Cetatea Alba Carolina, inima oraşului Alba Iulia

TIPĂREȘTE

În continuarea sejurului făcut anul trecut în judeţul Alba (vezi impresii) am vizitat Cetatea Alba Iulia (Cetatea Alba Carolina), inima oraşului ardelean şi fostă capitală a Moldovei, Transilvaniei şi a Ţării Româneşti între 1600-1601 sub Mihai Viteazul. Cum nu cunoşteam oraşul şi nici adresa cetăţii, am fost inspirat şi am setat GPS-ul pe strada …Cetăţii.

Ajunşi pe Bulevardul Încoronării şi în preajma străzii setate am putut observa intrarea în cetate, am parcat maşina şi ne-am îndreptat spre cetate unde pe un panou am citit că ne aflăm la Poarta de intrare nr. 1.

Prima din cele şapte porţi de intrare ale cetăţii care asigură accesul din partea estică este foarte frumoasă şi are trei intrări. Este construită în formă de arc şi ornată cu basoreliefuri mitologice. În partea superioară se află stema Austriei încadrată de zeul Marte şi zeiţa Venus.

De aici se urcă o mica pantă, încadrată de ziduri şi se ajunge la Poarta nr. 2. La fel de frumoasă, această poartă este realizată în stil baroc, iar intrările (tot trei ca la prima poartă) sunt realizate de patru piloni din marmură cu sculpturi la partea superioară.

Imediat după această poartă se află monumentul în formă de obelisc ridicat în memoria conducătorilor răscoalei ţărăneşti de la 1784, Horea, Cloşca şi Crişan. De pe platoul din jurul monumentului se poate vedea o parte a oraşului, unele ziduri exterioare şi câteva din cele 7 bastioane ale cetăţii.

Următoarea poartă, cea mai mare şi cea mai frumoasă, este Poarta nr. 3 cu ornamente sculpturale deosebite pe ambele faţade. Este construită în dublu arc de triumf, are două intrări pietonale şi una carosabilă.

La partea superioară se află statuia lui Carol al VI-lea, împăratul austriac din timpul construirii cetăţii. În faţa porţii un gardian echipat în costum de epocă face primirea turiştilor ce vin la cetate, iar în interiorul porţii duble se află vechiul mecanism de ridicare al podului ce asigura accesul la poartă.

Înaintând în interiorul fortificaţiei trecem pe lângă o clădire ce adăpostea o unitate militară şi unde citim următoarele: Din această cazarmă a plecat pe frontul antihitlerist eroul pontonier Eftimie Croitoru, care la 17. XI. 1944 fiind în garda tehnică a unui pod de vase peste râul Tisa şi-a sacrificat viaţa explodând o mina plutitoare ce se apropia de pod.

Mergem mai departe, trecem pe lângă Zidul Monetăriei şi intrăm în Piaţa Cetăţii (Piaţa Custozza) unde întâlnim o construcţie în formă de turnuleţ sculptat în stil neogotic, Monumentul Losenau ridicat de Franz Iosif în memoria colonelului austriac Ludovic von Losenau căzut în timpul revoluţiei de la 1848.

Tot în această piaţă se află Monumentul Custozza, ridicat în memoria ofiţerilor şi soldaţilor căzuţi în bătălia de la Custozza dintre austrieci şi italieni pentru posesiunea Veneţiei.

Pe latura estică a pieţii se află Universitatea “1 Decembrie 1918” ce funcţionează într-o clădire istorică, fostă Cazarma Mică a Infanteriei. După ce “stăm de vorbă”cu unele statui din piaţă reprezentând unele personaje istorice (vezi PO 10), intrăm în Piaţa Mihai Viteazul unde în faţa Palatului Princiar (reşedinţa voievodului după intrarea acestuia la 1599 în Alba Iulia) admirăm statuia ecvestră ridicată în memoria viteazului Mihai la 50 de ani de la Marea Unire din 1918.

Următoarea clădire este Sala Unirii, locul unde s-a desfăşurat Marea Adunare Naţională, cea care a proclamat unirea Transilvaniei cu România la 1 dec. 1918. Clădirea a fost construită în secolul XIX şi a fost folosită de către armata austro-ungară drept cazinou. Interiorul adăposteşte exponate din perioada Marii Uniri. Despre Sala Unirii @Creivean a scris un review foarte bun, îl puteţi parcurge aici

Vis-a-vis de Sala Unirii se află o altă clădire istorică ce a servit ca spaţiu de locuit pentru ofiţerii şi subofiţerii garnizoanei. Construită în secolul XIX clădirea Babilon (cum mai era denumită) a fost transformată ulterior în Muzeul Naţional al Unirii.

Deşi este un muzeu intitulat al unirii, pe parcursul celor peste 100 de încăperi dispuse pe 2 etaje am admirat exponate din diferite perioade istorice (statui din mitologia antică, fragmente de basoreliefuri, arme etc. majoritatea găsite pe teritoriul judeţului Alba şi bineînţeles în interiorul cetăţii.

Într-o încăpere se află roata, instrumentul de tortură cu care au fost ucişi Horea şi Cloşca, doi dintre capii răscoalei ţărăneşti de la 1784. Alături se află haina pe care a purtat-o Horea, precum şi alte obiecte ce au aparţinut răsculatului.

Alături, pe partea stângă, se află Catedrala Romano-Catolică, o clădire gotică cu elemente romanice, cu trei turnuri şi o frumoasă capelă pe latura de nord. În interior se află osemintele lui Iancu de Hunedoara alături de cele ale fratelui şi a fiului cel mare.

Unul din obiectivele care mi-a plăcut cel mai mult la cetate a fost Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, un complex care pe lângă catedrală are unele construcţii deosebite, cu pridvoare, terase, balcoane în arcadă amintind de stilul brâncovenesc şi multă verdeaţă între clădiri. Catedrala Ortodoxă în stil bizantin a fost construită cu sprijinul casei regale şi aici a avut loc încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, catedrala numindu-se şi Catedrala Încoronării.

Catedrala are trei turle (două mai mici în pronaos şi unul mare în naos), iar intrarea se face printr-un pridvor deschis cu arcade imense sprijinite pe patru coloane. În nişele laterale sunt patru inscripţii comemorative din care una este cea a unirii de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul.

De pe platoul din faţa catedralei am avut ocazia să vedem nişte imagini superbe asupra cetăţii, am făcut poze, apoi am mers la Poarta nr. 4, o construcţie barocă la fel de frumoasă ca precedentele ce leagă 2 bastioane şi ornată cu basoreliefuri. Are o singură intrare, iar deasupra se află o clădire ce în trecut adăpostea camera de gardă.

Aceasta a fost ultima poartă pe care am vizitat-o. O ploaie deasă ce ne-a sâcâit şi dimineaţa la plecarea din zona Cheilor Turzii a reînceput şi ne-a pus pe fugă amânând pentru altă dată vizitarea altor puncte de atracţie din cetate. Un loc care ne-a plăcut, vi-l recomandăm şi dumneavoastră şi vă dorim vizionare cât mai plăcută.

.

---

VIZUALIZĂRI: 3421 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI