GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Am traversat podul de peste Dunăre pe la Giurgeni-Vadu Oii, spre Hârşova în ideea că vom vizita cetatea Histria, un mai vechi vis de-al meu rămas neîmplinit şi fiindcă se ivise ocazia să punem piciorul din nou în bătrâna Dobrogea după mai mulţi ani, am luat-o în jos uşor către Ovidiu, de unde ne-am înscris pe şoseaua spre Tulcea.
Drumurile naţionale pe care le-am străbătut au fost în stare bună, peisajele pline de culoare, de la galbenul lanurilor de grâu şi floarea-soarelui, la verdele câmpurilor cu porumb, sau al pădurilor ce îmbracă Podişul Casimcei cu colinele sale pitice, odinioară, în alte ere geologice, munţi falnici, primele pământuri din ţinuturile noastre.
Am mers bine până la Talverde de unde a trebuit s-o luăm la dreapta spre Nuntaşi, drumul schimbându-şi starea într-una mai proastă, dar cel mai rău a fost după aceea, către Histria, cînd s-a transformat într-unul execrabil. Noroc că abaterea de la drumul naţional nu însumează mai mult de 20 km.
Cetatea Histriei a fost descoperită în anul 1868 de arheologul francez Ernest Desjardins, însă Histria a fost scoasă la lumina zilei în 1914, datorită săpăturilor arheologice realizate sub supravegherea istoricului şi arheologului nostru de seamă, Vasile Parvan.
M-am gândit la acest titlu odată ce mi-am amintit, în cadrul procesului de documentare, că Histria este prima aşezare urbană din spaţiul acesta carpato-danubiano-pontic de care suntem atât de mândri, cel dintâi oraş atestat.
Desigur că la lecţiile de istorie din şcoală cu toţii am auzit de cele trei cetăţi antice de la malul Mării Negre: Histria, Tomis şi Callatis şi cu toţii am învăţat despre ele, doar că în decursul anilor am şi uitat destule referitoare la ele.
Anul trecut, pe vremea aceasta, am scris un articol despre cetatăţie Dydima, Priene şi Milet pe care le vizitasem cu un an mai înainte, şi informându-mă atunci mai serios în legătură cu ele, am scris că Histria şi Tomis fac parte din cele peste nouăzeci de colonii fondate de vajnicul şi anticul Milet la Marea Neagră.
Din dorinţa curajoşilor cetăţeni din Milet, străvechiul oraş grecesc din Asia Mică din Liga Ioniană, de expansiune, dezvoltare şi comerţ, ce au pornit de pe ţărmul Egeei să întemeieze leagăne de civilizaţie şi cultură, a luat fiinţă şi Histria, pe ţărmul de vest al Mării Negre, denumită astfel din limba greacă, „Istros” fiind numele fluviului din apropiere :Dunărea. Bineînţeles că interesul comercial prima în aceste centre economice nou fondate: băştinaşii ofereau miere, răsină, grâne, peşte sărat şi piei de animale, iar negustorii aduceau în schimb mirodenii, obiecte de podoabă, ulei de măsline şi vinuri.
Este vorba de jumătatea secolului al VII-lea Î. C., (anul 657 Î. C. după istoricul Eusebius), la vremea construirii cetăţii, actualul lac Sinoe era un golf deschis la mare. Oraşul a cunoscut o dezvoltare neîntreruptă timp de 1300 de ani, începând din perioada greacă şi până în epoca romano-bizantină. Sfârşitul existenţei sale a survenit în secolul al VII-lea D. C., când cetatea a fost distrusă de atacurile avaro-slave şi părăsită treptat de locuitorii săi. Unul din motivele abandonării oraşului a fost şi colmatarea vechiului golf al Mării Negre, în care era amenajat portul, golful devenind în prezent complexul lagunar Razelm-Sinoe. Dezvoltată urbanistic în câteva decenii, Histria pare să fi avut o perioadă liniştită în primii ei 150 de ani de existenţă, lipsită de confruntări militare, o perioadă propice unor intense schimburi comerciale cu marile metropole sudice. Ca şi exempificare, la începuturi, cetatea întemeiată cu acropola şi aşezarea civilă, fiecare înconjurate de câte un zid de incintă propriu, însumau o suprafaţă de aproape 35ha.
După o distrugere violentă, către sfârşitul celor 150 ani relativ liniştiţi, în plină perioadă clasică, un nou zid de incintă reduce la jumatate suprafaţa oraşului. În această perioadă, Histria renaşte şi cunoaşte un regim democratic, aderarea la Liga Maritimă Ateniană, comerţ intens şi chiar monedă proprie. După aproape încă o sută de ani, cetatea va fi distrusă din nou de încercarea primului val de sciţi de a se stabili în sudul Dunării, precum si de răzvrătirile cetătilor pontice împotriva regelui macedonean Lysimach (ce i-a urmat lui Alexandru cel Mare). Secolele următoare aduc atât refacerea oraşului cât şi o nouă înflorire, dar mai ales primele alianţe cu unele căpetenii ale geţilor. Dintâiul veac Î. C. aduce noi frământări şi pericole externe, iar în anul 72 Î. C. îşi fac apariţia primele armate romane în zonă deşi, regele geto-dac Burebista cuprinsese cetatea sub stăpânirea sa.
Odată cu moartea lui Burebista, cetatea trece sub stăpânire romană, încheindu-se, astfel, perioada de autonomie. Sub stăpânirea romană cetatea cunoaşte o nouă perioadă prosperă. Dacă în perioada romană timpurie, adică primele două-trei secole D. C., incinta închidea o suprafaţă destul de mare, în urma violentelor atacuri ale cotropitorilor ce au dus la distrugerea totală a oraşului, locuitorii săi din epoca romană târzie (secolele IV – VII D. C.) se văd obligaţi la restrângerea zonei urbane la doar 7ha, la adăpostul incintei vizibile şi astăzi.
Aşezarea, ce era înconjurată de un puternic zid de apărare, numai partea vestică a acestuia având zece turnuri şi două porţi, era alimentată cu apă prin conducte lungi de peste douăzeci de kilometri, care alimentau şi termele construite în epoca romană, străzile erau pavate cu piatră, şi dispunea de instituţii politice, comerciale, de educaţie şi cultural-artistice. Necropola, situată în afara oraşului antic, cuprinde numeroşi tumuli funerari şi un număr mic de morminte plane fiindcă cel mai des utilizat rit funerar în perioada construcţiei tumulilor a fost incineraţia. În centrul movilei erau morminte unde, lângă mort, erau depuse vase, în special amfore.
Din perioada greacă se remarcă templul lui Zeus si templul Afroditei din zona sacră, străzi pavate şi cartiere de locuinţe sau ateliere. Din perioada romană imperială (secolele II – III D. C.) datează edificiile termale ale oraşului şi reţeaua stradală.
Cele mai multe monumente aparţin epocii romano-bizantine (secolele IV – VII D. C...) şi ele se află in interiorul cetăţii târzii: bazilici civile sau paleocreştine, pieţe publice, magazine, cartiere de locuinţe cu caracter rezidential (domus) sau economic.
În centrul oraşului, în anul 1969, a fost descoperită una dintre cele mai mari bazilici creştine din regiune, datând din secolul al VI-lea D. C., cunoscută sub numele de bazilica episcopală de la Histria. Bazilica episcopală, construită în centrul oraşului vechi, reprezintă cea mai importantă descoperire de la Histria, întrucât acest lucru însemna faptul că, în secolele V-VI D. C., Histria ajunsese la rangul de episcopie.
Veniţi cu aşteptări mari, ce-i drept, de la cea mai veche aşezare urbanistică de pe teritoriul românesc, am găsit o parcare generoasă, dar goală, o doamnă greţoasă la bilete care abia mi-a răspuns la întrebări, cumva deranjată că i-am stricat liniştrea cu prezenţa noastră.
Costul biletului este de 10/persoană la muzeu şi 10 lei/persoană accesul în cetate.
Cetatea nu este îngrijită corespunzător, având un aspectul general este de paragină cu ierburi şi buruieni înalte şi uscate pe care am păşit cu grijă să nu mă trezesc cu vreun şarpe, nu am întâlnit pe parcurs nici măcar o tăbliţă care să informeze asupra locului sau monumentului în faţa căruia te aflai. Trebuia să fi ţinut minte harta din panoul de la intrare, dacă nu ţi-a venit ideea s-o fotografiezi ca s-o poţi consulta.
Am întâlnit totuşi nişte angajaţi care, trebăluind fără spor prin areal, au fost amabili, ne-au întrebat dacă ne place. Am prins ocazia şi timid am răspuns că da, dar nişte panouri informative ar fi fost binevenite, iar omul, sincer, mi-a zis: “Să ştiţi că au fost, dar se vând foarte bine la fier vechi şi peste iarnă au dispărut! ” Comentariul său a fost suficient să mă lămurească că ne mai trebuie ceva ani şi bani să rezolvăm anumite probleme.
Am “bătut” fosta cetate în lung şi-n lat, ostăşeşte ca să-nţelegem ce era cu Histria aceasta în antichitate şi am dat peste un grup de studenţi de la Universitatea Bucureşti, care alături de localnici angajaţi sezonier, săpau pntru a descoperi şi altele, pentru că, da, la Histria săpăturile sunt departe de a se fi terminat.
Tot cei ce se ocupau cu palida întreţinere a cetăţii ne-au spus că directorul muzeului are trecere la personalităţile politice de la ministerul de resort care au alocat ceva bani, bineînţeles, precizând că săpăturile vor ţine cât vor fi fonduri alocate pentru asta, după aceea, Dumnezeu cu mila!
Cele mai importante “piese” din situl arheologic le-am identificat din intuiţie şi la bunul-simţ: termele, coloana cu motive arhitecturale greceşti în vârf, rămasă în picioare-emblema Histriei, bazilicile, agora. În cea mai bună stare mi s-au părut a fi zidurile de apărare şi chiar aleea până la ele este mai întreţinută decât restul.
Am plecat spre muzeu cu gustul amar că această bijuterie antică nu este suficient de protejată şi promovată pentru a fi vizitată aşa cum ar merita, raportată la prestigiul său din antichitate.
Muzeul este primul cu care vizitatorul dă ochii la Histria, cum se intră pe poartă te întâmpină o clădire înaltă şi masivă construită în anul 1982 unde sunt expuse piese de arheologie greacă, romană şi bizantină, provenind din cercetările de la Histria şi din împrejurimi: amfore, inscripţii, vase ceramice, sticlă, opaiţe, podoabe, basoreliefuri elenistice, documente epigrafice.
A existat, iniţial, o altă clădire ridicată la începutul anilor '20 din secolul trecut ce a fost primul muzeu arheologic de la Histria. El a fost proiectat de arhitectul G. Simotta, în vremea directoratului lui Vasile Pârvan. Din cauza terenului slab, prost ales, în anul 1923 clădirea s-a dărâmat, fiind ulterior demolată definitiv chiar din ordinul lui Vasile Pârvan.
În data de 13 februarie 2007, Cetatea Histria a fost înscrisă oficial pe Lista Patrimoniului European. Ea face parte, astăzi, din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării constituită în 1994 în scopul protejării marii varietăţi de specii de păsări existente aici.
Minivacanţa noastră româno-bulgară la Marea Neagră abia debutase, iar noi “bifaserăm” cu succes primul obiectiv propus pe listă. Când am plecat, în parcare se făcuse simţită prezenţa celui de-al doilea autoturism cu potenţiali turişti.
Pentru o asemenea fostă cetate era puţin, foarte puţin, nici prin areal nu ne întâlniserăm cu alţii, şi mă întrebam ce nu e în ordine, ce lipseşte sau ce ne lipseşte să ne punem în valoare aceste inegalabile moşteniri ale gloriosului nostru trecut?!
Trimis de irinad in 03.08.15 06:57:41
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII şi CĂLĂTORII.
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (irinad); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 44.54747100 N, 28.77289200 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "Cetatea Histria, #EXCURSII şi CĂLĂTORII" (nou-creată pe sait)
-
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)Mulţumesc.
-
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@webmaster - Da, intocmai acole este.
Multumesc foarte mult pentru titulatura de MG AFA, asa cum va multumesc si pentru crearea rubricii celei noi, structurarea fiind mult mai buna asa.
Astazi am constatat cu surprindere si placere ca Dobrogea prinde viata pe aici, este al doilea articol pe care i-l citesc. Ai scris frumos si cu naduf; poate ne gasim ceva povestitori despre Dobrogea caci merita a fi in atentia romanilor. Si sa nu crezi ca-s dobrogeanca, dar iubesc si aceasta zona si cred ca merita promovata. Felicitari!
@irinad - Histria nu beneficiază de amenajări impresionante, nici măcar de o întreținere corespunzătoare. Acum câțiva ani când am vizitat-o am fost, într-un fel, încântat de existența acestei file importante din istoria noastră. Adevărul e că îi trec pragul mai mulți turiști străini probabil și e păcat de felul cum arată. Mentalitățile se schimbă greu. În timpul vizitei noastre au apărut în parcare 7-8 autocare cu turiști străini, în vârstă marea majoritate, aduși în excursie de pe un vas de croazieră sosit în portul Constanța probabil.
Infrastructura rutieră și întreținerea deficitară a monumentelor, alături de lipsa punerii în valoare constituie un mare minus al turismului românesc.
Totuși aceste lucruri nu te-au făcut să acorzi note foarte mici ori să nu recomanzi situl arheologic - mai există speranțe!
Complexul arheologic trebuie vizitat dimineața când e un pic de răcoare, în miezul zilei nu găsești umbra decât sub zidurile cetății. Exponatele din muzeu sunt interesante și ocupă ceva timp vizionarea lor.
Un vot de la mine pentru prezentarea unui obiectiv important din această frumoasă zonă a țării noastre.
@elviramvio - Dobrogea e un tărâm fabulous... o combinație reușită între formele de relief, monumente istorice și obiective religioase. Este locul unde sfinții se întâlnesc cu istoria, unde Dunărea scaldă malurile pline de sălcii, unde întâlnim frumusețile Deltei, unde cetățile se înșiră una după alta...
Chiar dacă unele nu sunt amenajate, dacă drumurile sunt mai proaste pe anumite porțiuni, dacă lipsesc informațiile turistice.
Azi am scris și eu un articol de susținere a frumuseților Dobrogei... sper să nu supăr pe nimeni (vezi impresii).
Să ne bucurăm sufletul...
Felicitari si superbonus!
Histria se poate spune ca este un obiectiv dobrogean mult mai mediatizat si vizitat fata de ce v-am relatat eu recent. Imi amintesc penultima data cand ma fost la Histria, am vazut arici traversand soseaua si am auzit ca nu sunt singurul norocos care am vazut arici.
Histria ca si obiectiv s-a dezvoltat, il stiu cum arata acum 30 de ani, il stiu de acum circa 10 ani, s-a mai ridicat cate ceva, s-a mai facut, s-ar mai putea face. Histria este istoria de pe pamantul nostru si tu ai redat atat de frumos acest obiectiv.
@tata123 - Mulţumesc pentru vizită şi înţelegere, mai întâi! În al doilea rând, pot să-ţi spun că oricât aş fi de supărată pe neajunsurile care fac din Histria şi, probabil, şi din altele, locuri neîntreţinute corespunzător, niciodată nu aş putea să NU recomand vizitarea lor de către noi, urmaşii care vor să cunoască şi să vadă ce a mai rămas din ele.
Pot să mă revolt, pot să fiu furioasă, ironică la adresa autorităţilor responsabile de starea nu prea bună, uneori, degradată a siturilor şi monumentelor, pot să acord o notă mai mică, dar, repet, niciodată nu voi putea să NU recomand vizita acestor leagăne de istorie naţională!
@Dan&Ema - Mulţumesc că "mi-ai trecut pragul" şi mulţumesc pentru aprecieri. Constat că în ceea ce priveşte cetatea Histria eşti de părere cu mine, că în ciuda "vicisitudinilor" timpului, ea rămâne leagănul nostru de civilizaţie la Marea Neagră cu statele cele mai vechi!
Merită susţinută şi vizitată! Cine ştie, poate în viitor se va mai schimba ceva, suntem datori să sperăm, cel puţin!
Vacanţe plăcute în continuare!
O lecție de istorie de valoare, în haine de review, votată cu F. B. Felicitări.
@Mihai18: Multumesc mult, va scriu de pe telefon fiindca nu mai am calculator disponibil si nu vreau sa fac greseli! Ma coplesiti!
@irinad - „Vă scriu de pe telefon, fiindcă nu mai am calculator disponibil”??? Dragă colegă de sit, eu știam că la telefon „se vorbește, nu se scrie” (na, că am mai auzit-o și pe asta). Am glumit, că dacă nu am mai glumi, am îmbătrâni mai repede. Eu nu prea am glumit și uite unde am ajuns. Dacă ași avea drepturile lui Admin, te-ași numi „Mini-ghid Am Fost Acolo” pentru acea destinație. Mai spun o vorbă și am plecat la culcare. Ai promis că în curând pleci într-o nouă excursie. Păi, încă n-ai plecat? Noi, cei de pe AFA vrem să te citim. Noapte bună.
@irinad - Referitor la conținutul acestui review și faptul că eu l-am notat cu F. B. iar tu ai răspuns astfel „mă copleșiți” Să ști că eu nu fac acte de gratitudine, nu acord F. B. în scopul ca userul să obțină mai multe puncte. Să presupunem că reviewul era off-topic la care nu se acordă puncte. Eu tot cu F. B. îl notam, pentru că așa îl văd eu. @Irinad, eu îmi dau seama câtă muncă este în spatele acestui reviev, cât ai citit, cât timp ți-a luat să-ți ordonezi ideile, probabil o ciornă mai înainte, apoi scrierea lui, ca să nu mai vorbesc despre fotografii, câte comenzi dai calculatorului pentru a muta o fotografie din Galeria foto la review. Din curiozitate, eu am numărat manevrele. Pentru a adăuga numai o fotografie la review, eu apăs de 18 ori pe butoane. Deci, când am acordat acel FB am avut în vedere caliatea în ansamblu al reviewului cât și volumul de muncă pentru realizarea lui. In încheiere, ție și soțului vă doresc o excursie reușită, cu soare (pe cer și în suflet), să ajungeți sănătoși acasă, iar ție inspirație la viitorul review. Cu bine.
@Mihai18: Din nou, multumesc foarte mult, ati presupus bine, suntem plecati in vacanta si urarile dvs imi vor prinde bine! Pe curand!
@irinad - Bravo. Bine că ați plecat. Să vă întoarceți sănătoși acasă și cu mașina neatinsă de altceva. Sper că nu ați uitat acasă aparatul de fotogtafiat. Te așetept cu un review, așa cum numai tu ști să le faci. Cu bine.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2024 Muzeul Histria – O fereastră spre lumea antică — scris în 05.09.24 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Aug.2024 Reflecții în timp: lecțiile uitate ale Cetății Histria” — scris în 29.08.24 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Jul.2021 Istria-Histria — scris în 18.07.21 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Complexul Muzeal Histria – muzeul Ok, cetatea neîntreținută — scris în 27.09.16 de costy69* din TARGU-JIU - RECOMANDĂ
- Aug.2015 Cetatea Histria — scris în 27.08.15 de meronem din BRAILA - RECOMANDĂ
- Sep.2012 Histria. Primul Oras. Prima Democratie... — scris în 25.08.13 de costin1968 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2010 Cetatea Histria, primul leagan al civilizatiei dobrogene — scris în 07.12.10 de ileanaxperta* din BUCURESTI - RECOMANDĂ