Cricova - orasul subteran al vinurilor

TIPĂREȘTE

De mult, in Moldova sovietica, am auzit afirmandu-se: "Bиногрaдники это нaшa гopдocгь" - Viile sunt mandria noastra!. Eram copil, vazusem dealurile cu plantatii intinse de vita de vie si remarcasem marea varietate de struguri buni, de masa, care ni se ofereau. Mult mai tarziu am aflat in ce consta de fapt mandria moldovenilor atunci cand vine vorba despre vie si vinificatie.

La 11 km de Chisinau se afla Combinatul de vinuri Cricova distins cu "Ordinul Republicii" si declarat prin lege "obiect al patrimoniului cultural-national al Republicii Moldova". Inca de la sosire vizitatorul este intampinat cu aceste informatii inscrise pe doua panouri mari, in romana, rusa si engleza.

Prin anul 1950 cineva a avut ideea amenajarii galeriilor de piatra rezultate din exploatarea calcarului de la Cricova ca spatii de depozitare pentru vinuri. In 1952 beciurile devenisera realitate. Galeriile subterane erau nu doar un loc de depozitare, ci si de producere si conservare a vinurilor. In timp, Combinatul de la Cricova s-a dezvoltat devenind o perla a vinificatiei care a dus faima Moldovei mult peste granitele ei.

Fascinata de istoria, amplasarea si mai ales de arhitectura Cricovei, nicidecum de vinurile sale pe care le cunosteam deja (si care se gasesc acum si in supermarketurile noastre), atunci cand s-a ivit ocazia, am plecat sa vad cu ochii mei intinderile subterane si labirintul de stradute cu nume de vinuri, pe care se circula cu masina.

Am ajuns pe platoul de la intrare, in fata unui turn ca de cetate, la ora 9.00. Informez cu aceasta ocazie ca vizitarea Cramei Cricova se face numai cu programare si in grupuri organizate. Cei care doresc, pot opta pentru degustari de vinuri oferite la preturi diferite functie de numarul de soiuri si de aperitivele servite.

Un minicar ne-a preluat in doua etape (noi fiind aprox. 50 de persoane) si ne-a condus in pantecul pamantului, prin galeriile intortocheate ale orasului subteran, luminate si marcate cu treceri de pietoni.

Am fost avertizati ca in subteran temperatura este de 12˚C - constanta tot timpul anului, propice pastrarii si maturarii vinului - asa incat avertizez si eu ca pentru vizitatori este necesara o vestimentatie potrivita mai ales in perioada de vara cand diferenta de temperatura dintre interior si exterior este mare.

Pe langa imense butoaie de stejar cu vin pus la invechit, am strabatut cu minicarul galerii de 6-7 m latime si 3 m inaltime, pe Drumul Vinului, pe Bulevardul Sampaniei, pe Strada Cabernet, Strada Dionis, Strada Chardonnay, Strada Codru, Strada Sauvignon, Strada Feteasca si Firul Ariadnei. Ghidul specializat de la crama ne-a informat ca lungimea totala a strazilor subterane este de 80 km, dar ca reteaua este in continua dezvoltare prin saparea unor noi galerii. De asemenea, am aflat ca adancimea la care sunt situate beciurile este variabila, functie de relief.

Printre mii de sticle asezate in rastele, am fost condusi la Sectia "Remuaj – Degorjaj" data in functiune in 1980. Aici ni s-a prezentat procesul de producere a vinului spumant dupa metoda clasica franceza, inventata de calugarul Dom Perignon. Metoda "Champenoise" inseamna fermentare secundara in sticla si maturare ulterioara cuvée in pozitie orizontala timp de cel putin 3 ani. La Crama Cricova exista rastele speciale care realizeaza automat schimbarea pozitiei sticlelor, dar am aflat ca exista si o echipa de 9 angajate femei care intorc zilnic - dupa un tipic anume - aprox. 40.000 de sticle pentru a facilita fermentarea corecta a sampaniei.

Colectia de vinuri de la Crama Cricova este cu adevarat impresionanta. In nise speciale, prafuite si pe alocuri invadate de panze de paianjen, sunt expuse cu explicatiile de rigoare, exemplare rare care dau Cricovei o valoare de netagaduit. Cel mai vechi vin este vinul rosu "Ierusalim de Pasti", produs intr-un singur lot in anul 1902. Mostra, cu eticheta alaturi, sta - protejata suplimentar de un acoperamant de sticla - alaturi de doua recipiente cu Grasa de Cotnari datand din anul 1979. Sunt nenumarate exemplare in tezaurul combinatului de la Cricova, iar eu am incercat sa fotografiez cateva dintre ele. Intre cele aprox. 1,3 milioane de sticle se pot identifica vinuri de colectie din Franta, Germania, Ucraina, Rusia, Romania, Cehia, Georgia, Turkmenia, unele foarte vechi, dar si vinuri puse la invechit, proprietatea cramei sau a unor persoane particulare care au inchiriat aici o nisa.

Un tur in orasul subteran al vinurilor se incheie intotdeauna - fie ca degustati, fie ca nu - in zona de protocol. Este de admirat cat de multa atentie s-a acordat fiecarui element din acest sector! In orice parte veti intoarce privirea, totul, absolut totul vorbeste despre vie, vin, vinificatie. Decorurile de pe coridoare - sculpturi in lemn, picturi murale, basoreliefuri, amfore, butoaie, statuia lui Dionisos, ba chiar si o bolta de vita de vie cu struguri in parg - toate respecta tema principala si sunt realizate de maini maiestre.

Cele cinci sali de degustare servesc drept loc de desfasurare a unor intruniri la cel mai inalt nivel, precum si pentru degustari programate, in grupuri organizate. Toate sunt spatioase, impunatoare si au cate ceva care le evidentiaza.

Prima sala de degustare, de mari dimensiuni, este Sala Europeana. Cele patru vitralii reprezentand anotimpurile, alaturi de celelalte decorate cu vita de vie si struguri, sunt luminate din exterior creand impresia unei incaperi aflate la suprafata. O masa imensa inconjurata de scaune elegante ii asteapta pe degustatori.

La intrarea in Sala Europeana se afla inramat portretul astronautului Iuri Gagarin, iar dedesubt, de asemenea inramat, un text in limba rusa pe care ghida ni l-a deslusit. Celebrul astronaut a petrecut o zi la Crama Cricova, in aceasta sala, degustand si apreciind vinurile moldovenesti. A oferit portretul sau ca amintire si a mentionat pe verso ca vinurile moldovenesti merita toate medaliile din lume, iar daca metalul pentru medalii se va fi terminat pe Pamant, se angajeaza sa aduca el de pe Luna sau de pe orice alta planeta metalul necesar pentru medalii.

Sala "Fundul marii", de dimensiuni mai mici, este de o frumusete rara. Acvariile cu pesti, culoarea predominant albastra, luminile din tavan, masa, precum si podeaua de sticla din interiorul mesei arcuite, toate dau impresia ca te afli intr-un submarin.

Sala "Casa mare" aflata vis-à-vis de Sala "Fundul Marii" este de asemenea de dimensiuni mai mici si incearca sa reproduca interiorul camerei de oaspeti a unei case taranesti moldovenesti. Aici se pot vedea tesaturi, lucraturi pe panza, costume populare si instrumente muzicale, o lada de zestre cu perne decorative, chiar si o icoana din sec. XVIII daruita de mitropolit. In mijlocul acestora troneaza - bineinteles - masa si scaunele pregatite pentru oaspeti.

Poate cea mai somptuoasa si solemna este Sala Prezidentiala. O masa imensa inconjurata de scaune capitonate cu plus visiniu ocupa cea mai mare parte a incaperii. De jur imprejur peretii sunt decorati cu basoreliefuri reprezentand scene legate de cultura vitei de vie, prelucrarea vinului si petreceri cu vin si lautari.

Mica, dar distinsa, Sala cu semineu pare a fi mai curand un loc de retragere intr-un cadru ceva mai intim. Se afla dincolo de Sala Prezidentiala, cu trecere prin ea si este decorata cu tesaturi manuale intr-un design modern, executat artistic. Un semineu functional, chiar daca hornul sau masoara 80 m inaltime, este decorul principal al incaperii si cel care i-a dat si numele.

Am fost cu adevarat impresionata de pasiunea pe care au pus-o moldovenii in realizarea acestui oras al vinurilor si apreciez ca nimic n-a fost lasat la voia intamplarii. Asa cum si mie mi-a fost recomandat de oameni care au fost acolo, recomand cu caldura celor care au ocazia, sa nu rateze cel mai important si curios obiectiv turistic al Moldovei.

Mentionez ca turul a durat aprox. 2 ore, iar intrarea in grup organizat a costat 15 euro/pers. achitati in tara, la inscriere si nu include degustare. La crama nu exista magazin de prezentare si desfacere chiar daca in marele hol dintre salile de degustare se poate vedea o vitrina cu mostre de vinuri cu diferite vechimi si preturi. Mai trebuie sa spun ca doritorii pot achizitiona la crama un CD de prezentare a Combinatului de vinuri Cricova, costul acestuia fiind de 50 de lei moldovenesti. Dupa vizita, urmatoarea oprire a fost la magazinul care se afla nu prea departe si de unde majoritatea turistilor a achizitionat vin de Cricova.

---

VIZUALIZĂRI: 17340 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI