu un debit verbal rar intalnit. Este englezoaica, s-a mutat acum 7 ani cu sotul ei in Abu Dhabi si lucreaza ca geoloaga. Vorbeste despre Abu Dhabi si seic cu pronume posesiv „orasul nostru”, „seicul nostru”. Se pare ca s-a adaptat foarte bine si este foarte fericita aici. Aflam de la ea si ca Abu Dhabi inseamna gazela, in trecutul indepartat existau gazele in zona. Intr-o alta camera vedem o macheta a orasului din 1950. Locul in care ne aflam acum nu avea nimic imprejur. Marea majoritate a caselor erau din lemn de palmier si frunze, foarte putine din zidarie. Fortul era cea mai mare constructie din oras. Pur si simplu era nisip peste tot. Abu Dhabi avea in 1960 doar 10 km de strada pavata cu piatra si nici un spital sau vreun punct sanitar. Initial puterea a fost preluata in anii 60 de fratele seicului Zayed. Acesta inca se scolea la Londra si Los Angeles. Fratele sau nu avea prea multa scoala si neavand incredere sau necunoscund exact notiunea de banca, isi tinea banii intr-un dormitor.

De asemenea un lucru interesant transmis de ghida, populatia actuala este de circa 1, 6 milioane de oameni dintre care…20% arabi doar. Englezii reprezinta inca 10% din poplatie, apoi europeni si asiatici. Orasul permite expatilor sa studieze la universitati sau alte insitutii de invatamant in limba engleza. Exista cluburi, discoteci pentru straini, dar si pentru arabi daca au voieJ. Orasul este foarte deschis cu strainii, lucrul acesta fiind intarit de cel mai neverosimil obiect ce il puteai cumpara din Heritage Village: icoana Maica Domnului. Da, ati citit bine, intr-un magazin de suveniruri la urmatorul popas se vindeau icoane, iar vanzatoarele erau araboaice. Am crezut ca nu vad bine, dar asa era. Heritage Village prezinta aceleasi lucruri ca cel din Fujairah, dar este mult mai frumos organizat si mai mare. Asa ca nu mai insist asupra descrierii. In timp ce grupul vizita, ne-am dus pe plaja pentru a vedea panorama falezei si a zgarie norilor din spate. De la Heritage Village am plecat spre Emirates Palace, situat pe malul marii si inconjurat de un parc cat Cismigiul. O parte din constructia stil arab pur este palatul emirului, alta aripa este hotel de 6 stele. Din pacate vizitam doar outside, adica nici nu intram in curte macar. De aici pornim spre alt palat al seicului, unde este si guvernul, unul pe care nu avem voie sa il fotografiem. Trecem printr-un cartier cu strazi late, vile foarte cochete si nelipsitele parcuri.

Aflam de la ghida ca inca strainii nu au voie sa cumpere teren sau case, toti stau cu chirie, dar legea pentru vanzarea proprietatilor catre straini sta sa iasa cum s-ar spune in cel mai scurt timp. Chiriile sunt destul de mari, ea sta intr-un apartament de 140 mp, 3 camere pentru care plateste aproape 1500 pe luna. Probabil ca si veniturile sunt extrem de mari. Am luat si o oferta imobiliara, adica un pliant care prezenta un bloc turn. Am regasit preturile din Bucuresti inainte de criza, adica 3 camere 130 mp – 250. 000 euro. , 2 camere 95 mp-180. 000 euro.

Ultima oprire din program este la Mall-ul din Abu-Dhabi-Marina Mall. Situat pe o insula, tranformata in peninsula prin „reclaimed land” cum numesc terenul castigat din ape. Mai in larg un pic, o alta insula naturala destul de mare este in curs de amenajare pentru constructia de locuinte si conexiunea la tarm printr-un pod. Mall-ul nu se dezice, este imens. Preturile, ca si in Dubai maricele, peste Bucuresti insa interiorul este mai cu gust decat in Dubai.

Excursia in Abu Dhabi se incheie aici, dar ma gandesc ca putea fi mult mai bine organizata. Totusi Mall-ul si aceleasi Heritage Village de peste tot putea fi scoase si inlocuite cu o plimbare pe faleza, sau pur si simplu prin oras. Despre Abu Dhabi pot sa afirm cu certitudine ca este cel mai frumos oras mare vizitat cred ca doar Washington se apropie de el.

---

VIZUALIZĂRI: 8699 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI