Enisala - cetatea genoveza

TIPĂREȘTE

La inceputul lunii octombrie am fost intr-o mini excursie de o zi, profitand de ultimele zile calduroase ale toamnei, prilej excelent pentru a cunoaste mai bine localitatile din judetul Tulcea, cele care se invecineaza cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, una dintre putinele zone din tara care si-a pastrat autenticitatea si unde omul nu a transformat aceste locuri in afaceri.

De aceasta data, pasii ne-au purtat catre cetatea Heracleea, una dintre cele mai bine conservate cetati din Dobrogea, cu o istorie impresionanta, care incanta fiecare vizitator care ii trece poarta.

Localizare

Cetatea Heracleea, sau Enisala, asa cum este ea cunoscuta, aflandu-se in apropierea satului cu acelasi nume, se afla amplasata strategic intre cele doua lacuri Babadag si Razim, punct de observare al negustorilor medievali ce navigau pe Marea Neagra.

Se afla amplasata la aproximativ 6 km de localitatea Babadag, pe DJ 223A si la doar 1km dupa satul Enisala, pe drumul care duce la nord catre localitatea Sarichioi si de aici catre Murighiol, in Delta, sau la sud, catre localitatea Jurilovca si lacul Sinoe, foarte cautat de catre pescarii dobrogeni. Deci traseul este excelent, in orice directie doresti s-o iei, descoperi numeroase puncte de atractie turistica, de la cetati pana la sate pescaresti cu restaurante si cherhanale.

Drumul

Alegand punct de plecare Constanta, putem alege una dintre cele doua variante, in functie de ceea ce dorim sa vizitam, astfel:

Constanta (E 60/DN 2A) – Ovidiu, de aici, dupa podul peste canalul Poarta Alba – Midia, facem dreapta catre Tulcea (DN 22), pana ajungem la intersectia cu localitatea Lumina. Din acest punct, putem alege doua variante:

1. Lumina (DN22) – Tariverde – Mihai Viteazu – Baia – Babadag, si de aici dreapta (exista indicator) catre Enisala, pe DJ 223A. La iesirea din Enisala, dupa un kilometru, intalnim un nou indicator catre cetatea Heracleea, facem stanga, pe un drum de 6 metri latime, proaspat asfaltat, si in scurt timp ajungem in parcarea cetatii.

2. Lumina (DJ 226) – Navodari, pe langa lacul Tasaul – Corbu, mergem paralel cu lacul care are acelasi nume - Sacele – Histria, se poate vizita cetatea sau se poate face o plimbare cu pescarii pe lacul Nuntasi – Sinoe – Mihai Viteazu, dupa care intram pe DN22, la fel ca in prima varianta...

Totusi, dupa localitatea Baia, la intersectia cu localitatea Ceamurlia de Jos, putem alege varianta satelor pescaresti din zona, catre Jurilovca si Salcioara, putand ajunge la cetate in sens invers, pe directia de mers catre Babadag.

Oricare dintre aceste variante, garanteaza o plimbare excelenta, o zi in care relaxarea se combina cu istoria, placerea pescuitului cu o masa bogata in peste, asa cum doar pescarii din zona stiu sa o prepare.

Cetatea

Cetatea a fost construita pe un deal din granit, undeva in secolul XIV, de catre cei care detineau monopolul comertului pe Marea Neagra, adica de negustorii genovezi, pentru a supraveghea drumurile pe apa si pe uscat, fiind amplasata strategic, ca avanpost pentru accesul navelor pe Dunare. De fapt cetatea a facut parte dintr-un lant de cetati stapanite de negustorii genovezi.

Forma cetatii este data de relieful existent in zona, excelent pentru o astfel de constructie. Pe acea vreme lacul Razem nu exista, marea ajungand pana foarte aproape de cetate, in zona canalelor care astazi se pot observa intre cetate si lacul Razem, deci cetatea genoveza avea un rol foarte important pentru „balizarea” traficului maritim.

Constructia are o forma neregulata, avand 5 laturi formate din ziduri inalte de pana la zece metri inaltime, cu arcade si foarte multe posturi de observare, intr-un timp aceasta cetate a servit si in scop militar, odata cu formarea unei garnizoane otomane care sa apere tarmul Marii Negre. Unele dintre aceste ziduri au fost restaurate, in prezent latura de sud vest fiind cea mai spectaculoasa, loc obligatoriu pentru o sedinta foto si pentru a admira superbul peisaj care ni se ofera.

Cetatea s-a aflat initial in sistemul de aparare al litoralului, in timpul domniei lui Mircea cel Batran, ulterior fiind cucerita de catre otomani, odata cu supunerea Dobrogei si inaintarea acestora catre bratele Dunarii.

Pe vremea stapanirii otomane, cetatea s-a numit Yeni Sale (Satul Nou), nume care s-a pastrat si in ziua de astazi, asa cum se cunoaste ea de catre istorici Enisala. Totusi, de-a lungul timpului, cetatea a purtat mai multe nume, cel mai cunoscut fiind Heracleea sau Heraclia, dar si Vicius Novus sau Novoe Selo.

Trebuie mentionat faptul ca otomanii n-au stat foarte mult in zona, ei abandonand cetatea odata cu aparitia dunelor de nisip si formarea lacului Razem, destinatia cetatii fiind practic compromisa, datorita imposibilitatii de a ajunge la mare, deci pierzandu-se elementele strategice care au pus-o in valoare. In schimb, sub stapanirea lor au ramas cetatile de dincolo de Dunare, Chilia si Cetatea Alba.

La cetate ajungem pe un drum proaspat asfaltat, unde suntem intampinati de o parcare generoasa si o familie de maidanezi, ceea ce ne-a impus sa re-analizam posibilitatea de a o lua pe Daisy (catelusa noastra) cu noi, in cetate. Din parcare, cetatea se vede absolut fantastic, razele solare punand in evidenta culorile zidului de aparare, care s-a pastrat in conditii foarte bune.

Am decis sa o lasam pe Daisy stapana in masina si noi am pornit pe aleea interzisa traficului auto, catre intrarea in cetate.

Daca pentru parcare nu am platit nimic, desi ma asteptam, la intrarea in cetate, am fost intampinati de trei pusti care ne-au informat cu un zambet strengar ca accesul in cetate este permis doar daca cumparam biletul de intrare in valoare de 2 lei. In acelasi timp ne-a intins si 4 bilete gata rupte. J. Zambind, le-am intins 10 lei pe care i-au infascat repede, spunandu-mi ca n-au marunt pentru rest. Nici nu doream sa le cer si nici biletele gata rupte nu le-am luat. I-am intrebat de un ghid, unul dintre ei ne-a spus ca poate fi ghidul nostru daca ii mai dam 10 lei. J) I-am intrebat de un pliant, ceva informativ cu cetatea si mi-au spus ca s-au terminat, insa ne poate spune el pe de rost tot ceea ce scrie acolo. Fetele mele deja intrasera in cetate, astfel am declinat oferta ducandu-ma dupa ele.

N-am descoperit ceva magnific in interior, zidurile de aparare s-au pastrat in conditii bune, unele dintre ele au fost reconditionate, insa privelistea care ni se ofera, pur si simplu este magnifica. In oricare directie privesti, ramai fara cuvinte, pe de-o parte lacul Razem, imens, cu canalele ce taie stufarisul, dealurile de dincolo de satul Enisala care formeaza podisul dobrogean, pe cealalta parte, lacul Babadag, padurea de eoliene care ni se prezinta in zare, amenajarile piscicole si relieful deosebit de interesant, care ne determina sa intarziem plecarea din cetate.

Am fost socat de grosimea zidurilor de aparare, aproape 2 m latime, fii-mea s-a urcat pe ele fara probleme, desi in spatele ei era o prapastie deloc de neglijat, insa si acum, dupa atatea sute de ani pareau pe cat de sigure pe atat de bine facute si rezistente.

Nu cred ca lungimea maxima in cetate sa fie mai mare de 150 de metri, in timp ce laturile se incadreaza intre 50-80 metri, forma cetatii este neregulata cu 5 ziduri de aparare, 8 turnuri, 5 dintre ele orientate catre mare, adica pe directie nord-vest-sud. Unul dintre ele este restaurat si pastrat in conditii excelente, accesul in el este interzis, insa se pot face fotografii de la baza lui.

Zidurile si turnurile cetatii sunt construite din piatra de calcar de diferite dimensiuni, portile cetatii au fost construite cu elemente impresionante, masive (arcade), in timp ce zidul catre mare are turnuri patrate, celelalte au sistemul de aparare format din ziduri de forma pentagonala, favorite pentru constructiile genoveze.

Te intristezi ca la noi Enisala inca nu este atat de cunoscuta precum este in cele mai importante albume foto din lume, vizitarea cetatii fiind de mult timp (in primul rand), atributul turistilor veniti in portul Constanta cu navele de pasageri din intreaga lume. Dar te poti bucura de istoria care este prezenta pretutindeni, o poti intelege si invata.

Ne-am luat la revedere de la aceasta cetate cu promisiunea de a reveni intr-o zi mai calduroasa, peisajul care iti este oferit de pe inaltimea cetatii, este ceva de vis, poti asculta cantecul vantului respirand aer marin, poti pentru cateva clipe sa oferi liniste sufletului si bucurie privirii.

Vacante frumoase oriunde va veti afla!

Rog atasarea acestui videoclip daca se poate, multumesc:

http://www.trilulilu.ro/pepsi70ro/7f6d9f75c3644b

---

VIZUALIZĂRI: 3179 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI