Acolo unde Dunărea e ca marea

TIPĂREȘTE

În acest ultim articol dedicat Serbiei aş dori să vă împărtăşesc din frumuseţea locurilor de la intrarea în această ţară pe la Porţile de Fier, până la orăşelul Golubac, acolo unde m-am despărţit de Danubius, aşa cum îl numea romanii sau zeul fluviilor europene cum îl alinta Napoleon Bonaparte.

N-am să plictisesc cititorul cu date depre acest fluviu atât de cunoscut nouă, doar am să fac o remarcă pe care am auzit-o de la un comandor din Sulina, o adevărată enciclopedie din punct de vedere al cunoştiinţelor geografice şi istorice.

Dunărea este singurul fluviu european ce se varsă necontenit de la vest la est, astfel că numerotarea milelor marine se face în sens invers, adică de la vărsare spre locul de unde izvorăşte -fiind unicul fluviu kilometrat în sens opus!

Itinerariul de 120 de kilometri propus în acest articol pe malul sârbesc, începe din Kladovo (Кладово) pagină web : kladovo.rs, cunoscut turiştilor pentru Tabula lui Traian, podul construit de acesta, vechea cetate Fetislam, cetatea Diana şi Muzeul arheologic Djerdab (Дјердаб) - Porţile de Fier.

În apropierea falezei se află o plajă amenajată în lungime de 900 de metri, loc de relaxare a locuitorilor şi nu numai.

Centrul oraşului păstrează o arhitectură de socialism utopic, al căror străzi coboară, ca la mai toate orăşelele de pe Dunăre, spre ţărmul acesteia.

La numai patru kilometri, la hotarul comunei Kóstol, se află ruinele Podului lui Traian, construit intre anii 103-105 î. e. n. de către arhitectul favorit al împăratului, Apolodor din Damasc. Sigur, o parte din construcţie se află şi pe malul românesc, mai precis o rămăşiţă dintr-un pilon de pod situat în Drobeta Turnu Severin.

Pontes, cum îl numeau romanii, reprezenta o creaţie monumentală a civilizaţiei romane pe aceste meleaguri, scopul fiind trecerea legiunilor spre noul stat puternic al regelui Decebal.

Din cei 1134 de metri cât au aproximat diferite surse istorice, aici se mai regăseşte o porţiune de cap de pod, înaltă de 5 metri şi cu o lăţime de 3,5 metri, având forma paralelipipedică de odinioară.

Tabula Traiana este la fel de renumită în această localitate şi se află sub magistrala Đerdapska, accesul spre acest obiectiv turistic făcându-se doar de pe apă, drumurile fiind acoperite odată cu creşterea în debit al locului, datorită construcţiei din anul 1969 a Hidrocentralei Porţile de Fier. Acest monument al culturii romane datează din anul 100 î. e. n., având gravată o inscripţie în limba latină ce evocă drumurile construite de la Belgrad spre Dunăre ale împăratului Traian.

Muzeul de arheologie - Porţile de Fier a fost inaugurat în anul 1996. Cuprinde relicve şi documente din patrimoniul cultural despre toate realizările istorice de lângă Dunăre.

Tekija prima localitate din vestul orăşelului se gaseşte deasupra fostei comune Stara Tekija, inundată din motivele mai sus amintite, în apropiere de ieşire din Cazane.

Aşezarea rurală tipică de pescari, organizează în fiecare an Festivalul Zlatna bučka, o manifestare în care se demonstrează arta pescuitului asupra teleosteanului-somn, într-un mod specific tradiţional.

Cetatea Diana fost castru roman cu dimensiuni impresionante 140 metri / 135 metri, în interiorul căruia s-au găsit sanctuarele primelor formaţiuni militare de la începutul primului secol.

Cetatea Fetislam reprezentată doar cu o parte din zidurile sale, construită de otomani în anul 1524, fortificaţie în a căror încăperi s-a definitivat planificarea Bătăliei de la Mohacs, în care regatul Ungariei a fost învins de Suleiman Magnificul.

Numele de fathi islam derivă din cuvintele turceşti, în traducere ,,Victorie a Islamului".

Turismul ecumenic este prezent cu Mănăstirea Sfânta Treime fondată de regele Serbiei, Stefan Milutin (1253-1321) - acum în curs de renovare şi biserica Sfântul Gheorghe din anul 1856 sfinţită în timpul Dinastiei Obrenovići.

Pe malul stâng al Dunării, în imediata apropiere de Orşova, se află Mănăstirea Mraconia şi figura sculptată în stâncă al lui Decebal, o atracţie relativ nouă a acestei strâmtori.

Clisura din apropierea hidrocentralei se sfârşeşte pe teritoriul acestui orăşel, imediat după ieşirea din Cazanele Mici.

Donji Milanovac (Доњи Милановац) şi Majdanpek :

Accesaţi pagina web toom.rs

Se ţine acelaşi drum prin Defileul Dunării până când fluviul formează o cotitură mai strânsă, la capătul căreia se află depresiunea Donji Milanovac.

Cursul fluviului are un nivel constant cu apă liniştită, aşa că există condiţii de croazieră sau practicare de sporturi nautice pe toată lăţimea celor 180 de metri.

În apropiere se află localitatea preistorică Lepenski Vir descoperită abia în anul 1965, considerat unul din complexele arheologice cele mai importante din epoca mezozoică şi neolitică.

Săpăturile au descoperit aşezări de peste 6000 de ani î. Hr, figurine misterioase sculptate de pietrele aduse de Dunăre, reprezentând cele mai vechi forme din lume. Configuraţia modulară şi proporţiile acestora sunt o dovadă a unor cunoştinţe matematice surprinzătoare, fiind cea mai veche artă din Europa.

Situat sub ramificaţia de nord a Munţilor Kucaj şi înconjurat de dealuri, se află comuna Majdanpek în care tradiţia mineritului datează din cele mai vechi timpuri. Exemplu edificator de trecere de la perioada epocii de piatră la cea de metal o reprezintă mina Rudna Glava, care se află deasupra satului cu acelaşi nume.

O serie de 110 formaţiuni geologice se găsesc de-a lungul drumului Donji Milanovac - Klokocevar -Rudna Glava, în apropierea unor ruine ale unui orăşel din secolul al XIV-lea.

De vizitat peşterile Miloseva kula, Miroč, Gradasica şi mai cunoscuta, peştera Rajko.

Peştera lui Rajko este cea mai vizitată de către turişti, fiind şi cea mai bine întreţinută. A fost descoperită în secolul al XIX-lea de un speolog ce-i poartă numele şi dispune de 2000 de metri de galerie electrificată cartografiaţi de specialişti.

Diferitelor forme de stalactite sau stalagmite, li se alătură Sala Mare (datorită acusticii, aici se ţin concerte clasice), Sala pietrelor funebre, Sala de cristal etc.

Golubac (Голубац):

Accesaţi pagina web golubac.rs

Orăşelul aflat la 130 de kilometri de capitala ţării era numit de romani Columbria, nume ce a dat naştere oraşului cu porumbei din derivatul columbărie.

Localitatea este renumită prin cetatea ce-ţi iese în cale pe drumul magistral Đerdapska, Kladovo - Belgrad, acolo unde îşi găseşte o parte din istorie Golubački grad.

Chiar şi cei mai grăbiţi turişti îşi fac timp să oprească, pentru a se imortaliza cu fortificaţiile construite în secolul al XIV-lea cu o istorie tumultoasă.

Acest bun naţional al ţării de importanţă strategică are nouă turnuri, dintre care cel mai mare se găseşte pe cea mai înaltă colină.

Pe lângă toate informaţiile date de... doamna Wikipedia, adaug că aici a domnit Stefan Lazarević (1377 - 1427), cel ce a ajutat cu oaste pe Mircea cel Bătrân în marea Bătălie de la Rovine.

Mare iubitor de artă, el însuşi fiind un poet cu opere importante, a dezvoltat sistemul şcolar şi mineritul care în acele timpuri era baza economiei sârbeşti.

Tot aici ar fi trăit voievodul Jeremija ce se bucură de o legendă mitică al localnicilor.

Se spune că, tare-i mai plăcea să fie împresurat de femei frumoase până a luat o boală lumească, ... vărsatul de vânt! De atunci la curte a apărut ,,degustătorul de femei'' :), cel ce le încerca... înainte de a intra în patul voievodului!

În cele din urmă, a sfârşit a vinde cetatea cu suma de 12 000 de galbeni turcilor, în detrimentul regelui Sigismund al Ungariei.

Practic aici se termină teritoriul Parcului Naţional Porţile de Fier, precum şi Rezervaţia Naturală Golubački grad, cu formaţiunile sale caracteristice acoperite de păduri de frasin, stejar şi fag.

Fauna diversificată îşi găseşte un habitat prolific în zonele silvice, motiv pentru studiu al ornitologilor sau, de ce nu, al turiştilor.

Aproape în fiecare lună se organizează un festival. În luna ianuarie ,,Goana´´ (vânatul), în februarie ,,Întâlnirea vânătorilor cu lupii´´, în luna mai ,,Zilele şalăului´´, în iunie ,,Festivalul Etno´´, iulie este reprezentat cu ,,Târgul Dunării´´, urmează ,,Ceaunul de la Golubac´´, Expoziţia canină, Soborul Etno, concursul cu luntrea, Târgul de la Golubac (de Sfânta Maria Mare), hipism pe ruta Golubac - Mănăstirea Tuman şi competiţii ale pasionaţilor de sporturi nautice.

Posibilităţi de cazare :

Country Club Danube - cea mai apropiată plajă a Dunării este la 5 km de proprietate, în timp ce istorica fortăreaţă Golubac se află la 11 km.

Vila Dunavski Raj -proprietatea este înconjurată de o pădure de pini şi se află în zona de agrement Vinci, la 7 km de orăşelul Golubac.

N-am măsurat, dar se afirmă că în aceste locuri Dunărea ar avea în lăţime şase kilometri!

Nimic ciudat, dacă din partea cealaltă ar măsura la fel!... :)

Vacanţe frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 6101 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI