EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
V-am povestit deja că la sfârșit de mai, am ajuns în Deva, în premieră pentru mine.
După ce am luat la pas orașul, inclusiv centrul vechi, ne-am răcorit pe aleile umbroase ale parcului de sub cetate și evident am pornit și noi către telecabină.
Sigur că există mai multe posibilități de abordare a cetății, sunt alei care înconjoară cetatea, se poate urca pe jos, trecând și printr-un tunel, ba chiar și pe scări, asta fiind a doua variantă, dar m-am gândit că vom face asta la o a doua întâlnire cu orașul :p
Parcarea mare de lângă Aleea Gimnastelor, este și pentru cei care doresc să viziteze cetatea. Am ajuns la o oră potrivită, deoarece așa cum veți vedea și în poze, am așteptat doar cca 10 minute, pentru a urca în cea de-a doua telecabină. Aici este o controversă, nefiind de fapt o telecabină, ci mai degrabă un funicular, dar pot eu să-i contrazic pe ei? Așa scrie acolo, așa vă zic și eu!
Vizitarea cetății este gratuită, dar cei care urcă cu telecabina plătesc bilet.
Informații utile despre telecabină:
Biletul se ia acolo, pe loc.
costuri- 20 ron pentru adulți
-10 pentru copii.
Studenți, elevi, pensionari - 10 ron
Persoanele cu dizabilități și însoțitorii lor -gratuit (pe baza unor documente).
Programul de funcționare:
zilnic 9-21 vara, ultima urcare 20.15
8-20 iarna, ultima urcare 19.15
Ceva date tehnice despre telecabină:
În 2003 au început lucrările pentru construcția telecabinei, pentru a facilita accesul turiștilor la obiectivul-cetate.
Ascensorul pe plan înclinat, de altfel, singurul din România, urcă din 2015, pe un traseu de 278 de metri și o diferență de nivel de 158 de metri. Astfel, se urcă de la cota 180 la 342 m. Viteza de deplasare e de cca 2,3 m/secundă, durata totală undeva la 3 minute. Capacitatea ascensorului este de 16 persoane, iar acum în pandemie am fost cca 10-12, purtând mască.
Dar haideți să vă spun și câte ceva despre istoria cetății:
Așezat strategic pe dealul care-i poartă numele-Dealul Cetății- a fost un principal punct de apărare pe Valea Mureșului, la granița dintre Transilvania și Banat și o legătură între România cu centrul și vestul Europei. În România, a fost o importantă fortificație de Ev Mediu, iar acum un punct de atracție major pentru Deva și județul Hunedoara.
Ca majoritatea cetăților de munte și cetatea Devei este construită în spirală, în secolul al XIII-lea, fiind atestată documentar din 1269.
Se pare că pe acel deal, în vremurile de demult apuse exista un vulcan, urme datând încă din neolitic sau epoca bronzului. Pe conul vulcanic au fost ridicate fortificații dacice, ce au fost apoi întărite de romani după cucerirea Daciei, totul cu scop de apărare, dar și de protejare a resurselor. Pe aici, la poalele dealului trecea Drumul Sării.
Faptul că cetatea era amplasată la înălțime, o făcea aproape invincibilă, în plus oferea vizibilitate perfectă spre valea Mureșului, valea Streiului ori spre sud, către Ținutul Pădurenilor.
Cetatea Devei este cunoscută sub numele de Déva vára -în limba maghiară sau Diemricher Burg- în germană.
Din toate cele știute astăzi, concluzia este că cetatea a fost întemeiată de regele Béla al IV-lea al Ungariei, tatăl lui Ștefan al V-lea.
Cetatea a fost ridicată imediat după invazia tătarilor și apoi retragerea lor.
La sfârșitul secolului al XIII-lea, cetatea devine reședința voievozilor Roland Borșa și Ládislau Kán, de aici ei conducând autoritar Transilvania. După 1315, cetatea intră în stăpânirea lui Carol Robert De Anjou.
Mai târziu, în secolul al XIV-lea castelanii cetății sunt și comiți ai Hunedoarei, iar Deva și satele din jur fac parte din domeniul regal și sunt conduse de cnezi.
În 1444, Iancu de Hunedoara primește în stăpânire cetatea cu toate bogățiile din jur de la Vladislav I, voievod al Transilvaniei. În anul 1511, sub conducerea lui Ioan Zápolya, voievod al Transilvaniei, se refac mare parte din zidurile cetății nu însă pentru multă vreme deoarece urmează curând atacuri ale turcilor, în 1552,1557.
Atunci, la ultimul atac, sultanul Soliman cel Mare ocupă cetatea și o predă reginei Isabela a Ungariei și fiului său Ioan Sigismund.
Abia prin secolul al XVII-lea, cetatea se întărește, căpătând și valoare militară.
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea Gabriel Béthlen, construiește un bastion care va servi ca închisoare și loc de tortură, apoi la poalele dealului înalță castelul pentru a-i fi reședință- Castelul Béthlen-Magna Curia, despre care v-am povestit deja.
Un fapt interesant este că însuși Împăratul Iosif, al Imperiului Habsburgic, vizitează de două ori cetatea, iar după a doua vizită, doar un an mai târziu, izbucnește răscoala condusă de Horia, Cloșca și Crișan. Prezența lor- fie și prin niște busturi-este vie în micul părculeț din fața castelului. La momentul răscoalei, cetatea devine foarte importantă pentru nobilimea maghiară care se refugiază în cetate, urmând lupte crâncene între transilvăneni și garnizoana regală.
În 1800, contele Mitrowsky, comandantul militar al cetății, consideră cetatea nefiind corespunzătoare cerințelor militare și atunci se vor demonta ușile, tocurile de ferestre, tâmplăria în general.
17 ani mai târziu, Împăratul Francisc I și soția sa vizitează Transilvania și sunt cuceriți de frumusețea locurilor, inclusiv de zona Devei. Ei oferă un important sprijin material și poruncesc reconstrucția cetății, care se va finaliza în 1830. În 1849, are loc o explozie puternică la depozitul de muniții și mare parte din cetate, toată latura de est este distrusă, dar mor atunci și mulți soldați ai garnizoanei.
Vedeți așadar câtă istorie, cât zbucium, se ascund în spatele zidurilor groase, câți conducători, câți castelani au trecut prin cetate. Dacă zidurile ar vorbi...
Astăzi, cetatea este aproape în totalitate renovată cu fonduri europene, oferind turiștilor posibilitatea vizitării unui loc încărcat de istorie.
Dar și de legende!
Cum și mie îmi plac legendele, vă voi spune despre cea foarte asemănătoare cu cea a Meșterului Manole. În cazul de față, meșterul era ungur și se numea Kelemen.
Tot ce făcea ziua se năruia noaptea, așa că echipa lui de 12 meșteri hotărăște să sacrifice pe prima femeie care vine cu mâncarea de prânz. Ea a fost chiar Ana, soția lui Kelemen. Cenușa ei a fost amestecată cu tencuiala. Sigur că apoi cetatea s-a construit, frumos și sigur;)
O altă legendă spune că administratorul de la magazia cu praf de pușcă era din cale afară de gelos și vrând să se răzbune pe soția necredincioasă, pune chiar el la cale explozia care duce la avarierea serioasă a cetății.
Ca structură, cetatea a avut mai multe incinte succesive, prima de formă ovoidală, a doua cu un traseu ovoidal neregulat, iar a treia aproximativ semicircular. Mai era un palat cu etaj pentru proprietarul cetății, platforme bastionare, o cisternă- la capătul vestic al cetății, construită de generalul Steinville, un șir de cazemate, turnuri, contraforturi cu burduf, curtine, porți, magazia de pulbere. Pe latura estică este o platformă de tir cu o suprafață amplă. Mi-a plăcut foarte mult turnul semicilindric de pe latura sudică numit azi Turnul Béthlen. Zidul de incintă de pe latura vestică a fost întărit cu un zwinger. Incinta exterioară era apărată de poarta inferioară numită în secolul XVII, Poarta Császár-Poarta Imperială.
„O solidă fortăreață dificilă şi tare pe o
stâncă abruptă, care îşi înalţă capul până la creştetul cerului, pe marginea fluviului
Mureş, căreia din nicio parte neputându-ise pregăti minarea, nu este cu putinţă de a fi cucerită în niciun fel. Numai dacă va fi luată prin asediu, din cauza foamei, prin predare. Cu toate că fluviul Mureş are un debit îmbelşugat, nici din partea aceea nu există nicio teamă. Forma o are în cinci colţuri cu donjon, turnuri şi creneluri, iar pe bastioanele sale stau tunuri bombardiere, împodobindu-le ca acele de arici. În Ţara Ardealului nu există o altfel de cetate înaltă, o cetate de fortăreaţă întărită, ca şi când cetatea ar fi fost creată de însăşi mâna forţei.” spunea istoricul Evilya Celebi, unul din celebrii cronicari ai istoriei Imperiului Otoman, descriind cetatea Deva, în Cartea Călătoriilor.
Ca fapt divers pot să vă mai spun că aici în cetate, a fost întemnițat în 1579, episcopul Ferencz Dávid, care este considerat întemeietorul Bisericii Unitariene din Transilvania. Pe locul în care se crede că și-a trăit ultimele clipe, există o placă comemorativă și în fiecare an are loc o procesiune religioasă a credincioșilor unitarieni.
Rezervați-vă cel puțin o oră, poate mai mult, pentru vizitare, pentru odihnă, puteți sta pe băncuțe, amplasate strategic pe platoul de artilerie, cu vedere către dealurile verzi din jur. Tot orașul este la picioare, totul este atât de frumos!
Imediat după ce urcați cu telecabina, aveți un automat în caz că ați uitat să vă luați o apă, un suc, ceva. Și aici sunt câteva băncuțe, utile mai ales atunci când trebuie să așteptați telecabina.
Merită din plin, recomand cu mare drag!
Surse ajutătoare: Wikipedia și pliantele
primite de la muzeu, castelul Béthlen.
Webmaster, o rugăminte:
https://youtu. be/R_qXpJBh7aA
Mulțumesc frumos
Trimis de maryka in 26.06.21 21:25:48
- A fost prima sa vizită/vacanță în DEVA
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (maryka); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 45.88848500 N, 22.89747500 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Istoria și legenda se împletesc pentru a contura Cetatea Devei și tu ai îmbinat cele două elemente într-un review bine scris, documentat. Mitul Meșterului Manole este prezent și aici, legat de durabilitatea construcției. Mi-a plăcut descrierea cetății de către istoricul otoman. După reconstrucție, cetatea arată foarte bine, am vizitat-o, alegând să ajung sus, pe jos. La fel și la coborâre. Mergând spre Arad, pe malul Mureșului, întâlnim încă o cetate, Șoimoș, dar care, din păcate, a rămas la stadiul de ruină.
@Rodel:
Vă felicit pentru plimbarea pe jos până la cetate, îmi închipui cât de frumos trebuie să fie, cunoscând acum zona, împrejurimile. Mi-am propus asta pentru o a doua vizită, când vom avea și timp mai mult să facem acest drum. Acum eram curioși și voiam să vedem cât mai multe locuri deodată.
Mulțumesc frumos pentru lectură, ecou și vot, vă îmbrățișez cu drag!
Am vizitat această cetate acum foarte mulţi ani, aflându-mă într-o tabără şcolărească din apropiere, şi abia dacă îmi mai aminteam câte ceva despre ea. Am citit cu mare plăcere articolul tău prin intermediul căruia m-am pus la curent cu istoria şi legenda locului, bine povestite de tine. În plus, de acolo de sus, panorama asupra oraşului este uluitoare, lucru ce se vede foarte frumos în fotografiile tale.
Felicitări pentru plimbare şi articol! Te îmbrăţişez cu drag! Seară bună!
@irinad:
Mă bucur foarte tare că ți-a plăcut articolul despre cetate, l-ai văzut acum altfel, cred că este cu adevărat diferit. Am văzut și eu alte articole mai vechi, cu zidurile mai ruinate ori eventual „îmbrăcate” în pânze, fiind în restaurare. Se pare că am prins un moment prielnic pentru vizită
La fel a fost și cu castelul de la Hunedoara, pe care l-am găsit frumos și renovat. Voi povesti în curând. Cât despre legende, știi și tu, ele fac farmecul unui loc! În plus e posibil ca jumate să fie adevărat!
O seară faină, te pup cu drag!
@all: În luna noiembrie 2021 telecabina ce urcă spre cetatea Devei a fost oprită și întreg sistemul a fost cuprins într-un amplu proces de modernizare. După doi ani lucrările au fost încheiate, sistemul de transport a fost modernizat, cabina înlocuită cu alta de capacitate mai mare (30 persoane), au fost amenajate zonele de la Sosire/Plecare, a fost implementat un sistem de e-ticketing etc.
Vedeți aici fotografii edificatoare și amănunte tehnice: servuspress.ro/lucrarile- ... rie_261781.html.
Telecabina ar trebui să fie deschisă publicului de la sfârșitul lunii ianuarie 2024. La cât mai mulți turiști!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2021 Recomand vizita Cetății Deva — scris în 24.08.21 de roxette13 din PITESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Cetatea merita vizitata din plin, pacat de orasul ce o gazduieste... — scris în 15.12.20 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Cetatea Deva - după mulți ani și cu un alt chip — scris în 04.11.20 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Am fost acolo la Cetatea Devei — scris în 10.08.20 de aurelcristescu din BUCUREșTI - nu recomandă
- Oct.2016 Sa urcam la Cetatea Devei! — scris în 03.03.17 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Vizitând Cetatea Deva — scris în 12.02.17 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- May.2016 Cetatea Devei - 2016 primavara — scris în 13.06.16 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ