Toamna pe zidul cetatii (II)

TIPĂREȘTE

Astazi voi continua prezentarea antivirusului medieval, antivirus prezentat in articolul anterior ca foarte eficient impotriva invaziei mongolilor, turcilor, tatarilor-mai exact zidurile de fortificatii care aparau odinioara acest oras Cibinium, in zilele noastre se numeste Sibiu.

Cibinium (Sibiu) orasul cu prima atestare din 1191 situat la altitudinea variabila intre orasul de jos si orasul de sus de 415-431m deasupra marii, dupa invazia distrugatoare a mongolilor din 1241 a avut nevoie de o incinta de fortificatii compusa din ziduri, turnuri si bastioane de aparare.

Dupa prima incinta de fortificatii (in jurul Catedralei Evanghelice) si a doua incinta de fortificatii (in jurul Pietei Mici) a venit constructia celui de al treilea incinte de fortificatii descrierea acestuia continuand in acest articol.

Voi continua descrierea zidurilor de fortificatii de tip vauban de la Turnul Gros (Sala Thalia) continuand cu Poarta Mortilor, continuarea Zidului de Aparare, Bastionul Haller, Zidul de Aparare de langa strada Manejului, Poarta Barbierilor pana la Biserica Ursulinelor.

Aceasta portiune sud estica si cu continuarea nord-estica/nordica este foarte bine conservata in timp. Fiind in zona din nou cu ceva treaba conditiile meteo au fost mult mai favorabile vizitei fiind o zi de toamna insorita.

De aceasta data am parcat la nord de Turnul Gros descris in articolul trecut, construit in 1540 si inclus in centura de aparare a orasului. Parcarea respectiva este prevazuta atat pentru autoturisme cat si pentru autocare, in ziua vizitei fiind plina cu aceste mijloace de transport. Statia de taxi si bus se afla tot aici. De asemenea un pasaj pietonal facut in zidul de aparare (intre aceasta parcare si strada Cetatii) face accesul mai rapid in centrul istoric si intrarea la Sala Thalia+Filarmonica din Sibiu. In dreapta parcarii (cu taxa de 1 ron pt autoturisme) se afla un mic parculet cu cateva banci de odihna.

Deasupra zidurilor se vede Muzeul Istoriei Naturale, o cladire superba galbena, cativa dinozauri care se afla in gradina acestuia isi intind capetele curiosi peste zidul de aparare a Sibiului, parca dorind a participa la apararea orasului medieval.

Visavis de aceasta parcare se vede Spitalul Judetean, experientele de aici sint partial placute si partial neplacute. O sa mentionez doar experienta placuta privind venirea pe lume a micului AFA-ist (asa cum l-a denumit colega AFA mprofeanu)

Poarta Mortilor: Se afla intre parcarea de la Turnul Gros si Bastionul Haller. Nu a existat de la inceput fiind Zidul de Aparare aici. Istoria si scopul acestei porti dateaza din 1787. Visavis de aceasta poarta acolo unde se afla astazi Spitalul Judetean, a existat cimitirul orasului. Accesul la acest cimitir nu a fost direct dricurile ocolind mult pe stradutele orasului pana aici. Asa ca s-a hotarat strapungerea zidului de aparare. Peisajul de atunci dupa strapungerea zidului nu seamana cu cea de astazi. O pictura veche arata ca langa poarta cu bolta se afla un turn de aparare cu gauri de tragere. Acest turn se afla in locul in care se afla astazi muzeul istoriei naturale. Doar doua coloane dreptunghiulare care se ingusteaza in partea superioara ne aduc aminte ca aici a fost Poarta Mortilor. De si poarta nu am mai vazut-o in schimb amintirile cu fostul cimitir sint destule. Nemaifiind functional (deoarece a devenit neincapatoare si s-a amenajat Cimitirul Municipal din Padurea Dumbrava) acest cimitir a devenit un decor de joaca de pe vremea copilariei. Intrand in incinta inchisa cu un zid in anumite locuri faceam glume pe seama prietenilor de genul ca tocmai am vazut un mort care iesea dintr-un cavou, etc, etc. Pe urma cimitirul a devenit santier, iar astazi pe acel loc exista spitalul municipal, universitate, blocuri de locuinte, sali de sport si o clinica privata.

Intre Poarta Mortilor si Bastionul Haller mai este o alta parcare si un mic parculet cu zona de joaca pentru copii. Dincolo de Zidul de Aparare se afla Clinica de Pediatrie (a fost spital de neurologie). Experienta neplacuta, micul AFA-ist a fost internat aici.

Bastionul Haller: Mergand spre nord est si parasind zona unde se afla parcarea de langa Poarta Mortilor dam de unul din cele mai importante bastioane din centura de fortificatii si anume Bastionul Haller. Aceste constructii au avut scopul de a intari incinta de fortificatii in anumite puncte vulnerabile de exemplu coltul cetatii. Asa ca bastionul Haller a fost construit mai tarziu si anume in 1553. Denumirea bastionului provine de la numele primarului de atunci Peter Haller. Bastioanele din Sibiu sint de regula de mari dimensiuni, pentru a putea amplasa numeroase tunuri+ cladirile in care se depozita munitia. Dupa ce amenintarea invaziilor s-a mai diminuat pe acest bastion s-a construit o scoala de calarie, de aici si denumirea strazii de pe langa zidul de aparare strada Manejului.

Parcul Tineretului este un parc amenajat intre bastionul Haller, zidul de aparare de pe langa strada Manejului, strada Constitutiei si bulevardul Corneliu Coposu. Este un parc ingrijit cu multe banci de odihna, fantana arteziana, zona de joaca pentru copii si teren de sport. In apropiere se afla si o biserica ortodoxa. Aminitirile de aici sint de pe vremea copilariei cu ocazia saniusului iarna. Intre Parcul Tineretului si Bastionul Haller se afla strada Pompeiu Onofrei o strada superba in panta cu sens unic si parcare. Este una din strazile care face accesul in centrul istoric al Sibiului.

Zidul Manejului (Zidul Cetatii de pe strada Manejului): Acest zid care face parte din latura nordica din a treia incinta de fortificatii este denumit dupa scoala de calarie infiintata pe bastionul Haller in anii 1771. Asa ca strada care are pe o parte zidul de aparare si de cealalta parte cladirile de locuit istorice se numeste strada Manejului. Se afla intre Bastionul Haller si Biserica Ursulinelor. Construcita zidului este asemanatoare Zidului Cetatii descrisa in articolul anterior, cu o suita de arcade semicirculare pe interior. Acesta avea rolul de intarire a zidului plus destintia de sustinere a galeriei de straja. Galeria de straja aici nu mai este prezenta ca cea de pe strada Cetatii dar ni-l putem imagina. La fel ca la str Cetatii a fost de lemn si avea destinatia ca cei care aparau aceasta parte a orasului sa poata observe si sa traga de sus prin gaurile de tragere cu armele din dotare si din acea vreme. Zidul este foarte vechi constructia acestuia a avut loc intre anii 1357-1366.

Turnul Barbierilor era la capatul strazii Manejului acolo unde acum exista o galerie de trecere foarte interesanta. Aceasta galerie formata din doua arcade este atat de joasa incat inainte sa treci iti vine sa apleci capul, dar nici un pericol in mijloc este peste 2m. Dupa trecerea pe sub cele 2 arcade cotim 90 grade la dreapta si coborand ajungem in strada Constitutiei. Aici a fost pe vremuri Curtea Calugarilor. Aceasta zona din centrul istoric este oarecum putin mai neingrijita, sint mai multe gunoaie, grafiti pe zidurile istorice si ceva miros de urina. Nu inteleg de ce deoarece este o zona la fel de importanta ca Pasajul Scarilor sau strada Cetatii, etc. Poate ar fi timpul ca autoritatile (ce bine ar fi sa citeasca aceste randuri) si sa ia niste masuri.

Intersectiile Strada Manejului/Barbierilor si Strada Manejului/Selarilor: Aceste stradute sint un Must See pentru orice turist, atat de pe strada Barbierilor cat si de pe strada Selarilor se vede biserica catolica Sf Francisc, este o biserica construita in stil gotic in secolul 15, este oarecum ascunsa in Centrul Istoric, iar acest lucru ii da un farmec aparte. Mai larg o sa scriu despre aceasta biserica intr-un alt articol. Pana atunci o sa atasez prezentului articol cateva fotografii superbe (conditiile meteo m-au ajutat) numai bune pentru completarea acestui ghid scurt despre aceasta parte a orasului.

Rog WM sa ataseze la inceputul articolului Scorpions: Send Me An Angel, singura legatura a acestui clip cu Sibiul fiind noiembrie 2007 cand trupa de rock a sustinut un concert intre zidurile cetatii, multumesc.

https://www.youtube.com/watch?v=1UUYjd2rjsE

---

VIZUALIZĂRI: 1558 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI